Connect with us

GENERAL

Începe sesiunea de toamnă a PE. Ce a făcut Corina Creţu în prima zi la Bruxelles, după nominalizarea pentru funcţia de comisar

Published

on

Europarlamentarul Corina Cretu este a doua nominalizare a Romaniei pentru a ocupa una dintre cele 28 de functii de comisar european, potrivit unei adrese pe care premierul Victor Ponta i-a trimis-o presedintelui Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker.

Într-un mesaj scris pe pagina sa de Facebook, eurodeputatul a ţinut să menţioneze că este încântată de reluarea activităţii la Bruxelles, cu ocazia începeri sesiunii de toamnă,  şi a publicat o fotografie în care apare zâmbind.

“Astăzi începe sesiunea de toamna a Parlamentului European. Mă bucur sa reiau activitatea la Bruxelles. Va doresc tuturor o săptămână frumoasa!” , a fost mesajul transmis de europarlamentarul PSD.

corina cretu prima zi pe sesiune

 

Europarlamentarul Corina Cretu este a doua nominalizare a Romaniei pentru a ocupa una dintre cele 28 de functii de comisar european.

În scrisoarea transmisă lui Juncker, Ponta i-a transmis acestuia faptul că Dacian Cioloş este prima propunere pentru un portofoliu care ar acoperi dezvoltarea regională şi agricultura.

”Dacă prima noastră propunere nu corespunde arhitecturii pe care o aveţi în vedere pentru viitoarea Comisie, am dori să luaţi în considerare candidatura doamnei vicepreşedinte al PE, Corina Creţu, pentru un portofoliu care va fi discutat cu dumneavoastră ulterior”, i-a scris Ponta lui Juncker.

Premierul Victor Ponta a precizat, sâmbătă, răspunzând unei întrebări, că cea de a doua nominalizare pentru comisarul european din partea României este “categoric o femeie”, dar nu a oferit un nume.

.

COMISIA EUROPEANA

Raport: CE solicită Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen, „având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite”

Published

on

© European Communities, 1995 /Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentant marți Raportul privind starea Schengen 2022, fiind pentru prima dată când Executivul european prezintă un astfel de raport, după ce anul trecut a prezentat Strategia Schengen, informează comunicatul oficial

Raportul privind starea Schengen 2022: CE solicită Consiliului UE să adopte deciziile care să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen

Raportul face parte din inițiativa Comisiei Europene de a consolida guvernanța Schengen prin intermediul unui exercițiu anual de raportare care prezintă situația Schengen, identificând prioritățile pentru anul următor și monitorizând progresele înregistrate la sfârșitul unui anumit an.

Raportul privind starea Schengen va servi drept bază pentru discuțiile membrilor Parlamentului European și ale miniștrilor afacerilor interne în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie și în cadrul viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

Stadiul actual al spațiului Schengen și noi priorități

Raportul privind starea Schengen 2022 reprezintă punctul de plecare pentru noul ciclu anual Schengen. Ciclul anual  prevede o „verificare periodică a stării de sănătate” a spațiului Schengen, permițând identificarea timpurie a problemelor pentru a asigura responsabilitatea comună și pentru a promova adoptarea de măsuri adecvate.

Discuțiile interinstituționale vor avea loc în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie, iar deliberările politice vor urma în cadrul Consiliului Schengen din iunie. Acest proces face parte din noua guvernanță Schengen, care sporește participarea tuturor actorilor implicați în monitorizarea funcționării spațiului Schengen și în urmărirea măsurilor necesare. Noul mecanism de evaluare și monitorizare Schengen, pe care Comisia l-a propus în iunie 2021 și care a fost adoptat recent de Consiliu, va juca un rol esențial în acest nou model de guvernanță Schengen.

Raportul stabilește o listă de acțiuni prioritare pentru 2022-2023, care trebuie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european, cum ar fi:

  • punerea în aplicare a noii arhitecturi IT și a interoperabilității pentru gestionarea frontierelor,
  • utilizarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră,
  • asigurarea unor controale sistematice la frontierele externe pentru toți călătorii,
  • asigurarea faptului că Frontex își atinge întregul potențial al mandatului său,
  • ridicarea tuturor controalelor de lungă durată la frontierele interne și
  • adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

Raportul reamintește, de asemenea, importanța finalizării spațiului Schengen și solicită Consiliului să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere că toate criteriile au fost îndeplinite. Același lucru se va aplica și Ciprului, după ce va finaliza cu succes procesul de evaluare Schengen.

Raportul prezintă și prioritățile rezultate în urma evaluărilor Schengen. Evaluările Schengen acoperă în prezent gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, returnarea, Sistemul de informații Schengen, politicile în materie de vize și protecția datelor.

Deși evaluările Schengen din ultimii ani au demonstrat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri. Acest lucru demonstrează că mecanismul de evaluare este eficient și conduce la consolidarea continuă a spațiului Schengen.

Potrivit raportului, sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul returnării și al Sistemului de Informații Schengen. Într-adevăr, într-un spațiu fără controale la frontierele interne, este indispensabilă o cooperare polițienească solidă între statele membre, împreună cu o punere în aplicare eficientă a sistemelor de informații la scară largă, în special a Sistemului de Informații Schengen, precum și politici eficiente în materie de returnare și de vize comune.

În paralel cu Raportul privind starea Schengen, Comisia consultă, de asemenea, instituțiile cu privire la viitoarea politică strategică multianuală pentru gestionarea integrată a frontierelor europene și prezintă un raport privind punerea în aplicare a obligației statelor membre de a efectua controale sistematice la frontierele externe ale UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune un sprijin sporit pentru fermierii din UE prin intermediul fondurilor de dezvoltare rurală

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus vineri o măsură excepțională finanțată de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) pentru a permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică agricultorilor și întreprinderilor din sectorul agroalimentar afectate de creșteri semnificative ale costurilor factorilor de producție, informează comunicatul oficial.

Astfel de creșteri ale prețurilor, în special pentru energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol și comunitățile rurale, ducând la probleme de lichidități și de fluxuri de numerar pentru agricultori și pentru micile întreprinderi rurale care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole. Prin abordarea directă a acestor probleme legate de fluxurile de numerar, ajutându-le să se mențină pe linia de plutire, sprijinul va aborda perturbările de pe piață și va contribui astfel la securitatea alimentară globală.

„Fermierii, cu sprijinul Politicii Agricole Comune, continuă să își dovedească neîncetat valoarea, producând alimente în condiții dificile. După pandemia COVID-19, ei sunt acum puternic afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina. Pentru unii, supraviețuirea este în joc. Prin această măsură, cea mai recentă dintr-o serie desfășurată în cadrul PAC, îi sprijinim pentru ca ei să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să aibă grijă de pământurile lor și să își întrețină familiile”, a declarat comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Odată adoptată de colegiuitori, această măsură va permite statelor membre să decidă să utilizeze fondurile disponibile de până la 5% din bugetul FEADR pentru anii 2021-2022 pentru acordarea unui sprijin direct pentru venitul fermierilor și IMM-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării produselor agricole. Aceasta reprezintă un buget potențial de 1,4 miliarde EUR în UE.

Statele membre sunt obligate să direcționeze acest sprijin către beneficiarii care sunt cei mai afectați de criza actuală și care sunt implicați în economia circulară, gestionarea nutrienților, utilizarea eficientă a resurselor sau în metode de producție prietenoase cu mediul și clima.

Fermierii și IMM-urile ar putea primi până la 15.000 EUR și, respectiv, 100.000 EUR. Plățile ar trebui să fie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a se folosi de această posibilitate excepțională, statele membre vor trebui să prezinte o modificare a programului (programelor) lor de dezvoltare rurală prin care să introducă această nouă măsură.

Propunerea excepțională de astăzi urmează pachetului de sprijin de 500 de milioane de euro pentru agricultorii din UE adoptat la 23 martie în cadrul Comunicării privind „garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare”.

Prin aceste două măsuri, Comisia Europeană încurajează statele membre să sprijine agricultorii angajați în practici durabile.

În acest context, Comisia își intensifică, de asemenea, monitorizarea principalelor piețe agricole afectate de război. În urma unei decizii publicate astăzi, statele membre vor trebui să notifice Comisiei nivelul lunar al stocurilor de cereale, semințe oleaginoase, orez și semințe certificate ale acestor produse deținute de producătorii, angrosiștii și operatorii relevanți.

Mai mult, Comisia Europeană a lansat un tablou de bord dedicat care prezintă statistici actualizate și detaliate privind prețurile, producția și comerțul cu grâu de morărit, porumb, orz, rapiță, ulei de floarea-soarelui și soia la nivelul UE și la nivel mondial. Acest lucru oferă operatorilor de pe piață o imagine exactă și în timp util a disponibilității produselor de bază esențiale pentru alimente și furaje.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen a primit premiul pentru „Construcția Europeană”: Ne folosim de puterea Uniunii noastre pentru a ne elibera de combustibilii fosili din Rusia

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit vineri, la Barcelona, „Premiul Cercle d’Economia pentru construcția europeană”, tema din acest an fiind „Momentul Europei”, informează comunicatul oficial. 

„Sunt recunoscătoare că ați decis să vă concentrați reuniunea anuală asupra temei „momentului Europei”. Îmi amintesc că am folosit această expresie pentru prima dată acum doi ani, în mai 2020, când am anunțat crearea NextGenerationEU. Ne aflam în mijlocul primului val pandemic. Amploarea acelei crize a fost de așa natură încât numai ca Uniune puteam oferi răspunsurile de care cetățenii noștri aveau nevoie”, a declarat Ursula von der Leyen. 

Făcând referire la războiul din Ucraina, șefa Executivului european a precizat că agresiunea Kremlinului împotriva „unei țări pașnice” pune în pericol atât viitorul ucrainenilor, fiind și o încercarea dea a dărâma „arhitectura de securitate din Europa”.

„Marile puteri ale lumii se realiniază. Războiul ales al lui Putin este un atac împotriva a tot ceea ce credem noi. Împotriva ideii că viitorul unei țări ar trebui să fie decis în mod democratic, de către propriul popor, și nu de către un autocrat străin”, a adăugat aceasta. 

Ursula von der Leyen a precizat că întreaga Europă este de acord că trebuie „să reducem de urgență dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia”.

„Este crucial pentru obiectivele noastre climatice și pentru a pune capăt șantajului Kremlinului. Luna trecută am prezentat un nou plan numit REPowerEU, pentru a înlocui 150 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc. Aceasta este cantitatea de gaz pe care am importat-o anul trecut din Rusia. Am convenit cu președintele Biden asupra unei livrări suplimentare de 50 de miliarde de metri cubi de GNL începând de anul viitor. Aceasta va înlocui o treime din gazul rusesc. Ne redobândim obiectivele în materie de hidrogen”, a explicat aceasta. 

Președinta Comisiei Europene a spus că Uniunea Europeană subminează astfel capacitatea Rusiei de a finanța războiul. „Acesta este obiectivul celor șase valuri de sancțiuni”, a spus ea. 

 „Ne folosim de adevărata putere a Uniunii noastre. Am făcut-o pentru prima dată cu strategia noastră privind vaccinurile. Apoi, cu NextGenerationEU. Și acum, cu solidaritatea noastră deplină cu Ucraina, cu sancțiunile noastre împotriva Rusiei și cu eforturile noastre de a ne elibera de combustibilii fosili din Rusia”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

„Tot ceea ce am făcut în aceste săptămâni este pentru poporul ucrainean. Dar și pentru democrația și libertatea lor de a scrie viitorul țării . Și, în cele din urmă, este pentru democrația noastră; pentru libertatea noastră de a urma statul de drept, pentru dorința noastră de a trăi în pace, pe un continent în sfârșit unit. Când oamenii din Ucraina privesc Uniunea noastră, asta văd: democrație, pace, stat de drept, libertate individuală și economică. Aceasta este ceea ce reprezintă Europa astăzi”, a punctat Ursula von der Leyen. 

Mai mult, în cadrul discursului său, Ursula von der Leyen a abordat planul de redresare NextGenerationEU, subliniind că Uniunea Europeană a oferit până în prezent statelor membre aproximativ 100 de miliarde de euro în investiții.

 

„Este un plan fără precedent, cu investiții și reforme care ne pot remodela economia pentru următoarele decenii. Pentru a face din Pactul Verde European o realitate și pentru a accelera digitalizarea noastră. Cu investiții de 800 de miliarde de euro, NextGenerationEU va face Europa și Spania mai puternice și mai bine pregătite pentru a face față provocărilor timpului nostru”, a mai spus ea. 

În finalul mesajului său, președinta Comisiei Europene a mulțumit Spaniei pentru ca i-a acord premiul pentru construcția europeană. „Moștenirea lui Pau Casals continuă să trăiască. Astăzi, Europa ia atitudine. Pentru demnitatea umană și democrație, pentru toți”, a conchis Ursula von der Leyen. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA12 hours ago

Prințul Charles, primit la Palatul Victoria. Nicolae Ciucă: Companiile britanice sunt așteptate să investească în energia verde

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Ajutor de stat: Comisia Europeană aprobă o schemă românească în valoare de 300 milioane euro menită să sprijine entitățile agroalimentare în contextul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană propune norme pentru confiscarea activelor oligarhilor ruși și incriminarea încercărilor de eludare a măsurilor restrictive impuse de UE

MAREA BRITANIE15 hours ago

Klaus Iohannis și Prințul Charles au discutat despre Parteneriatul Strategic româno-britanic și dezvoltarea unor proiecte educaționale privind schimbările climatice

Cristian Bușoi15 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Portugalia poate fi un exemplu pentru România în ceea ce privește energia regenerabilă

U.E.16 hours ago

Ministrul ungar de externe: Amenințările cu închiderea rutelor de tranzit ale petrolului și gazului natural pun în pericol unitatea UE

CONSILIUL UE16 hours ago

UE pregătește Balcanii de Vest și Turcia pentru viitoarea lor participare la semestrul european: Dialogul privind politica economică are o importanță deosebită

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Fondul european de apărare: Comisia Europeană mobilizează un miliard de euro pentru a reduce decalajele și a stimula inovarea în domeniul apărării

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

REPowerEU: Comisia Europeană înființează Grupul operativ al platformei energetice a UE pentru a asigura aprovizionarea alternativă

ȘTIRI POZITIVE18 hours ago

Jurnaliștii de la New York Times, călătorie în ”Alpii transilvăneni, ascultând pașii zimbrilor”

COMISIA EUROPEANA2 days ago

”Cooperarea globală reprezintă antidotul pentru șantajul Rusiei”, subliniază Ursula von der Leyen la Forumul Economic Mondial, de unde a transmis că UE va sprijini ”Ucraina să renască din cenușă”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu pledează pentru o guvernanță europeană pentru coridorul Rin-Dunăre: Dacă un stat nu investește, atunci se blochează

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană va include hărțile de infrastructură din R. Moldova, Ucraina și Georgia în Regulamentul TEN-T. Parlamentul European va lucra rapid pe această propunere

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, după întâlnirea cu reprezentanții OCDE: Măsurile de simplificare a licențierii activității mediului de afaceri aduc o creștere de 4% a PIB-ului pe cap de locuitor

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: România trebuie să aibă capacitatea de absorbţie a mărfurilor din Ucraina către UE şi zona non-UE

G76 days ago

Sprijin pentru Ucraina: G7 promite 19,8 miliarde de dolari pentru a menține pe linia de plutire economia ucraineană devastată de războiul declanșat de Rusia

U.E.7 days ago

Viktor Orban consideră că ”anul 2024 va fi unul decisiv, al marelui test”: Conservatorii trebuie ”să recucerească instituțiile” din Bruxelles și Washington

NATO7 days ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Eugen Tomac7 days ago

Eugen Tomac, pledoarie pentru R. Moldova în Parlamentul European: Locul acesteia este în UE. Poporul său este unul european

ONU7 days ago

Bogdan Aurescu a propus, la ONU, realizarea unui coridor internațional de transport pentru facilitarea exporturilor de produse alimentare din Ucraina

Team2Share

Trending