Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Începe summitul bugetului european: Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri UE dau startul bătăliei în care trebuie să decidă finanțarea viitorului Europei post-Brexit

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Când Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern vor închide astăzi ușile summitului european pentru a începe negocierile viitorului buget european pe termen lung, într-un Consiliu European crucial despre care cunoaștem când începe însă nu și când și cu ce rezultat se va încheia, vor fi în fața unui deja vu recent: negocieri maraton și o bătălie politică acerbă pentru ca fumul alb de la final, care trebuie degajat în unanimitate, să reflecte cât de mult posibil interesele tuturor și celor 460 de milioane de cetățeni aflați în această Uniune. Iar punctul de pornire nu este satisfăcător.

Fumul alb, pentru unii gri, care a ieșit din clădirea Europa la 2 iulie anul trecut prin numirea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene a fost destul de criticat. De această dată, tratativele și bătăliile au o miză incomparabil mai mare decât cine conduce instituțiile UE, fiind vorba de viitorul Uniunii Europene în următorul deceniu și de formularea unor răspunsuri la întrebări legitime:

Cum va putea Uniunea Europeană să își atingă noile obiective ambițioase privind clima, digitalul și apărarea, menținând în același timp alocări suficiente pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune? Vor ceda statele membre net contributoare și vor crește contribuția națională? Vor ceda statele membre mai mici în favoarea unor alte compromisuri? Va fi suplinită contribuția britanică prin majorarea contribuțiilor naționale sau prin crearea unor surse suplimentare de venituri precum taxa pe plastic sau pe emisii? Vor înțelege statele membre că logica potrivit căreia există ”câștigători și pierzători” piere în fața veniturilor care le intră în vistierile naționale prin intermediul pieței unice? În mod cert, dacă cineva iese în pierdere, toată lumea iese în pierdere. Un buget care nu reflectă ambițiile tuturor, va fi un buget al ambițiilor mici. Dacă bugetul european pentru următorii 7 ani nu acoperă toate palierele de interese, atunci consecința e clară: orice ambiție UE cu veleități strategice va fi doar înveliș politic al unui conținut lipsă.

Ce se află la masa negocierilor dintre liderii europeni? Charles Michel, optimist că vor exista progrese ”în următoarele ore sau zile”

La primul summit european după retragerea Marii Britanii din UE, cei 27 de şefi de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor începe joi dezbateri aprinse cu privire la următorul buget al Uniunii Europene, cea mai recentă propunere a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, fiind un buget pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE.

”Există multe interese. Există multe îngrijorări. Ele sunt legitime, dar sunt convins că este posibil să facem progrese în următoarele ore sau următoarele zile”, a spus Michel, la sosirea la Consiliul European.

Potrivit unui document de context furnizat de Consiliul European, există patru domenii principale, fiecare reprezentând căte o bătălie de purtat la acest summit:

– negocierea și deciderea nivelului general al bugetului;

– împărțirea banilor pe domenii prioritare;

– finanțarea bugetului, inclusiv prin venituri proprii și corecții;

– condiționalități și stimulente;

În termeni practici, cele patru domenii se traduc astfel: cât de mare va fi bugetul? ce primește fiecare prin intermediul marilor programe? ce facem cu ”rabatul Thatcher”? vom condiționa acordurilor fondurilor UE de statul de drept?

Cât de mare va fi bugetul și cum vor fi împărțiți banii pe domenii? O negociere la pachet

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%)Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

În această privință, cancelarul austriac Sebastian Kurz a avertizat la începutul lunii că se va opune prin veto unei creșteri a alocărilor statelor membre la bugetul UE. În același timp, și alte țări precum Danemarca, Suedia și Țările de Jos sunt reticente la ideea de a-și spori contribuțiile la bugetul comun european, autointitulându-se alături de Austria drept ”frugal states” (n.r. – state cumpătate).

Germania Angelei Merkel continuă să își păstreze anumite rezerve, în timp ce Franța lui Emmanuel Macron dorește și finanțarea corespunzătoare a marilor obiective, cât și fonduri consistente pentru politica agricolă comună.

Și din această perspectivă, președintele Consiliului European, Charles Michel, a avut un maraton de 16 reuniuni bilaterale cu lideri europeni, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis, care l-a avertizat pe Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România,

În ce o privește și deși nu are putere de decizie, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a recunoscut nevoia unui echilibru între politicile tradiționale – coeziune și agricolă – și noile priorități, avertizând că nu va accepta un buget care nu garantează minim 25% pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Pe de altă parte, președintele Parlamentului European, instituție care trebuie să își dea consimțământul pentru viitorul buget, a afirmat că ”mai sunt multe de făcut” în ce privește bugetul multianual al Uniunii Europene, precizând că este o distanță de ”230 de miliarde de euro” între ce dorește Parlamentul și ce a propus președintele Consiliului European. Eurodeputații cer finanțarea cercetării în sănătate și în mediul digital, dar și fonduri pentru coeziune, infrastructuri și politică agricolă comună, precum și un buget consistent pentru gestionarea migrației și îndeplinirea obiectivelor climatice.

Marea Britanie, încă prezentă: Rabatul lui Thatcher

AFP notează că bugetul Uniunii Europene este finanţat în principal prin contribuţiile naţionale ale statelor membre, dintre care unele beneficiază de reduceri, faimoasele “rabaturi”, practică inaugurată de Regatul Unit al lui Margaret Thatcher. “Îmi vreau banii înapoi”, afirma prim-ministrul britanic Margaret Thatcher în anii 1980. În 1984, cu prilejul summitului de la Fontainebleau (Franţa), ea a obţinut un “rabat” la contribuţia ţării sale.

Mecanismul a permis reducerea contribuţiei naţionale a Regatului Unit, o reducere care reprezenta în jur de 66% din contribuţia sa netă, respectiv diferenţa între ceea ce plătea la UE şi ceea ce prime. Astfel, una dintre metodele de calcul care au apărut este “un rabat la rabatul” britanic, întrucât rabatul Londrei este plătit de alte state membre. Totuşi, Germania, Olanda, Austria şi Suedia nu plătesc decât 25% din partea care le revine. Germania a economisit astfel aproape 967 de milioane de euro în 2019. Franţa şi Italia sunt principalele finanţatoare ale rabatului britanic, cu 1,3 miliarde şi respectiv 950 de milioane de euro.

Trei ţări net contributoare beneficiază în plus de reduceri anuale ale cotizaţiilor lor. Este vorba despre Danemarca (143,8 milioane de euro), Olanda (768,5 milioane de euro) şi Suedia (204,6 milioane de euro). Austria a beneficiat şi ea de un discount anual de 60 de milioane de euro până în 2016.

De asemenea, există deduceri în veniturile legate de TVA vărsate UE.

Un grup de 18 state membre estimează că Brexit-ul este “o oportunitate unică de a reforma şi moderniza” calculul Cadrului Financiar Multianual (CFM).

“Niciun stat membru nu este atât de supraponderal din punct de vedere bugetar încât să poată pretinde un rabat”, a dat asigurări grupul din care fac parte Franţa, Spania, Italia, Polonia, ţările baltice, Bulgaria, România şi Ungaria.

Comisia Europeană şi-a exprimat şi ea dorinţa ca sistemul rabatelor să dispară progresiv, dintr-o dorinţă de echitate.

Pentru perioada 2021-2027, preşedintele Consiliului European Charles Michel propune “corecţii forfetare”, care să fie “degresive”, fără a preciza dacă ele ar urma să dispară complet.

Condiționalități. Statul de drept, in the spotlight

Conform unui proiect de document consultat de Reuters, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene vor condiţiona accesul la finanţare în bugetul UE pentru 2021-2027 de respectarea statului de drept.

“Un regim de condiţionalitate va fi introdus pentru a aborda deficienţele evidente generalizate în ceea ce priveşte buna guvernanţă a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept”, se arată în acest proiect de document consultat de Reuters, citează Agerpres.

În document se precizează că va fi la latitudinea Comisiei Europene să recomande cum pot fi remediate astfel de probleme iar statele UE vor decide ulterior prin majoritate dacă să le susţină. Cu toate acestea, este vorba de o modificare semnificativă faţă de o propunere anterioară care prevedea că doar o majoritate de state membre UE poate opri o astfel de propunere venită de la Comisie.

Această propunere a revenit în atenție după reuniunea Consiliului Afaceri Generale care a avut loc luni, deși Polonia și Ungaria, state împotriva cărora instituțiile UE au activat articolul 7 din Tratatul UE privind respectarea statului de drept, resping categoric o astfel de propunere.

Pe de altă parte, presa de la Bruxelles deja notează faptul că Varșovia ar putea fi dispusă să negocieze poziția sa privind obiectivul neutralității climatice până în anul 2050, pe care nu și l-a asumat la Consiliul European din decembrie 2019, în schimbul înlesnirii unei prevederi privind legătura dintre statul de drept și acordarea finanțărilor.

În ce privește România, țara noastră a manifestat deschidere legată de condiționalitatea referitoare la statul de drept.

Liniile roșii ale României și ce va susține Klaus Iohannis Iohannis la Bruxelles: finanțări corespunzătoare pentru coeziune și agricultură și simplificarea acordării fondurilor europene

Președintele Klaus Iohannis va reprezenta, joi, România la Consiliul European extraordinar dedicat viitorului Cadru Financiar Multianual, unde va reafirma susținerea României pentru ca noul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 să se situeze la nivelul de alocări financiare propuse de Comisia Europeană, în pofida faptului că negocierile ce se anunță complicate și dure între liderii europeni pornesc de la propunere de buget din partea președintelui Consiliului European aflată sub nivelul celei înaintate de Comisia Europeană în 2018.

Conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului va sublinia disponibilitatea României de a contribui la avansarea negocierilor pentru ajungerea, cât mai curând posibil, la un acord cu privire la viitorul buget european, în condițiile în care obiectivul reuniunii este obținerea unui acord între statele membre privind viitorul buget al Uniunii, pe baza propunerii prezentate la data de 14 februarie de către Charles Michel.

În cadrul reuniunii, mai arată Administrația Prezidențială, președintele Klaus Iohannis va prezenta aspectele de interes prioritar pentru țara noastră în raport cu viitorul buget al Uniunii.

Astfel, Iohannis ”va reafirma susținerea României pentru un buget ambițios, preferabil la nivelul propus de Comisia Europeană, având în vedere că au fost adăugate noi obiective, mai ambițioase”.

Totodată, șeful statului va pleda în continuare pentru asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, subliniind că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări substanțiale pentru aceste două politici, ca instrumente menite să reducă decalajele de dezvoltare între statele membre.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis va susține importanța asigurării unor condiții de implementare flexibile și simplificate, care să permită beneficiarilor un acces cât mai facil la fondurile europene.

De altfel, în cadrul unei întrevederi bilaterale ce a avut loc la Bruxelles pe 7 februarie, președintele Klaus Iohannis care l-a avertizat pe Charles Michel că va negocia ”la sânge” pentru a obține cât mai multe fonduri pentru România, și i-a transmis acestuia liniile roșii ale României în negocierea viitorului buget UE. Liniile roșii se referă la finanțare substanțială pentru coeziune și agricultură, menținerea regulii de trei ani pentru absorbție sau crearea unei reguli de ”N+2” și plățile directe pentru fermieri.

Liniile roșii ale României, expuse și în Consiliul Afaceri Generale de luni: Dezacord cu privire la reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală

România nu este de acord cu reducerea alocărilor pentru dezvoltare rurală și are rezerve față de reducerea fondurilor alocate pentru mobilitate militară, a transmis luni, la Bruxelles, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul MAE, Iulia Matei, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Generale, al cărei obiectiv a fost pregătirea Consiliului European extraordinar din 20 februarie pe tema negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual al Uniunii Europene 2021-2027.

De asemenea, Bucureștiul solicită ca finanțarea Fondului European de Dezvoltare – instrument de acțiune externă a UE – să fie calculată în afara bugetului.

Este posibil un acord?

În urmă cu șapte ani, liderii statelor membre ale UE au ajuns la un acord privind Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 în urma unui summit extraordinar la 8 februarie 2013. Surse europene citate de Reuters indică faptul că puţin lideri de stat sunt mulţumiţi de propunerea lui Charles Michel, care are nevoie de o aprobare unanimă, şi sunt puţini cei care se aşteaptă să se ajungă la un acord la finele acestei săptămâni. Pe de altă parte, oficialii sunt pregătiți pentru un summit prelungit până cel puțin sâmbătă dimineață.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron, apel către Germania și Olanda: Avem o datorie morală. Dacă cei care au economii nu arată solidaritate cu celelalte țări, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun

Published

on

© European Union

Președintele francez, Emmanuel Macron, a pledat pentru ”solidaritate puternică” în timpul videoconferinței liderilor europeni de joi, în ciuda diferențelor ideologice mari dintre membrii blocului cu privire la cât de mult ar trebui să se ajute financiar în mijlocul pandemiei coronavirusului, a spus un oficial de la Palatul Elysée, citat de Politico Europe.

”Astăzi [Macron] a spus că supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritatea pe care o putem arăta pe toate nivelurile, și anume nivelurile economice și financiare … că avem o datorie morală față de țările care au respectat criteriile bugetare europene și au investit mai puțin în sistemele lor de sănătate și au probleme în ziua de azi”, a declarat oficialul.

Macron a mai spus că “dacă nu le arătăm un minim de solidaritate atunci când au respectat regulile europene și, de asemenea, acesta este motivul pentru care astăzi au probleme, iar cei care au bani economisiți deoparte spun ”bine că este prea rău pentru ei”, atunci acceptăm că Europa nu are un destin comun”.

Deși nu a menționat explicit acest lucru, apelul lui Macron pare îndreptat către cancelarul german Angela Merkel și prim-ministrul olandez Mark Rutte.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19

Consecințele socio-economice au fost însă mărul discordiei în discuțiile dintre lideri, Italia și Spania solicitând măsuri economice mai ferme, convenirea în următoarele zece zile a unui răspuns comun care să vizeze combaterea crizei şi crearea unui grup de lucru format din preşedinţii principalelor instituţii europene.

Prim-miniștrilor italian și spaniol li s-a alăturat președintele francez Emmanuel Macron, care a declarat după reuniune că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, precizând că ”acceptăm faptul că Europa nu are un destin comun” dacă țările care au bani economisiți nu sunt solidare cu statele care au respectat criteriile bugetului european și au investit mai puțin în sistemul lor de sănătate.

Practic, liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”, măsuri ce rămân pe masa discuţiilor care vor avea loc la nivelul Eurogrupului, iar marii opozanți au fost Germania și Olanda.

De altfel, vorbind presei prin videoconferință, cancelarul german Angela Merkel a spus că emiterea de obligațiuni corona nu reprezintă viziunea Germaniei și a altor state, făcând referire la scrisoarea pe care nouă lideri, inclusiv Giuseppe Conte și Emmanuel Macron, i-au transmis-o lui Charles Michel, președintele Consiliului European, și prin care solicitau măsuri urgente.

În schimb, Merkel a spus că mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate este ”opțiunea pe care eu o aleg, deoarece a fost creat pentru momente cu adevărat dificile”. În ce-l privește, prim-ministrul olandez Mark Rutte a spus că țara să se opune emiterii de obligațiuni corona.

Italia și Spania sunt cele mai afectate țări UE de consecințele provocate de pandemia cu noul coronavirus, cu cele mai multe cazuri confirmate în Europa, și cele mai multe decese din lume.

Președintele Consiliului de Miniștri de la Roma a susținut recent că Uniunea Europeană trebuie să utilizeze ”puterea de foc completă” a fondului său de salvare de 500 de miliarde de euro (534,10 miliarde de dolari) pentru a face față crizei economice care amenință Europa, în timp ce prim-ministrul de la Madrid a cerut Europei să pună bazele unui plan de reconstrucție de tipul Planului Marshall.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la distanță, liderii statelor membre ale UE au aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord

Published

on

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au aprobat deschiderea tratativelor de aderare cu Albania și cu Macedonia, în conformitate cu decizia asumată marți de miniștrii afacerilor europene din țările membre.

”Aprobăm concluziile Consiliului din 25 martie 2020 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere”, se arată în declarația comună adoptată de liderii europeni în videoconferința avută joi pe fondul pandemiei cu noul coronavirus.

Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniți printr-o videoconferință la nivelul Consiliului Afaceri Generale, au dat undă verde marți deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Macedonia de Nord și cu Albania, punând astfel capăt unei perioade de aproape de doi ani în care Franța, în principal, a blocat prin veto o astfel de decizie.

”Având în vedere progresele obținute în ceea ce privește reformele și îndeplinirea condițiilor stabilite în unanimitate de Consiliu în iunie 2018, Consiliul, sub rezerva aprobării membrilor Consiliului European, decide să deschidă negocierile de aderare cu Albania și cu Republica Macedonia de Nord”, au susținut miniștrii, marți, în concluziile adoptate.

În context, Consiliul a invitat Comisia să prezinte o propunere de cadru pentru negocieri de aderare

”Foarte încântat că statele membre ale UE au ajuns astăzi la un acord politic privind deschiderea discuțiilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Felicit din toată inima ambele țări. Acest lucru trimite, de asemenea, un mesaj puternic și clar către Balcanii de Vest: viitorul vostru este în UE”, a anunțat comisarul european pentru extindere și vecinătate, Olivér Várhelyi, pe Twitter.

În cazul Macedoniei de Nord, decizia vine după ce această țară și-a pecetluit recent aderarea la NATO, aceasta urmând să aibă loc în curând prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, depozitarul Tratatului Nord-Atlantic.

Acordul miniștrilor europeni apare și ca urmare a faptului că executivul european și-a menținut, într-un raport prezentat la începutul lunii martie, recomandarea pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Anterior, președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat că va fi de acord ca Macedonia de Nord și Albania să înceapă negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, dacă raportul executivului de la Bruxelles este unul favorabil demarării tratativelor. Afirmațiile liderului de la Elysee au fost percepute ca un potențial dezgheț, în condițiile în care Franța a blocat prin veto deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana.

Deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord a fost ținută în șah de Franța, sprijinită de Danemarca și Olanda. Țările UE au amânat de trei ori deja o decizie în acest sens. În aprilie 2018, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie, deși Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă. La 17-18 octombrie 2019, subiectul a ajuns pentru prima dată pe masa Consiliului European, însă Tirana și Skopje au fost lăsate, din nou, în așteptare de veto-ul Franței. La momentul respectiv, s-a încercat inclusiv o decuplare și o începere diferențiată a tratativelor, însă Franța s-a opus ambelor idei.

Blocarea repetată a unor astfel de decizii a venit și în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pentru a oferi undă verde pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană unui stat aspirant este nevoie de unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Declarație comună a Consiliului European: Liderii UE au căzut de acord pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu ”investiții fără precedent”, însă planul de relansare economică mai așteaptă

Published

on

Liderii celor 27 de state membre ale UE au decis joi seara, după discuții care au durat peste șase ore în sistem de videoconferință, să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19. Într-o declarație comună adoptată la distanță de Emmanuel Macron, Angela Merkel, Giuseppe Conte, Pedro Sanchez, Klaus Iohannis și ceilalți șefi de stat sau de guvern au decis să își coordoneze acțiunile pentru a limita răspândirea virusului, cu accent pe procurarea de echipamente medicale și promovarea cercetării, dar și pentru a pregăti o strategie de ieșire din această criză, care să cuprindă ”un amplu plan de recuperare cuprinzător și investiții fără precedent”.

“Prioritatea noastră este să reducem călătoriile neesenţiale ale oamenilor dar, în acelaşi timp, să garantăm fluxul de mărfuri, ceea ce este foarte important pentru a se evita penuria şi pentru a proteja cât de mult posibil piaţa unică”, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European, recunoscând că un instrument important în combaterea crizei economice va fi și noul buget multianual al Uniunii Europen, încă aflat în tratative.

Afirmația sa a fost întărită și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul în care liderii europeni s-au angajat prin declarație să asigure ”coridoarele verzi” cerute de Comisia prin intermediul unor recomandări operaționale menite să faciliteze transporturile de bunuri și să nu afecteze funcționalitatea pieței unice.

O strategie de ieșire și învățarea lecțiilor crizei

De cealaltă parte, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a spus că instituția pe care o conduce, alături de Consiliul European și Banca Centrală Europeană vor lucra la o foaie de parcurs și la un plan de acțiune pentru revenirea din criză. “Trebuie să ne coordonăm deciziile atunci când, la un moment dat, vrem să revenim la normal – pentru că, în caz contrar, vom submina eficacitatea măsurilor dure pe care le-am luat”, a declarat ea.

Șefa executivului european a spus că izolarea socială este esențială ”pentru a nu forța sistemul de asistență medicală”, precizând însă că “în fiecare zi costă multă putere economică.” De asemenea, Comisia Europeană intenționează să găzduiască un ”eveniment online” pentru finanțarea unui vaccin împotriva coronavirusului.

”Urgența noastră este în prezent combaterea pandemiei coronavirusului și a consecințelor sale imediate. Cu toate acestea, ar trebui să începem să pregătim măsurile necesare pentru a reveni la o funcționare normală a societățile și economiile noastre și spre o creștere durabilă, integrând, printre altele, tranziția verde și transformarea digitală și extragerea tuturor lecțiilor din criză. Acest lucru va necesita o coordonare, o strategie de ieșire, un plan de recuperare cuprinzător și investiții fără precedent”, au spus liderii, invitând instituțiile UE să lucreze la o foaie de parcurs.

În egală măsură, șefii de stat sau de guvern au mai subliniat că ”trebuie să tragem toate lecțiile din actuala criză și să începem să reflectăm asupra rezilienței societăților noastre atunci când ne confruntăm cu astfel de evenimente” și au invitat Comisia Europeană să ofere un plan pentru crearea unui sistem ambițios de gestionare a crizelor la nivelul Uniunii Europene.

Un mare plan economic european de tipul ”Planului Marshall” mai așteaptă

În ce privește abordarea consecințelor socio-economice ale crizei sanitare provocate de noul coronavirus, liderii europeni au decis să invite ”Eurogrupul să prezinte propuneri în două săptămâni”, precizând că ”aceste măsuri vor trebui să ţină cont de natura fără precedent a şocului provocat de COVID-19, care ne afectează toate ţările”. În paralel, șefii de stat sau de guvern au salutat măsurile anunțate recent de Banca Centrală Europeană prin alocarea a 750 de miliarde de euro pentru datorii, planul de 37 de miliarde de euro al Comisiei Europene aprobat joi de Parlamentul European, flexibilizarea regulilor bugetare prin suspendarea prevederilor Pactului de Stabilitate și Creștere și permiterea ajutoarelor de stat sau contribuția Băncii Europene de Investiții.

Consecințele socio-economice au fost însă mărul discordiei în discuțiile dintre lideri, Italia și Spania solicitând măsuri economice mai ferme, convenirea în următoarele zece zile a unui răspuns comun care să vizeze combaterea crizei şi crearea unui grup de lucru format din preşedinţii principalelor instituţii europene, informează Agerpres, citând AFP, DPA și EFE. Președintele Consiliului de Miniștri de la Roma a susținut recent că Uniunea Europeană trebuie să utilizeze ”puterea de foc completă” a fondului său de salvare de 500 de miliarde de euro (534,10 miliarde de dolari) pentru a face față crizei economice care amenință Europa

Prim-miniștrilor italian și spaniol li s-a alăturat președintele francez Emmanuel Macron, care a declarat după reuniune că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, precizând că ”acceptăm faptul că Europa nu are un destin comun” dacă țările care au bani economisiți nu sunt solidare cu statele care au respectat criteriile bugetului european și au investit mai puțin în sistemul lor de sănătate.

Practic, liderii UE nu au ajuns la un acord privind mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) sau emiterea de “obligaţiuni corona”, măsuri ce rămân pe masa discuţiilor care vor avea loc la nivelul Eurogrupului, iar marii opozanți au fost Germania și Olanda.

De altfel, vorbind presei prin videoconferință, cancelarul german Angela Merkel a spus că emiterea de obligațiuni corona nu reprezintă viziunea Germaniei și a altor state, făcând referire la scrisoarea pe care nouă lideri, inclusiv Giuseppe Conte și Emmanuel Macron, i-au transmis-o lui Charles Michel, președintele Consiliului European, și prin care solicitau măsuri urgente.

În schimb, Merkel a spus că mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate este ”opțiunea pe care eu o aleg, deoarece a fost creat pentru momente cu adevărat dificile”. În ce-l privește, prim-ministrul olandez Mark Rutte a spus că țara să se opune emiterii de obligațiuni corona.

Combaterea dezinformării și extinderea

În pofida divergențelor, adoptarea acestei declarații comune a înfățișat un moment fără precedent, ea fiind aprobată de la distanță prin videoconferință. Având în vedere și încercările de a discredita Uniunea Europeană și solidaritatea dintre statele membre, liderii europeni au mai afirmat că vor combate dezinformarea printr-o comunicare transparentă, eficientă și bazată pe fapte.

Anterior, în plenul Parlamentului European, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a deplâns joi lipsa inițială de coordonare și de solidaritate din partea țărilor membre ale Uniunii Europene în fața efectelor provocate de criza sanitară a pandemiei cu noul coronavirus.

”Povestea din ultimele săptămâni este parțial una dureroasă de spus. Când Europa trebuia cu adevărat să fie acolo unul pentru celălalt, inițial, prea mulți au acționat singuri. Când Europa avea într-adevăr nevoie de un spirit ”toți pentru unul”, prea mulți au dat inițial un răspuns „numai pentru mine (…) Dar nu a trecut mult timp până când unii au simțit consecințele propriilor acțiuni necoordonate”, a spus von der Leyen. De altfel, La începutul săptămânii, șeful diplomației europene Josep Borrell a afirmat într-un editorial că politica generozității practicată de China a determinat ”încercări de a discredita UE ca atare” și de a critica lipsa de solidaritate europeană.

În cele din urmă, liderii europeni au decis și susținerea concluziilor Consiliului Afaceri Generale, reuniunea miniștrilor pentru afaceri europene, în ce privește începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, punând astfel capăt unei perioade de aproape doi ani în care acest proces a fost blocat.

Având în vedere caracterul continuu al crizei provocate de pandemia cu noul coronavirus, este de așteptat ca viitoarea reuniune a liderilor europeni să aibă loc tot prin sistem de videoconferință.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending