Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Începe summitul crucial de la Bruxelles. Angela Merkel, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis și ceilalți lideri UE negociază viitorul unei generații: planul financiar de peste 1.800 de miliarde de euro

Published

on

© European Union

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc vineri și sâmbătă, la Bruxelles, într-un summit considerat crucial, însă fără certitudinea obținerii unui consens privind planul de relansare economică europeană. Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți 24 de șefi de stat sau de guvern se întrunesc “în persoană” pentru prima dată de la izbucnirea pandemiei COVID-19, în condiții speciale și extraordinare, pentru a negocia și, eventual, a decide asupra unui plan de recuperare de 1.824 de miliarde de euro, alcătuit din fondul de redresare de 750 de miliarde de euro și din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro.

La primul summit european din cadrul președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, liderii europeni vor avea pe masa tratativelor cea mai recentă propunere a președintelui Consiliului European, Charles Michel.

În cadrul invitației formale trimise liderilor UE înaintea summitului, Michel a subliniat că “un acord este esențial” și că “acum este momentul” pentru o astfel de înțelegere.

Ce se află pe masa tratativelor?

Șeful Consiliului European a prezentat săptămâna trecută o variantă de compromis pentru viitorul buget multianual al UE (2021-2027) şi pentru fondul de redresare propus de Comisia Europeană, într-o încercare de a convinge statele din nord care susţin politici financiare riguroase, respectiv Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca, deși provocări în calea unui acord pot fi ridicate și de state precum Grecia, Ungaria sau Polonia, care nu sunt de acord cu anumite condiționalități de reformă și privind statul de drept.

Am identificat cele șase obstacole ale unui posibil acord viitor. Și trebuie să găsim echilibrul potrivit pentru a ajunge la un acord politic final“, a spus Michel, la 10 iulie, enumerându-le: volumul total al Cadrului Financiar Multianual, rabaturile dorite de cele patru state frugale și Germania, dimensiunea fondului de redresare, echilibrul dintre subvenții și împrumuturi, alocarea de la nivelul Facilității de redresare și reziliență și aspectele de guvernanță și condiționalitate.

Mai exact, propunerea acestuia privind relansarea economică a Uniunii Europene este compusă dintr-un pachet de 750 de miliarde de euro prin instrumentul de redresare Next Generation EU și de 1.074 de miliarde de euro alocați prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Propunerea lui Michel, anunțată cu o săptămână înaintea summitului de la Bruxelles, păstrează cele 750 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană la 27 mai, însă diminuează cu 26 de miliarde de euro propunerea privind bugetul multianual de 1.100 de miliarde de euro a executivului european, într-un gest considerat necesar pentru a facilita un compromis cu statele mai riguroase din punct de vedere bugetar.

Cum se poziționează România și Klaus Iohannis?

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, președintele Klaus Iohannis a precizat că ”va reafirma obiectivul major al țării noastre, respectiv obținerea unor alocări cât mai importante pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, în măsură să asigure îndeplinirea principalelor obiective de dezvoltare ale țării”.

De altfel, șeful statului a afirmat și miercuri, într-o declarație de presă, că se va lupta “împreună cu toată echipa României”, precizând că este foarte important ca țara noastră “să obțină o sumă cât mai consistentă pentru revigorarea economiei”.

Anterior, șeful statului a purtat discuții în regim de videoconferință cu șeful Consiliului European, Charles Michel, prezentându-i acestuia liniile de negociere ale României. În ce privește viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027, șeful statului a solicitat “flexibilitate sporită” și o creștere a transferurilor între fondurile politicii de coeziune, precum și alocări suplimentare pentru România în domeniul politicii agricole comune și apropierea nivelului plăților directe pentru fermieri români de sumele alocate pentru fermerii din Europa de Vest. Referitor la planul de redresare economică, alcătuit din subvenții și credite, Klaus Iohannis a solicitat o pondere mai mare a granturilor “comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate” și s-a pronunțat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică a UE. 

Cum se poziționează ceilalți lideri UE: Emmanuel Macron, Angela Merkel și Ursula von der Leyen vor un acord rapid

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel se prezintă a fi pe aceeași lungime de undă. Fondul de redresare de 750 de miliarde de euro propus de șefa executivului european are la bază scheletul propunerii franco-germane din luna mai, când Macron și Merkel au conturat un plan de 500 de miliarde de euro, fiind pentru prima dată când Parisul și Berlinul au căzut de acord asupra necesității unei datorii comune europene.

Mai mult, în urma unei întâlniri avute în baza articolului 324 din Tratatul UE privind negocieri inter-instituționale, Ursula von der Leyen, Charles Michel, Angela Merkel și David Sassoli, președintele Parlamentului European, liderii instituțiilor UE au susținut că “este esențial” un acord rapid între șefii de stat și de guvern.

Cu toate acestea, Angela Merkel, care s-a întâlnit recent cu prim-miniștrii Spaniei, Pedro Sanchez, Italiei, Giuseppe Conte, și Țărilor de Jos, Mark Rutte, s-a arătat sceptică că un acord va fi obținut la summitul din 17-18 iulie. De asemenea, și președintele francez Emmanuel Macron a avut o întâlnire, la Haga, cu Mark Rutte, pentru a încerca să-l convingă pe acesta din urmă să renunțe la obiecțiile sale.

Italia și Spania, principalele țări beneficiare ale acestui plan, își doresc un acord cât mai repede cu putință pentru a putea edifica planurile naționale de salvare a economiilor lor, grav afectate de pandemia de COVID-19, mai ales că cele două țări sunt cele mai afectate din Europa de infectările cu noul coronavirus.

Cine ar putea bloca un acord la summitul de vineri și sâmbătă?

Răspunsul acestei întrebări îndreaptă atenția către grupul celor patru state așa numite “frugale” – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia. Cele patru țări au blocat și tratativele de la summitul din 20 februarie, înainte de izbucnirea pandemiei, iar acum își manifestă obiecții asupra majorității obstacolelor identificate de șeful Consiliului European.

Săptămâna trecută, la Berlin, prim-ministrul olandez Mark Rutte a spus că “este important ca un asemenea fond să fie implementat alături de reforme structurale pentru ca toate statele membre să fie puternice”.

“Subliniem clar că UE trebuie să cheltuiască banii cu moderație”, a insistat acesta, el fiind alături de Angela Merkel și Viktor Orban printre cei mai longevivi membri ai Consiliului European.

În schimb, blocaje sunt așteptate să apară inclusiv din partea Greciei sau Ungariei. În contextul în care aprobarea unui astfel de plan necesită un vot în unanimitate, fiecare poziție este crucială. 

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a dat semnalul unor negocieri dificile încă de săptămâna trecută, afirmând că Grecia și alte țări din sud consideră că noi condiționalități privitoare la reforme structurale sunt “inacceptabile din punct de vedere politic”

Dinspre partea sa, premierul maghiar Viktor Orban a amenințat pe un ton ferm că va bloca pachetul de relansare a UE, subliniind că nu va exista un buget dacă nu lăsăm deoparte dezbaterea privind statul de drept.

Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului multianual necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta, ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum şi delicata problemă a condiţionalităţii, adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor și legarea lor de criteriul privind statul de drept.

În aceste condiții, un acord între liderii UE este puțin probabil la summitul din 17-18 iulie, însă primul summit “în persoană” de la declanșarea pandemiei și apelul larg la solidaritate europeană ar putea fi ingrediente pentru o înțelegere istorică în fața unei provocări istorice: cea mai mare criză de la înființarea UE, care se așteaptă la o contracție economică de peste 8% în anul 2020.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, declarație comună cu președinții Poloniei și Lituaniei pentru poporul din Belarus: Ne oferim sprijinul pentru reforme politice și economice

Published

on

© European Union

Președinții României, Poloniei și Lituaniei au semnat luni o declarație comună privind situația din Belarus, în care Klaus Iohannis, Andrzej Duda și Gitanas Nauseda se oferă să pună la dispoziție autorităților de la Minsk know-how pentru inițierea unor reforme politice și economice.

Cei trei șefi de stat susțin construirea unui parcurs democratic al Belarusului “printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept”.

“Oferim expertiza noastră și know-how-ul pentru parcursul de reforme politice și economice, pentru construirea de instituții independente și pentru asigurarea unui mediu unde respectul pentru drepturile omului și libertatea de expresie sunt o normă fundamentală de neclintit a societății”, se mai arată în declarația semnată de Iohannis, Duda și Nauseda, transmisă de Administrația Prezidențială către CaleaEuropeană.ro.

Totodată, cei trei lideri est-europeni subliniază că este util ca Uniunea Europeană, ca putere economică globală majoră, să propună un pachet de asistență pentru transformarea economică a Belarusului democratic. De altfel, declarația celor trei lideri vine la debutul unei săptămâni care se va încheia cu un Consiliu European special, la Bruxelles, consacrat relațiilor externe ale UE și îndeosebi situațiilor din Belarus și estul Mării Mediterane.

“Pachetul ar trebui să includă, inter alia: facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană și asistență pentru negocierile de aderare la Organizația Mondială a Comerțului; un regim liberalizat de vize, atunci când vor fi întrunite condițiile necesare; asistență pentru diversificarea sectorului energetic și pentru securitatea energetică a Belarusului; acces la resursele financiare pentru restructurarea și lansarea economiei belaruse de tip liberal; prezență și activitate sporite ale Instituțiilor Financiare Internaționale pentru reformarea economiei belaruse și pentru sporirea investițiilor”, propun cei trei președinți.

Adresăm un apel către Comunitatea Internațională de a se alătura Uniunii Europene și Statelor sale Membre în demersul de a pregăti o agendă pozitivă pentru Belarus, împreună cu un pachet de sprijin pentru tranziția politică, economică și socială a țării.

Declarația comună semnată vine și în contextul unor eforturi particulare ale celor trei țări. Lituania i-a oferit azil Svetlanei Tihanovskaia, candidata opoziției împotriva lui Aleksandr Lukashenko, și l-a inclus pe lista națională pe președintele contestat al Belarusului, într-o mișcare coordonată cu Estonia și Letonia. În ce o privește, Polonia insistă pentru adoptarea unor sancțiuni europene și promite să adopte și sancțiuni naționale.

România, prin implicarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, a pus la dispoziție o sumă de 100.000 de euro pentru sprijinirea societății civile și a jurnalismului independent din Belarus, iar ambasadorul României la Minsk s-a numărat printre diplomații europeni care au vizitat-o acasă pe Svetlana Aleksievici, laureată a Premiului Nobel, și figură importantă în mișcarea de opoziție democratică din Belarus.

Declarația integrală:

“Noi, Președinții Lituaniei, Poloniei și României, ca state membre ale Uniunii Europene:

  • susținând ferm libertatea și promovarea principiilor democratice,
  • evidențiind că alegerile libere, corecte și transparente sunt un drept democratic fundamental al oricărei națiuni,
  • recunoscând drept legitime rezultatele alegerilor doar dacă acestea sunt organizate în conformitate cu Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și sunt monitorizate internațional,
  • admițând explicit că nimeni altcineva decât Poporul Belarusului are dreptul de a decide destinul pentru țara sa,
  • reasigurând asupra respectului nostru pentru o astfel de decizie realizată pe baze legitime,
  • înțelegând că un Belarus prosper, construit pe încredere socială și o viziune comună, este esențial pentru o Europă mai stabilă și mai sigură,

Ne declarăm voința să susținem Poporul Belarusului în construirea unui parcurs democratic, printr-o conducere de stat aleasă democratic, o societate civilă liberă, prin economie de piață și prin statul de drept;

Oferim expertiza noastră și know-how-ul pentru parcursul de reforme politice și economice, pentru construirea de instituții independente și pentru asigurarea unui mediu unde respectul pentru drepturile omului și libertatea de expresie sunt o normă fundamentală de neclintit a societății;

Credem că, în demersul de sprijinire a Poporului Belarusului, este util ca Uniunea Europeană – ca putere economică globală majoră – să propună un pachet de asistență pentru transformarea economică a Belarusului democratic. Pachetul ar trebui să includă, inter alia:

  • facilitarea comerțului cu Uniunea Europeană și asistență pentru negocierile de aderare la Organizația Mondială a Comerțului;
  • un regim liberalizat de vize, atunci când vor fi întrunite condițiile necesare;
  • asistență pentru diversificarea sectorului energetic și pentru securitatea energetică a Belarusului;
  • acces la resursele financiare pentru restructurarea și lansarea economiei belaruse de tip liberal;
  • prezență și activitate sporite ale Instituțiilor Financiare Internaționale pentru reformarea economiei belaruse și pentru sporirea investițiilor.

Adresăm un apel către Comunitatea Internațională de a se alătura Uniunii Europene și Statelor sale Membre în demersul de a pregăti o agendă pozitivă pentru Belarus, împreună cu un pachet de sprijin pentru tranziția politică, economică și socială a țării”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, despre afirmațiile Ursulei von der Leyen privind cazul Navalnîi și Nord Stream 2: Este nevoie de foarte multă analiză din partea celor implicați

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că decizia sancționării conductei Nord Stream 2 ca răspuns la otrăvirea cu agent neurotoxic a opozantului rus Aleksei Navalnîi “va necesita foarte multă analiză, în special din partea celor care sunt implicați în acest proiect de infrastructură”.

Precizările șefului statului au fost făcute într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, acesta răspunzând unei întrebări cu privire la afirmația președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din discursul privind Starea Uniunii, în care s-a referit la otrăvirea opozantului rus Alexei Navalny, spunând că este o acțiune care ține de un tip de comportament al Rusiei care nu se va schimba nici măcar printr-o conductă de gaz. 

În ce privește legătura dintre otrăvirea opozantului Navalny și o conductă de gaz, probabil – nu pot să fac decât o speculație – probabil doamna von der Leyen s-a referit la discuția care s-a purtat în Germania, când unii politicieni au considerat că este, cel puțin teoretic, posibil să se lege o situație de cealaltă. Dar asta va necesita foarte multă analiză, în special din partea celor care sunt implicați în acest proiect de infrastructură“, a spus șeful statului.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adus miercuri critici celor care doresc legături mai strânse ale Uniunii Europene cu Rusia, făcând referire la otrăvirea cu agent chimic a opozantului Aleksei Navalnîi și comparând încălcarea drepturilor omului în Rusia cu gesturi similare în Belarus sau China.

Ursula von der Leyen, care a susținut miercuri primul său discurs privind Starea Uniunii Europene, a formulat critici și la adresa celor care susțin relații strânse cu Rusia, însă fără să nominalizeze un lider anume.

Pentru cei care susțin legături mai strânse cu Rusia, spun că otrăvirea lui Aleksei Navalnîi cu un agent chimic avansat nu este o premieră. Am văzut tiparul în Georgia și Ucraina, Siria și Salisbury – și în imixtiunea electorală în întreaga lume. Acest model nu se schimbă – și nici o conductă nu va schimba acest lucru”, a adăugat ea.

Cel mai vocal lider al reconstruirii relațiilor cu Rusia este președintele francez Emmanuel Macron, însă liderul de la Elysee a cerut omologului rus Vladimir Putin explicații cu privire la otrăvirea lui Navalnîi

Pe de altă parte, referirile lui von der Leyen la gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o critică indirectă la adresa guvernului federal din țara sa, Germania.

Cancelarul german Angela Merkel și ministrul de externe din cabinetul său Heiko Maas au dat de înțeles că Germania nu exclude impunerea de sancțiuni asupra gazoductului Nord Stream 2 după otrăvirea lui Aleksei Navalnîi.

Înaintea anunțului făcut de guvernul german potrivit căruia Navalnîi a fost otrăvit cu un agent chimic din gama Novichok, Angela Merkel și-a reafirmat dorința de a finaliza acest proiect energetic, criticând sancțiunile extrateritoriale impuse de SUA pentru a întârzia sau bloca Nord Stream 2.

Germania, țara care asigură președinția Consiliului UE și care s-a oferit să-l trateze pe Navalnîi, a anunțat la data de 2 septembrie că analizele toxicologice de sânge efectuate în cadrul unui laborator militar german au relevat ”dovezi fără echivoc” că Aleksei Navalnîi a fost otrăvit cu Noviciok.

După acest anunț, cancelarul german Angela Merkel a condamnat în termenii cei mai duri otrăvirea lui Navalnîi, a cerut explicații din partea Rusiei și a menţionat de asemenea că Berlinul, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, va contacta în această chestiune Organizaţia Internaţională pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), precum şi partenerii europeni şi aliaţii din cadrul NATO, cu care ”va discuta un răspuns comun adecvat”, dat fiind că este vorba despre un atac la adresa ”drepturilor şi valorilor fundamentale”.

În context însă, două figuri importante ale mediului politic și diplomatic german au solicitat reconsiderarea proiectului Nord Stream 2.

Norbert Röttgen, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Bundestag, și Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, au pledat pentru ideea unei reacţii comune a Uniunii Europene şi a NATO și pentru reconsiderarea gazoductului. Mai mult, Wolfgang Ischinger a afirmat că sunt insuficiente gesturile mai reţinute, cum ar fi expulzarea unor diplomaţi.

Mesajele lor au fost precedate de un apel din partea fostului secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen care a cerut Germaniei să oprească construcția gazoductului Nord Stream 2.

Ulterior, prim-ministrul Poloniei a spus că otrăvirea lui Aleksei Navalnîi ar trebui să reprezinte ”alarma finală de trezire” pentru Germania și că renunțarea la Nord Stream 2 ”ar trebui să fie la mintea cocoşului”. În schimb, Austria a afirmat că nu dorește să renunțe la proiectul Nord Stream 2, după otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, în contextul în care compania petrolieră austriacă OMV participă cu 10 miliarde de euro la finanțarea acestui gazoduct.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald), ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Engie (Franța), N.V. Nederlandse Gasunie (Olanda), Wintershell Dea și E.on (ambele din Germania) și OMV (Austria).

Proiectul este finanţat în proporție de 51,9% de Gazprom, iar companiile europene au fiecare o participație cuprinsă între 9% și 15,5%.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, despre potențiale sancțiuni UE împotriva Turciei: Nu sunt un scop în sine. Sancțiunile sunt gândite pentru a facilita o înțelegere

Published

on

© Administrația Prezidențială

Sancțiunile în ce privește Turcia în contextul situației din Marea Mediterană nu sunt un scop în sine, ci ele sunt gândite pentru a facilita o înțelegere, a afirmat președintele Klaus Iohannis, miercuri, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni.

Întrebat cum va vota România la summitul special al Consiliului European din 24-25 septembrie dedicat relațiilor externe, președintele a subliniat că în ce privește Turcia trebuie să avem în vedere întregul palier de probleme.

“Aceasta este abordarea pe care o voi avea eu în cadrul Consiliului European”, a spus șeful statului.

“Vom vedea ce propuneri vor fi pe masă din partea Comisiei și din partea Înaltului reprezentant pentru politică externă, dar eu sunt de părere că trebuie să ținem cont nu numai de ce se întâmplă în estul Mediteranei, ci și de mulți alți factori geopolitici și dacă vorbim despre sancțiuni, trebuie să fim conștienți de faptul că sancțiunile nu sunt un scop în sine, sancțiunile sunt gândite pentru a face anumite proceduri mai lesnicioase, pentru a facilita, în final, o înțelegere. Deci, sancțiunile sunt gândite pentru a face relația să funcționeze în final și dacă ținem cont de toate acestea, atunci cu siguranță vom găsi calea cea mai bună”, a completat președintele.

Miercuri, în discursul său privind Starea Uniunii Europene, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția Turciei să renunțe la orice tentativă de ”intimidare” a vecinilor săi, precum Cipru, în conflictul cu Grecia privind potențialele resurse de gaze naturale în Mediterana de Est. În același timp, președintele Consiliului European Charles Michel a efectuat marți și miercuri vizite la Atena și la Nicosia.

Tot miercuri, ministrul de externe Bogdan Aurescu a reiterat într-o convorbire telefonică cu omologul cipriot, Nikos Christodoulides, întregul sprijin al României pentru eforturile în derulare la nivel UE care vizează dezescaladarea și relansarea dialogului în regiune.

Cu o zi în urmă, în plenul Parlamentului European, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a semnalat că ”relaţiile noastre cu Turcia sunt la răscruce şi a venit momentul ca liderii noştri să ia decizii dificile” la summitul lor de la 24 şi 25 septembrie.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending