Connect with us

NATO

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

Liderii celor 30 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice se întrunesc, luni, la Bruxelles la un summit crucial pentru viitorul NATO, unde vor decide elaborarea unui nou Concept Strategic axat pe consolidarea Alianței drept unic forum de consultare politică transatlantică, pe întărirea rolului său militar și pe intensificarea capacității de proiecție globală pentru a face față, în premieră, ascensiunii Chinei și comportamentului agresiv al Rusiei.

Acest summit este “un moment crucial pentru Alianța noastră și pentru securitatea noastră colectivă“, afirma vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ce a prefațat agenda, mizele și deciziile pe care șefii de stat și de guvern euro-atlantici le vor asuma în Declarația Finală a summitului aliat de la Bruxelles.

Summitul din capitala Belgiei, primul de la izbucnirea pandemiei, are o încărcătură specială pentru aliați, fiind pentru prima oară când noul președinte al SUA, Joe Biden, se întâlnește cu liderii aliați, iar mesajul cu care acesta va fi prezent are rolul de a relansa Alianța după epoca Donald Trump. Apărarea unui aliat atacat prevăzută la articolul V este “o obligație sacră”, a transmis Joe Biden, duminică, la finalul summitului G7 de la Carbis Bay, dând semnalul că la sediul NATO va rosti angajamentul de neclintit al Statelor Unite pentru principiul apărării colective prevăzut la articolul V din Tratatul Atlanticului de Nord.

Asemenea summitului G7 care s-a desfășurat în Marea Britanie, reuniunea nord-atlantică de la Bruxelles va fi ultima pentru cancelarul german Angela Merkel, care nu va mai candida pentru un al cincilea mandat la alegerile generale din septembrie.

Viitorul Concept Strategic, vedeta deciziilor summitului NATO. Hotărâri majore privind reziliența, apărarea și finanțarea comună

© NATO

Avertizând că Rusia și China conduc o ripostă autoritară împotriva ordinii internaționale bazate pe reguli, secretarul general al Alianței a evidențiat recent un decalog de măsuri ce se vor regăsi în Declarația Finală a reuniunii liderilor euro-atlantici, asumat inclusiv de Casa Albă, cu un accent special pe un angajament pentru reziliență, finanțare comună în cadrul NATO și întărirea posturii de descurajare și apărare.

Un nou concept strategic: Aliații vor fi de acord să revizuiască Conceptul strategic al NATO, un cadru care va ghida abordarea Alianței față de mediul strategic în evoluție, care include politicile și acțiunile agresive ale Rusiei, provocările pe care le ridică Republica Populară Chineză la adresa securității, prosperității și valorilor noastre colective și amenințările transnaționale, cum ar fi terorismul, amenințările cibernetice și schimbările climatice. Noul concept strategic va fi pregătit pentru a fi adoptat la summitul NATO din 2022.

Actualizarea apărării cibernetice: Liderii vor aproba o nouă politică de apărare cibernetică pentru NATO, care va consolida coordonarea aliată pentru a se asigura că Alianța este rezistentă la amenințările tot mai frecvente și mai grave cu care se confruntă din cauza activităților cibernetice rău intenționate, comise de actori statali și non-statali, inclusiv atacurile disruptive de tip ransomware împotriva infrastructurii critice.

Păstrarea avantajului tehnologic: Liderii vor afirma că abilitatea NATO de a asigura apărarea noastră comună se bazează pe menținerea avantajului nostru tehnologic. Aliații vor lansa un accelerator al inovării în domeniul apărării pentru a facilita cooperarea lor tehnologică și pentru a accelera adoptarea tehnologiilor emergente care vor spori apărarea și securitatea Alianței.

Întărirea posturii de descurajare și apărare: Aliații se vor angaja să pună în aplicare noi concepte și strategii militare care să consolideze postura de descurajare și apărare a NATO pentru a face față amenințărilor din partea Rusiei și din alte părți. De asemenea, NATO continuă să monitorizeze desfășurările rusești în Ucraina și în jurul acesteia.

O mai mare partajare a responsabilității: Cheltuielile pentru apărare din afara SUA au crescut timp de șapte ani consecutivi de la promisiunea de investiții în apărare din Țara Galilor, adoptată în timpul administrației Obama-Biden în 2014. Liderii aliați se vor angaja din nou să respecte promisiunea din Țara Galilor în integralitatea sa și să furnizeze NATO cu bani, capacități și contribuții de forțe pregătite.

Finanțarea comună – o nouă cale de investiții în NATO: Aliații se vor angaja, de asemenea, să se asigure că NATO este condusă, dotată cu personal și resurse la nivelurile necesare pentru a da curs deciziilor luate la summit. Liderii vor conveni să identifice resursele suplimentare, inclusiv prin intermediul finanțării comune a NATO, pentru a spori capacitatea NATO de a face față provocărilor de securitate actuale și viitoare.

Consultarea și coeziunea sporite: Aliații se vor angaja să consolideze coordonarea politică în cadrul NATO cu privire la toate chestiunile legate de securitatea lor individuală și colectivă. Liderii își vor reafirma, de asemenea, angajamentul față de valorile lor comune, inclusiv față de libertatea individuală, drepturile omului, democrația și statul de drept.

Reziliența. Societăți mai puternice: Recunoscând amenințările din ce în ce mai complexe la adresa securității, liderii aliați vor afirma că reziliența națională și colectivă este esențială pentru o descurajare și o apărare credibile și vitală pentru a ne proteja societățile, cetățenii și valorile comune. Liderii aliați vor emite un Angajament de reziliență consolidată pentru a sublinia prioritățile viitoare, inclusiv în ceea ce privește securitatea lanțurilor de aprovizionare, a infrastructurii critice și a rețelelor energetice, precum și pregătirea pentru pandemii și dezastre naturale.

Parteneriate mai profunde: Aliații vor spori capacitatea NATO de a consolida ordinea internațională bazată pe reguli prin intensificarea dialogului și a cooperării practice cu partenerii Alianței, inclusiv cu Uniunea Europeană și cu cei din Indo-Pacific (Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Republica Coreea). Liderii își vor reînnoi angajamentul față de politica ușilor deschise a NATO, care oferă o cale de aderare pentru orice țară europeană care împărtășește valorile noastre și îndeplinește responsabilitățile și obligațiile necesare.

Combaterea schimbărilor climatice: Liderii vor conveni asupra unui Plan de acțiune privind securitatea climatică și vor conveni să reducă gazele cu efect de seră provenite din activitățile și instalațiile militare.

Mizele României și ale lui Klaus Iohannis la summitul NATO de la Bruxelles, primul la care va fi prezent președintele SUA Joe Biden

Preşedintele Klaus Iohannis participă, luni, la Bruxelles, la Summitul Alianţei Nord-Atlantice, primul la care participă și președintele american, Joe Biden, șeful statului urmând să pledeze pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic aliat, în special în regiunea Mării Negre.

De asemenea, însoțit de ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă, președintele Iohannis va susţine procesul de adaptare a NATO la actualul context de securitate, astfel încât organizaţia să devină mai puternică politic şi militar.

© Administrația Prezidențială

România s-a pregătit temeinic pentru acest summit. La 10 mai, președintele Klaus Iohannis a găzduit un summit al Formatului București 9, care reunește țările de pe flancul estic al NATO și la care a participat virtual, în premieră, președintele american Joe Biden.

Reuniți în pregătirea summitului NATO din 14 iunie, liderii aliaților est-europeni, în prezența virtuală a președintelui SUA și a secretarului general al Alianței Nord-Atlantice și-au reafirmat angajamentul de a spori cheltuielile militare în materie de apărare și dezideratul ca summitul aliat să paveze drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică în care “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”.

Trei săptămâni mai târziu, pe 31 mai, România a inaugurat, la București, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, prin intermediul căruia își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene.

Pasul incipient făcut de România a venit și în anticiparea mizelor summitului aliat din 14 iunie, unde domeniul rezilienței va fi abordat in extenso. De altfel, secretarul general NATO a salutat, într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro, inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București, subliniind că este o contribuție a României la NATO și la UE.

Totodată, mizele României sunt îmbrăcate și într-o afirmație făcută de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, în prezența secretarului general adjunct al NATO, la sediul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est de la București: “La fiecare summit al Alianţei, după criza din Ucraina, România a venit cu o propunere a întăririi Flancului estic“.

În mod particular, pentru România mizele cele mai importante vizează postura de descurajare și apărare a NATO, consolidarea prezenței aliate la Marea Neagră.

– În primul rând, este vorba despre angajamentul de consolidare a dimensiunii de descurajare și apărare. Pentru România, este important ca NATO să devină mai puternic din punct de vedere politic și militar, apărarea colectivă menținându-se ca sarcină-cheie a Alianței.

– Totodată, Bucureștiul urmărește ca procesul de adaptare și consolidare a posturii de descurajare și apărare trebuie să continue de o manieră susținută și cuprinzătoare, inclusiv pe flancul Estic ca întreg, cu atenție specială pe evoluțiile din Marea Neagră.

– Pentru România, la fel de importantă este exprimarea constantă a preocupării față de acțiunile agresive și destabilizatoare ale Federației Ruse, cu impact dincolo de Flancul Estic al Alianței și Marea Neagră, asupra întregii zone euroatlantice.

– Un alt obiectiv al României vizează continuarea și aprofundarea cooperării cu UE și cu partenerii estici, precum și cu statele care împărtășesc aceleași valori din afara spațiului euroatlantic, în complementaritate cu reafirmarea sprijinului pentru unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, Georgiei, Republica Moldova.

– Consolidarea acțiunii NATO în creșterea rezilienței va ocupa un rol central. Reziliența devine un domeniu central pe agendele naționale și internaționale, iar România se alătură acestor eforturi prin înființarea și operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Reziliența este primul nivel al apărării, esențială în a respinge adversarii care pot utiliza o gamă largă de instrumente (militare, politice sau economice) pentru a slăbi societatea sau a submina autoritatea. NATO are un rol important în consolidarea rezilienței, inclusiv prin stabilirea unor standarde minime/obligatorii pentru aliați, fiind deja convenite șapte cerințe de bază pentru reziliență la summitul aliat din 2016.

– Având în vedere că România a fost primul stat care a pledat pentru inițierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic la ministeriala de externe din decembrie 2020, este de așteptat ca Bucureștiul să susțină deopotrivă procesul NATO 2030, pentru ca Alianța să poată acționa într-o lume competitivă și instabilă, într-un context de securitate modificat fundamental, și elaborarea unui viitor Concept Strategic care să reflecte aceste abordări. Acesta este un demers necesar, în condițiile în care Conceptul în vigoare datează din 2010. NATO se ghidează după Conceptul Strategic din 2010, un cadru solid, dar evoluțiile contemporane arată schimbări majore ale mediului de securitate, noi actori, amenințări și provocări. NATO trebuie să acționeze într-un context de competiție internațională alimentată inclusiv de creșterea autoritarismului.

© MApN

România va participa la summitul NATO de la Bruxelles “încărcată” de unele dintre cele mai tangibile dovezi de aliat predictibil și statornic.

În ultima perioadă, țara noastră a găzduit multiple exerciții militare NATO și cu Statele Unite – Defender Europe 21, Steadfast Defender 21, Noble Jump 21 și Dacia Livex 21 – toate având rolul de a pregăti noul Corp Multinațional de Sud-Est de la Sibiu să se ralieze lanțului de comandă NATO pe linie militară. Rezultatul? Cu o zi înaintea summitului de la Bruxelles, România a declarat capacitatea operaţională iniţială a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu.

Perspectiva strategică este dublată și de cea politică și societală. Conform raportului anual al NATO, 2020 a fost cel de-al patrulea an consecutiv în care România a alocat minim 2% din PIB pentru apărare și minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare. Cifrele se vor menține și în 2021, potrivit unui raport intermediar publicat de NATO înaintea summitului, context în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că reuniunea liderilor va fi “un moment crucial pentru Alianță”.

Potrivit aceluiași raport, România, SUA, Marea Britanie și Polonia, țările aliate unde peste 80% dintre cetățeni cred în valorile NATO și în legătura transatlantică.

Nu în ultimul rând, summitul aliat de la Bruxelles va însemna și stabilirea primelor contacte la nivel prezidențial între România și SUA, moment important în perspectiva aniversării, anul acesta, a zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea.

 


Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din 17 țări aliate, inclusiv România, au convenit să preia conducerea dezvoltării primului fond de inovare al NATO, care a fost lansat în această săptămână cu ocazia reuniunii miniștrilor apărării din statele Alianței Nord-Atlantice, informează un comunicat.

“La summitul de la Bruxelles, liderii NATO s-au angajat să consolideze Alianța noastră, inclusiv prin promovarea și protejarea inovării transatlantice”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, în cadrul ceremoniei de lansare.

“Astăzi ne respectăm acest angajament. Și, împreună, ne vom menține populația în siguranță într-o lume în schimbare rapidă”, a adăugat el. La aceeași reuniune, miniștrii apărării au convenit asupra primei strategii aliate privind inteligența artificială.

 

Acest fond multinațional va ajuta NATO să își păstreze avantajul tehnologic, permițând investiții – în valoare de 1 miliard de euro – în tehnologii cu dublă utilizare cu potențiale aplicații în domeniul apărării și securității. De asemenea, va facilita o cooperare mai strânsă și de încredere cu inovatorii din domeniul tehnologiilor de vârf, care, altfel, ar putea fi în imposibilitatea de a dezvolta cu succes soluțiile inovatoare cele mai necesare pentru protecția Alianței.

Împreună cu Acceleratorul de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord al NATO – sau DIANA – Fondul de inovare va sprijini dezvoltarea unei comunități transatlantice protejate de inovare.

De la lansarea sa la Summitul NATO de la Bruxelles, o serie de aliați au făcut oferte pentru a găzdui sediile centrale, centrele de testare și centrele de accelerare care vor face parte din rețeaua DIANA atât în Europa, cât și în America de Nord.

Se așteaptă ca ambele inițiative să fie pe deplin în vigoare până la Summitul NATO de la Madrid din 2022.

Cele 17 state sunt: Belgia, Republica Cehă, Estonia, Germania, Grecia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Regatul Unit.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din 15 state aliate ale NATO și-au reafirmat joi angajamentul de a dezvolta, achiziționa și furniza la nivel multinațional capacități de apărare aeriană terestră, care vor proteja personalul, echipamentele și instalațiile aliate de amenințările aeriene, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a prezidat ceremonia semnării de către miniștrii apărării din SUA, Marea Britanie, Spania, Slovenia, Polonia, Portugalia, Norvegia, Olanda, Letonia, Italia, Ungaria, Grecia, Germania, Danemarca și Belgia a șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. 

Acest lucru a fost făcut în marja reuniunii miniștrilor apărării din cadrul NATO din 21 octombrie 2021.

“Prin creșterea cooperării între aliați, îmbunătățirea continuă a capacităților noastre și răspunsul la provocări, facem regiunea transatlantică mai sigură și mai pregătită să facă față oricărei amenințări”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la evenimentul de semnare.

 

Acolo, noi participanți s-au alăturat la două proiecte de mare vizibilitate (HVP) lansate recent, proiectul “GBAD modular” și inițiativa “C-RAM mobil rapid dislocabil”, precum și la lansarea unui nou angajament, “Capacitatea de comandă și control pentru apărarea antiaeriană și antirachetă de suprafață pentru nivelul batalionului și brigăzii” (GBAD C2 Layer).

Participanții la GBAD modular (Belgia, Danemarca, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Țările de Jos, Slovenia, Spania și Regatul Unit) au urat bun venit în cadrul proiectului Norvegiei, Poloniei, Portugaliei și Statelor Unite. Acesta vizează achiziționarea și punerea în practică a unei soluții modulare pentru apărarea aeriană terestră cu rază de acțiune foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune. Această capacitate va oferi aliaților o soluție modulară, construită în jurul unui modul de comandă și control și a opțiunii de a conecta diferiți efectori pentru amenințările acoperite. Capacitatea plug-and-play va oferi aliaților opțiunea de a schimba, adăuga sau elimina efectori fără probleme, în funcție de amenințările cu care se confruntă.

Pentru cel de-al doilea proiect, C-RAM cu desfășurare rapidă, Norvegia, Polonia și Statele Unite s-au alăturat Germaniei, Greciei, Ungariei și Regatului Unit. Acest proiect are ca scop dezvoltarea și furnizarea unei capacități de protecție a forțelor aliate împotriva amenințărilor cu rachete, artilerie și mortiere. Un accent deosebit al acestui proiect va fi pus pe soluțiile potențiale prin abordări inovatoare, cum ar fi capacitățile bazate pe energie directă.

În cele din urmă, șase aliați – Danemarca, Italia, Portugalia, Spania, Regatul Unit și SUA – au demarat o nouă inițiativă pentru a achiziționa în comun și a pune în funcțiune o capacitate de comandă și control pentru apărarea antiaeriană și antirachetă de suprafață la nivel de batalion și brigadă (GBAD C2 Layer). În lunile următoare, experții din națiunile participante vor identifica soluții potențiale pentru un centru de distribuție a focului. Abordarea multinațională va diminua varietatea de sisteme utilizate și va crește simultan interoperabilitatea între aliații participanți și disponibilitatea operațională a forțelor GBAD ale NATO.

Continue Reading

NATO

Miniștrii apărării din NATO au aprobat un nou plan de apărare a Alianței în situații de criză și de conflict. Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanță strategică

Published

on

Miniștrii apărării din cele 30 state membre ale NATO au aprobat joi un nou plan general de apărare a Alianței Nord-Atlantice în situații de criză și de conflict, a anunțat secretarul general Jens Stoltenberg după prima zi a reuniunii miniștrilor apărării aliați, care se desfășoară joi și vineri la Bruxelles. Întrebat, în context, despre turneul secretarului american al apărării în țările din regiunea Mării Negre, inclusiv în România, Stoltenberg a răspuns că “Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO”.

Această decizie, anunțată cu o zi în urmă, a fost luată “pentru a ne asigura că vom continua să avem forțele potrivite la locul potrivit, la momentul potrivit” și “pentru a ne proteja cei un miliard de oameni de orice amenințare”, a punctat el.

“Miniștrii au convenit, de asemenea, asupra obiectivelor de capacitate ale NATO. Acest lucru face parte din procesul de planificare a apărării NATO, iar aceste obiective contribuie la asigurarea faptului că dispunem de capacitățile necesare pentru o descurajare și o apărare credibile”, a precizat Stoltenberg.

Miniștrii apărării au analizat, de asemenea, progresele înregistrate în răspunsul alianței la amenințarea tot mai mare reprezentată de sistemele de rachete ale Rusiei. “Nu vom oglindi comportamentul destabilizator al Rusiei și nu avem nicio intenție de a desfășura noi rachete nucleare terestre în Europa”, a declarat Stoltenberg. “Așadar, punem în aplicare un pachet echilibrat de măsuri politice și militare pentru a răspunde la această amenințare”, a continuat secretarul general aliat.

Potrivit Pentagonului, acest pachet include îmbunătățiri semnificative ale apărării antiaeriene și antirachetă a Alianței. De asemenea, prevede consolidarea capacităților convenționale cu avioane de generația a cincea, adaptarea exercițiilor și a serviciilor de informații, precum și îmbunătățirea pregătirii și eficienței descurajării nucleare.

 

Întrebat, în context, despre turneul secretarului american al apărării în țările din regiunea Mării Negre, inclusiv în România, Stoltenberg a răspuns că “Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO”.

“Ne-am sporit prezența în Marea Neagră pentru că Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO. Trei aliați ai NATO sunt state riverane: Turcia, România și Bulgaria, iar apoi, desigur, avem doi parteneri foarte apropiați, Georgia și Ucraina, și am asistat la anexarea ilegală a Crimeei și am văzut comportamentul agresiv al Rusiei în Marea Neagră. Așadar, ne-am sporit prezența în regiune, în aer, pe uscat și pe mare, și evaluăm în mod constant ce putem face mai mult, în parte prin creșterea prezenței, dar și prin creșterea capacității noastre de a desfășura rapid forțe, dacă este necesar. Și tocmai de aceea avem nevoie de o pregătire ridicată a forțelor noastre”, a completat el.

Planul de apărare împotriva oricărui atac din partea Rusiei vine și în contextul avertismentelor lansate de secretarul Lloyd Austin la București, care a afirmat că regiunea Mării Negre este vulnerabilă la agresiunea Rusiei și că regiunea face parte din interesul naţional al SUA. Marți, la Kiev, el a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia. “În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus Austin.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN30 mins ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Polonia, luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen: “Nicio țară europeană nu se poate considera europeană dacă judecătorii nu sunt independenți”

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Consiliul European reiterează obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Angela Merkel, ovaționată și comparată cu un “monument” la ultimul ei Consiliu European: “Fără Angela, summiturile vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

NATO12 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending