Connect with us

U.E.

Incertitudine pentru Macedonia după acordul istoric cu Grecia. Diplomați europeni: Franța și Olanda ar putea bloca lansarea negocierilor de aderare a Skopje-ului la UE

Published

on

Franța și Olanda s-ar putea opune unei decizii de lansare a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia, în contextul în care cele două țări așteaptă continuitatea semnalului de deschidere către extindere lansat de Comisia Europeană, iar Skopje a ajuns recent la un acord istoric cu Atena privind modificarea denumirii țării.

FOTO: Elysee.fr/ Flickr

Mai mulți diplomați europeni, citați de Reuters, au precizat că Parisul și Haga ar putea bloca o astfel de decizie de teama că aceasta ar genera un efect de încurajare a sentimentelor anti-imigrație din Uniunea Europeană, scrie Agerpres.

Beneficiind de un sprijin larg din partea statelor membre şi a Comisiei Europene pentru începerea negocierilor de aderare, Albania şi Macedonia speră că miniştrii afacerilor europene din UE vor lua o decizie pozitivă în acest dosar marţi, la Luxemburg.

Mai mult, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat în luna aprilie, în plenul Parlamentului European, dar și în luna mai la summitul UE-Balcanii de Vest de la Sofia că nu va putea susţine extinderea UE decât după operarea mai multor reforme interne, iar unii diplomaţi au dat asigurări că poziţia Parisului în această privinţă nu s-a schimbat.

Citiți și Emmanuel Macron, sceptic după summitul UE-Balcanii de Vest: O nouă extindere trebuie privită cu multă prudență și rigoare

În luna mai, Franţa şi Olanda le-au trimis celorlalte state membre un text care arată că lipsa reformelor în sistemul judiciar, corupţia generalizată şi criminalitatea organizată sunt motivele pentru care Albania şi Macedonia încă nu sunt pregătite pentru începerea negocierilor de aderare. Alţi doi diplomaţi şi doi oficiali europeni au explicat că cea mai mare îngrijorare a lui Macron este aceea că deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia ar putea fi folosită de politicienii de extremă-dreapta care câştigă sprijin electoral prin promovarea tezei populiste a stopării migraţiei către Europa.

Citiți și Declaraţia Summitului de la Sofia reflectă angajamentul UE faţă de regiunea Balcanilor de Vest

Semnalele rezervate dinspre aceste două țări fondatoare ale Uniunii Europene survin în contextul în care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a efectuat o vizită diplomatică istorică în regiune, deplasări pregătite de intenții politice precum strategia executivului european privind ”calea de urmat” pentru integrarea europeană a statelor din Balcanii de Vest sau termenul anului 2025 pentru ca anumite state din regiune să poată adera la Uniune.

Citiți și ”În aceeași barcă, spre Europa”. După 27 de ani de dispute, Macedonia are un nou nume. Acordul Atena-Skopje a fost semnat în prezența Federicăi Mogherini și a lui Johannes Hahn

Mai mult, pe fondul acordului dintre Macedonia și Grecia privind schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord, care favorizează o deblocare a aderării Skopje-ului la NATO și UE, șeful diplomației americane Mike Pompeo l-a îndemnat pe recent pe omologul său francez să sprijine invitarea Macedoniei în NATO și deschiderea negocierilor pentru aderare la UE.

Citiți și România salută pachetul pentru extinderea UE în care Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia

Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

În privința Balcanilor de Vest, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE. Aceste ţări negociază deja mai multe capitole din cele obligatorii pentru intrarea în Uniune şi au încheiat deja câteva, în timp ce Albania şi Macedonia speră să primească undă verde de la Bruxelles pentru începerea negocierilor în iunie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

U.E.

Românii și bulgarii, cetățenii Uniunii Europene care realizează cele mai puține rezervări online pentru vacanțe

Published

on

© European Commission/ Facebook

În anul 2017,  50% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană au declarat că și-au rezervat cazarea pentru vacanță sau călătoria online, potrivit datelor Eurostat.

Trei state membre au înregistrat cea mai mare cotă în acest sens: Luxemburg (73%), Finlanda (65%) și Germania (64%), iar cetățenii români și bulgari se află la coada clasamentului, fiind cei mai puțini cetățeni ai Uniunii Europene care și-au rezervat vacanțele prin intermediul internetului, și anume România deține un procent de 18% și Bulgaria de 17%.

© Eurostat

Totodată, rezervările pe internet au fost cele mai populare în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani (55%).  Acest obicei a fost mai puțin obișnuit cetățenilor cu vârsta cuprinsă între 65 și 74 de ani (47%) sau 16 și 24 de ani (41%).

Reamintim că România este statul cu cel mai mare procent de cetăţeni care nu-şi permit o vacanţă de o săptămână (58,9%), fiind urmată de Croaţia (51,3%), Grecia (51%) şi Cipru (51%), arată datele unui studiu Eurostat publicat în această săptămână.

Citiți și: Eurostat: Peste jumătate dintre români nu își permit o vacanță de o săptămână pe an

Continue Reading

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi, după întâlnirea lui Klaus Iohannis cu Donald Trump: Președintele României a reușit să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE

Published

on

Klaus Iohannis a reușit în acești cinci ani de mandat să țină România acolo unde îi este locul, ca parteneră a marilor democrații consolidate, reușind să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE, a menționat europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe pagina sa de Facebook, în urma vizitei pe care președintele României a întreprins-o la Washington, unde s-a întâlnit cu liderul american Donald Trump, fiind cea de-a doua vizită a șeful statului român în SUA în mai puțin de doi ani, lucru ce reprezintă o premieră în România.

”A doua întâlnire, în acest mandat, dintre președintele Iohannis și președintele Trump este un semnal puternic de apreciere și încredere față de România și față de Klaus Iohannis. Vizita de ieri a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la Casa Albă precum și semnarea Declarației Comune a celor doi președinți dovedesc faptul că relațiile dintre SUA și România au evoluat pozitiv, ajungând acum la cel mai înalt nivel”, a precizat eurodeputatul român.

Cristian Bușoi a subliniat că ”cea mai bună garanție de securitate nu poate fi oferită de altcineva decât de SUA”, exprimându-și speranța ca ”relațiile economice să evolueze din ce în ce mai mult, ca investițiile americane să pătrundă în număr cât mai mare pe teritoriul României”.

”Țara noastră a ajuns în acest moment la cel mai înalt nivel de siguranță din istorie, fiind în alianța Nord Atlantică și având un parteneriat strategic cu SUA”, a completat europarlamentarul român.

”Putem afirma că succesul președintelui este succesul tuturor românilor care în toți acești ani au stat alături de șeful statului în lupta pentru păstrarea țării pe direcția pro-vest, pentru apărarea angajamentelor pe care ni le-am luat față de partenerii externi, fie că vorbim de cei americani, fie că vorbim de cei europeni”, a mai spus eurodeputatul Cristian Bușoi.

Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat la 20 august a doua vizită de lucru la Washignton, unde a avut o întrevedere în Biroul Oval al Casei Albe cu liderul american Donald Trump, după ce în luna iunie a anului 2017 șeful statului român a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump după ce a preluat, în ianuarie 2017, mandatul de președinte al Statelor Unite.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI. 

Continue Reading

NEWS

Premierul italian, Giuseppe Conte, și-a anunțat demisia: “Acest guvern se termină aici”

Published

on

Premierul Italiei Giuseppe Conte și-a anunțat astăzi demisia: “Acest guvern se termină aici”, realtează Politico.

În mod normal, senatul italian, reunit în formulă completă, trebuia să stabilească astăzi data la care se poate vota asupra moțiunii de cenzură împotriva guvernului său, după ce liderii politici nu au reușit să convină în unanimitate cu privire la un program, relatează POLITICO și The Guardian

Partidul de extremă dreaptă Liga, al vicepremierului și ministrului de interne, Matteo Salvini, a lansat o moțiune împotriva premierului Giuseppe Conte săptămâna trecută, după ce și-a retras sprijinul pentru coaliția guvernamentală cu Mișcarea Cinci Stele (M5S),  și a cerut organizarea de alegeri anticipate. Salvini,  a amenințat, de asemenea, să-și retragă cei șapte miniștri pentru a răsturna o administrație despre care spune că nu mai este viabilă.

Înainte de a-și anunța demisia, Giuseppe Conte a spus că decizia lui Mateo Salvini “are consecințe majore asupra țării și economiei”.

Demisia premierului nu va declanșa automat alte alegeri. Președintele Italiei Sergio Mattarella va decide în privința aceasta.  Mateo Salvini solicită noi alegeri, această cerință fiind susținută și de partidul Forza Italia, condus de Silvio Berlusconi și de partidul de extremă dreaptă – Frații din Italia.

Între timp, este cunoscut faptul că cei din Mișcarea Cinci Stele – actualii parteneri de coaliție ai Ligii – discută cu Partidul Democrat de centru-stânga pentru a forma un nou guvern. O astfel de legătură ar elimina partidul Salvini de la guvernare. 

Dacă o majoritate parlamentară alternativă devine o posibilitate, președintele Sergio Mattarella ar putea decide să instaleze un nou guvern fără alegeri noi.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending