Connect with us

U.E.

Incertitudine pentru Macedonia după acordul istoric cu Grecia. Diplomați europeni: Franța și Olanda ar putea bloca lansarea negocierilor de aderare a Skopje-ului la UE

Published

on

Franța și Olanda s-ar putea opune unei decizii de lansare a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia, în contextul în care cele două țări așteaptă continuitatea semnalului de deschidere către extindere lansat de Comisia Europeană, iar Skopje a ajuns recent la un acord istoric cu Atena privind modificarea denumirii țării.

FOTO: Elysee.fr/ Flickr

Mai mulți diplomați europeni, citați de Reuters, au precizat că Parisul și Haga ar putea bloca o astfel de decizie de teama că aceasta ar genera un efect de încurajare a sentimentelor anti-imigrație din Uniunea Europeană, scrie Agerpres.

Beneficiind de un sprijin larg din partea statelor membre şi a Comisiei Europene pentru începerea negocierilor de aderare, Albania şi Macedonia speră că miniştrii afacerilor europene din UE vor lua o decizie pozitivă în acest dosar marţi, la Luxemburg.

Mai mult, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat în luna aprilie, în plenul Parlamentului European, dar și în luna mai la summitul UE-Balcanii de Vest de la Sofia că nu va putea susţine extinderea UE decât după operarea mai multor reforme interne, iar unii diplomaţi au dat asigurări că poziţia Parisului în această privinţă nu s-a schimbat.

Citiți și Emmanuel Macron, sceptic după summitul UE-Balcanii de Vest: O nouă extindere trebuie privită cu multă prudență și rigoare

În luna mai, Franţa şi Olanda le-au trimis celorlalte state membre un text care arată că lipsa reformelor în sistemul judiciar, corupţia generalizată şi criminalitatea organizată sunt motivele pentru care Albania şi Macedonia încă nu sunt pregătite pentru începerea negocierilor de aderare. Alţi doi diplomaţi şi doi oficiali europeni au explicat că cea mai mare îngrijorare a lui Macron este aceea că deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia ar putea fi folosită de politicienii de extremă-dreapta care câştigă sprijin electoral prin promovarea tezei populiste a stopării migraţiei către Europa.

Citiți și Declaraţia Summitului de la Sofia reflectă angajamentul UE faţă de regiunea Balcanilor de Vest

Semnalele rezervate dinspre aceste două țări fondatoare ale Uniunii Europene survin în contextul în care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a efectuat o vizită diplomatică istorică în regiune, deplasări pregătite de intenții politice precum strategia executivului european privind ”calea de urmat” pentru integrarea europeană a statelor din Balcanii de Vest sau termenul anului 2025 pentru ca anumite state din regiune să poată adera la Uniune.

Citiți și ”În aceeași barcă, spre Europa”. După 27 de ani de dispute, Macedonia are un nou nume. Acordul Atena-Skopje a fost semnat în prezența Federicăi Mogherini și a lui Johannes Hahn

Mai mult, pe fondul acordului dintre Macedonia și Grecia privind schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord, care favorizează o deblocare a aderării Skopje-ului la NATO și UE, șeful diplomației americane Mike Pompeo l-a îndemnat pe recent pe omologul său francez să sprijine invitarea Macedoniei în NATO și deschiderea negocierilor pentru aderare la UE.

Citiți și România salută pachetul pentru extinderea UE în care Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia

Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

În privința Balcanilor de Vest, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE. Aceste ţări negociază deja mai multe capitole din cele obligatorii pentru intrarea în Uniune şi au încheiat deja câteva, în timp ce Albania şi Macedonia speră să primească undă verde de la Bruxelles pentru începerea negocierilor în iunie.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

#RO2019EU. Ministrul român al Cercetării, Nicolae Hurduc, la Bruxelles: Cercetarea este ”motorul principal al dezvoltării societăţii”

Published

on

Miniștrii Cercetării din statele membre ale Uniunii Europene se reunesc marți, la Bruxelles, în cadrul Consiliului de Competitivitate (COMPET), întâlnire care va fi prezidată de ministrul român al Cercetării, Nicolae Hurduc.

Oficialul român a precizat în discursul său de deschidere a reuniunii că cercetarea reprezintă ”motorul principal al dezvoltării societății” și a punctat că dacă acest domeniu merge bine, toți cetățenii Uniunii Europene vor avea de câștigat.

”Nu am ales întâmplător limba franceză pentru declaraţii, pentru că vreau să va transmit două mesaje. Limba franceză este, aşa cum toată lumea ştie, limba iubirii şi nucleul Preşedinţiei noastre ( n.r. la Consiliul Uniunii Europene) este coeziunea. Deci, am ales să vorbesc în franceză pentru că vreau să subliniez faptul că Preşedinţia română va trebui să fie foarte concentrată pe problemele de unitate ale Uniunii Europene, probleme de comunicare şi de coeziune, pentru că acesta este mijlocul de a avansa cât mai repede cel mai important program de cercetare – <<Horizon in Europe>>. Este program foarte generos al Uniunii Europene, care poate pune împreună cercetătorii, reprezentanţii mediului universitar, reprezentanţii din industrie şi, în final, toţi cetăţenii Uniunii Europene, pentru că cercetarea este motorul principal al dezvoltării societăţii, iar dacă cercetarea merge bine, va fi mai bine pentru toţi cetăţenii”, a declarat ministrul Nicolae Hurduc, informează Agerpres. 

El şi-a manifestat speranţa că toţi miniştrii europeni ai Cercetării au înţeles că trebuie să fie de acord cu problemele importante din programul ”Horizon in Europe”, pentru a finaliza cât mai repede dosarul care oferă cadrul legislativ pentru cercetare şi mijloacele financiare necesare pentru punerea în operă a ideilor cercetătorilor.

Președinția română a Consiliului Uniunii Europene și-a asumat ca, pe durata celor șase luni de mandat, să asigure funcționalitatea deplină a pieței unice.

Aceasta va pune accentul pe eliminarea obstacolelor care împiedică fluxurile transfrontaliere de produse, forță de muncă, capitaluri și servicii.

În acest sens, Președinția se va strădui să realizeze progrese în legătură cu inițiative precum pachetul privind noile avantaje pentru consumatori și regulamentul referitor la Programul privind piața unică.

Președinția își va concentra totodată eforturile asupra proiectelor care au potențialul de a stimula economia și de a promova crearea unei piețe unice digitale. Printre acestea se numără regulamentul privind relațiile dintre platforme și întreprinderi și inițiative în domeniul drepturilor de autor.

Menținerea unei baze industriale puternice constituie, de asemenea, o prioritate. Președinția urmărește adoptarea de concluzii ale Consiliului privind viziunea pe termen lung pentru politica industrială a UE. Aceasta va organiza, de asemenea, dezbateri pe teme esențiale precum inteligența artificială, transformarea digitală și industria de apărare.

Spațiul și știința reprezintă, de asemenea, chestiuni importante pe agenda Președinției. Președinția română va acorda prioritate realizării de progrese în cadrul negocierilor cu privire la cel mai important program-cadru pentru cercetare și inovare din Europa (Orizont Europa) și va urmări același lucru în cazul programelor spațiale ale UE.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Alianța 2020 USR-PLUS a lansat campania de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare din mai

Published

on

Alianța 2020, formată din Uniunea Salvați România (USR) și PLUS, a început luni, în Piața Universității din București, o campanie de strângere de semnături pentru alegerile europarlamentare, prin care se urmărește strângerea a 200.00 de semnături necesare pentru a participa la alegerile europarlamentare. Lista candidaților și semnăturile trebuie depuse până pe data de 25 martie, potrivit calendarului aprobat vineri prin Hotărâre de Guvern, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Alianța 2020 USR PLUS construiește alternativa care va aduce guvernarea în 2020. Alianța are cea mai bună listă pe care România a avut-o pentru alegerile din Parlamentul European. De data aceasta, România chiar are ocazia să nu mai aleagă răul cel mai mic, pentru a evita un rău mai mare, de data aceasta românii au ocazia să voteze niște profesioniști. Alianța 2020 USR PLUS va trimite la Bruxelles oameni de care suntem mândri și nu oameni care să ne facă de râs. Avem nevoie ca în următoarele cinci săptămâni să ne ajutați pentru a aduna cele 200.000 de semnături necesare. Din această alianță câștigă România și fiecare cetățean în parte, acum avem șansa de a întoarce România spre Europa”, a declarat președintele USR Dan Barna.

La rândul său, liderul PLUS, Dacian Cioloș, a precizat că românii vor vedea că există o alternativă politică în țara noastră și că există o ofertă de oameni competenți, capabili să își asume guvernarea chiar și mâine dacă este nevoie.

”Astăzi începem un drum care se va sfârși cu o majoritate parlamentară în 2020. Tot ce se va întâmpla de astăzi încolo până la finalul anului 2020, este parte a unui proces prin care vom demonstra românilor că există o adevărată alternativă politică în România. Există o ofertă politică de oameni tineri, competenți, capabili să-și asume guvernarea mâine. Vom începe cu recâștigarea demnității la nivel european. O demnitate care, din păcate, este făcută franjuri de guvernarea actuală. Prin ceea ce fac, cei de la guvernare demonstrează că îndepărtează România de UE, în loc să o consolideze. Vom trimite la Bruxelles oameni capabili să aducxă mai multe subvenții pentru agricultori, fonduri europene pe infrastructură, educație, sănătate. Toate domeniile pe care trebuie să le punem la punct”, a transmis președintele PLUS Dacian Cioloș.

Viitoarele alegeri europarlamentare se vor desfășura în perioada 23-26 mai 2019, care vor avea drept rezultat în Parlament European cu 705 membri, față de 751, câți sunt în prezent, diferența fiind rezultatul deciziei Marii Britanii de a părăsi comunitatea europeană. În urma acestora se va decide noua conducere a instituțiilor europene (Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European).

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, precizări la Bruxelles despre poziţia guvernului legată de candidatura Laurei Codruţa Kovesi la şefia Parchetului European

Published

on

Ministrul român de externe Teodor Meleşcanu a declarat luni, la Bruxelles, că Ministerul Afacerilor Externe deocamdată nu a primit de la Ministerul Justiţiei, spre avizare, propunerea de mandat pentru poziţia guvernului legată de candidatura Laurei Codruţa Kovesi la şefia Parchetului European, informează Agerpres

,,Nu, nu încă, dar probabil că o vom primi (propunerea de mandat, n.r.) în curând’”, a spus şeful diplomaţiei române într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii Consiliului Afaceri Externe.

El a precizat că nu a discutat cu ministrul justiţiei pe această temă.

Laura Codruţa Kovesi este plasată pe prima poziţie pe lista scurtă pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef european după evaluarea realizată de comitetul de selecţie independent.

Citiți și Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans: Ritmul luptei împotriva corupției nu trebuie încetinit în România. Laura Codruța Kovesi este un procuror excelent

Ceilalţi doi candidaţi aflaţi pe lista scurtă pentru procedura de selecţie a şefului Oficiului procurorului public european (EPPO) sunt Jean-Francois Bohnert din Franţa şi Andres Ritter din Germania. Numărul iniţial de candidaţi a fost de 24.

Laura Codruţa Kovesi urmează să fie audiată pe 26 februarie într-o şedinţă comună a comisiilor pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi respectiv pentru control bugetar (CONT) ale Parlamentului European. Şeful EPPO trebuie să fie desemnat de PE şi Consiliul UE.

Citiți și Laura Codruța Kovesi, susținută de Guy Verhofstadt. Liderul ALDE din Parlamentul European îi cere lui Tajani să ”apere integritatea procesului de selecţie pentru funcţia de procuror european”

Fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi s-a prezentat săptămâna trecută la Parchetul General, unde a fost audiată de procurorii Secţiei de investigare a magistraţilor, într-un dosar în care este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending