Consiliul a convenit asupra poziției sale cu privire la un nou regulament care vizează consolidarea rezilienței UE în fața provocărilor actuale legate de securitatea aprovizionării cu medicamente esențiale în Europa.

Legea privind medicamentele esențiale (CMA) are ca obiectiv combaterea penuriei de medicamente esențiale, precum antibioticele, insulina și analgezicele, prin îmbunătățirea securității aprovizionării și a disponibilității acestora în UE, informează Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat.

Noile norme stimulează diversificarea lanțului de aprovizionare, facilitează modelele de achiziții publice colaborative și creează stimulente pentru a impulsiona producția farmaceutică în țările UE.

„Astăzi, am făcut un pas important pentru a garanta accesul pacienților europeni la medicamentele de care au nevoie. Legea privind medicamentele esențiale va consolida disponibilitatea medicamentelor vitale, va reduce penuria și va crea un lanț de aprovizionare mai rezistent pentru produsele esențiale pentru sănătate în întreaga Europă”, a subliniat Sophie Løhde, ministrul danez al sănătății și ministrul de interne.

Principalele modificări introduse de Consiliu se referă la achiziționarea de medicamente esențiale și a ingredientelor active ale acestora. În poziția sa, Consiliul:

• a introdus obligația Comisiei de a emite orientări, inclusiv pentru a ajuta statele membre să determine dacă un medicament esențial sau un ingredient activ a fost produs în UE
• a facilitat schimbul de informații privind stocurile de urgență de medicamente
• a simplificat dispozițiile privind achizițiile publice colaborative și a redus (de la nouă la șase) numărul minim de state membre necesare pentru a depune o cerere comună la Comisie
• a adăugat obligația de a utiliza criterii legate de reziliență în achizițiile publice de medicamente esențiale
• a îmbunătățit claritatea juridică și coerența regulamentului prin alinierea terminologiei acestuia la cea a directivei privind achizițiile publice

Odată ce Parlamentul European își va stabili poziția, cele două instituții vor începe negocierile pentru a ajunge la un acord asupra textului final.

În ultimul an, sistemul de sănătate a intrat într-o etapă în care investițiile nu doar că sunt aprobate, ci se văd, se simt și avansează în ritm rapid, a transmis duminică ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. 

Ministrul Sănătății a explicat că plățile prin PNRR au crescut constant în ultimii ani: de la 108 milioane lei în 2023, la 1,12 miliarde lei în 2024, apoi la 734 milioane lei în primul semestru din 2025 și 2,3 miliarde lei în semestrul al doilea. În total, până acum au fost efectuate plăți de 4,27 miliarde lei.

„Nu sunt simple cifre. Este dovada unui ritm constant, lună de lună, în implementarea proiectelor, în echipamente moderne, în lucrări care avansează zilnic pe șantiere din toată țara. Astăzi avem în derulare peste 3.190 de contracte doar pe PNRR. Într-un portofoliu atât de mare, e normal ca unele proiecte să avanseze rapid, iar altele să aibă nevoie de ajustări. Acolo unde a fost nevoie, am intervenit, am reașezat lucrurile, am corectat întârzierile tehnice și am negociat soluțiile necesare ca investițiile să nu se piardă”, a subliniat Alexandru Rogobete.

De asemenea, Alexandru Rogobete a explicat că, în ceea ce privește infrastructura spitalicească, schimbarea este deja vizibilă: 17 spitale noi sunt în prezent în construcție, iar proiecte care acum doi ani păreau doar schițe pe hârtie au devenit șantiere deschise, cu un ritm de lucru care arată clar că lucrurile se pot realiza.

„Un pas esențial a fost asigurat și pentru proiectele mari – cele de miliarde de lei – care aveau nevoie de o continuitate mai lungă decât permite PNRR. Nouă investiții strategice vor continua în Programul Operațional Sănătate. Aici vorbim despre spitale județene cu corpuri noi de oncologie, cardiologie, neurologie sau radioterapie, dar și despre obiective regionale și naționale”, a adăugat ministrul. 

Mai mult, Rogobete a subliniat că aceste proiecte schimbă harta medicală a României, modul în care sunt tratate bolile grave și standardele de siguranță și calitate ale serviciilor medicale oferite pacienților.

„Am spus mereu că încrederea se construiește prin fapte. Iar ritmul în care cresc aceste investiții arată că suntem pe drumul corect. Continuăm. Cu seriozitate, cu responsabilitate și cu obiectivul clar de a construi un sistem de sănătate mai bun decât cel pe care l-am găsit”, a conchis ministrul Sănătății.

Comisia Europeană a publicat astăzi o evaluare intermediară a programului EU4Health, cel mai mare și mai ambițios program de finanțare a sănătății din istoria UE. Cu un buget de 4,6 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, EU4Health a contribuit în mod semnificativ la redresarea UE după pandemia de COVID-19, sprijinind statele membre în crearea unor sisteme de sănătate mai reziliente și mai accesibile și consolidând pregătirea și capacitatea de reacție în situații de criză, se arată într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Ca principală sursă de finanțare în domeniul sănătății, EU4Health a jucat un rol esențial în crearea Uniunii Europene a Sănătății, care include realizări importante precum Planul european de combatere a cancerului, reforma legislației farmaceutice a UE și abordarea globală a sănătății mintale.

Programul EU4Health a permis, de asemenea, lansarea unor inițiative noi care schimbă regulile jocului, printre care Grupul de experți în sănătate publică, Spațiul european de date privind sănătatea și Cadrul de evaluare a tehnologiilor medicale.

Evaluarea intermediară a EU4Health arată că programul este pe cale să își atingă obiectivele. S-au înregistrat progrese semnificative în îndeplinirea obiectivelor în domenii-cheie precum: pregătirea și răspunsul la situații de criză; promovarea sănătății și prevenirea bolilor; cancerul; și răspunsul la nevoile pacienților cu boli rare prin intermediul ERN.

EU4health a adus o valoare adăugată semnificativă la nivelul UE prin consolidarea capacităților, planificarea strategică și stabilirea priorităților și acțiunilor pentru extinderea și promovarea inovării și utilizarea optimă a rezultatelor cercetării.

Acțiunile întreprinse în cadrul programului EU4Health între ianuarie 2021 și aprilie 2024 (data limită a evaluării intermediare) au avut ca rezultat:

• 726 de contracte semnate cu parteneri precum: ministere ale sănătății; autorități naționale, regionale și alte autorități publice; organizații din domeniul sănătății și al cercetării în domeniul sănătății; și entități fără scop lucrativ și private;
• autorități din 22 de țări care colaborează;
• 499 de organizații care colaborează în cadrul unor acțiuni comune în țările europene.
• EU4Health a permis, de asemenea, statelor membre și partenerilor să colaboreze la un număr fără precedent de proiecte și acțiuni comune, pentru a îmbunătăți și promova sănătatea în UE, a proteja populația împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății, a îmbunătăți capacitatea de gestionare a crizelor, a spori disponibilitatea medicamentelor și a consolida sistemele de sănătate.