Connect with us

INTERNAȚIONAL

Indexul Global al Terorismului: Aproximativ 22% din numărul persoanelor decedate din cauze teroriste în ultimii 15 ani au murit în 2014

Published

on

Număr record reliefat de Indexul Global privind Terorismul: 32,000 oameni și-au pierdut viețile în urma atacurilor teroriste din anul 2014. Deși marea majoritate a atacurilor au avut loc în 5 țări, terorismul se răspândește, din ce în ce mai multe țări înregistrând atacuri și decese. Astfel, aproximativ 22% din numărul de persoane decedate ca urmare a atentatelor teroriste în ultimii 15 ani și-au pierdut viața în ultimul an.

Aflându-se deja în cel de-al treilea an de existență, Indexul Global al Terorismului oferă o analiză detaliată a tendințelor în terorism pe teritoriul a 162 de țări, în ultimii 15 ani. Acesta investighează tiparele terorismului în funcție de activitate geografică, metoda atacului, organizațiile implicate în atac și contextul național economic și politic.

1 terorism

Date importante

– Numărul deceselor cauzate de atacuri teroriste a ajuns la un record de 32.658 de oameni în anul 2014, o creștere de 80% față de anul anterior.

– Boko Haram și ISIS, împreună, sunt răspunzători de 51% dintre decesele cauzate de atacuri teroriste revendicate în 2014. Ambele grupuri țintesc cetățeni în general.

– 78% dintre decese și 57% dintre atacuri au avut loc în doar 5 țări: Afganistan, Iraq, Nigeria, Pakistan și Siria.

– Irak este țara cea mai afectată de terorism, 9.929 fiind cel mai mare număr de fatalități înregistrate într-o singură țară.

– Nigeria a avut cea mai mare creștere a activității teroriste, înregistrând 7.512 decese în 2014, o creștere de 300% față de 2013.

– Costul economic global al terorismului a ajuns la suma record de 52.9 miliarde de dolari.

– Din anul 2000, au avut loc peste 61.000 de atacuri teroriste care s-au soldat cu peste 140.000 de decese.

– Global, de 13 ori mai mulți oameni își pierd viața prin omucidere decât în atacuri teroriste.

Activitatea teroristă continuă să crească și să se răspândească

În ultimii 15 ani a avut o creștere dramatică a activității teroriste. În ziua de azi, un astfel de atac ucide de 9 ori mai mulți oameni decât în 2000, iar atacurile și decesele au loc în mai multe țări decât oricând altcândva.

2 terorism

Deși peste 60% dintre țările analizate de Index nu înregistrează nici un fel de activitate teroristă, numărul țărilor care raportează cel puțin un deces în urma unui atac terorist a crescut de la 59 în 2013 la 67 în 2014. Acest număr include anumite țări membre OECD precum Austria, Australia, Belgia, Canada și Franța.

Cauzele terorismului

Cei doi factori cel mai puternic asociați terorismului sunt nivelul violenței politice și conflictul. 92% dintre toate atacurile teroriste dintre 1989 și 2014 au avut loc în țări în care violența politică a guvernului era răspândită, în timp ce 88% dintre toate atacurile teroriste dintre 1989 și 2014 au avut loc în țări care se confruntau sau erau implicate în conflicte violente.

3 terorism

Totuși, cauzele terorismului diferă: în țările membre OECD, factori socio-economici precum lipsa oportunităților și coeziunea socială scăzută sunt corelate în mod semnificativ, în timp ce în țările care nu sunt membre OECD, conflicte interne, teroarea politică și corupția sunt corelate puternic.

„Având în vedere că am identificat un număr de factori socio-politici care favorizează terorismul, e important să implementăm politici care încearcă să adreseze aceste cauze asociate. Această strategie include reducerea violenței sponsorizată de stat, difuzarea nemulțumirilor de grup și îmbunătățirea respectului pentru drepturile omului și libertățile religioase, luând în același timp în considerare nuanțele culturale”, a declarat Steve Killelea, fondatorul și președintele executiv al Institutului pentru Economie și Pace.

Terorismul în Vest: atacuri solitare

Majoritatea deceselor cauzate de atacuri teroriste nu au loc în Vest. Excluzând atacul de la 11 septembrie, doar 0.5% dintre aceste decese au avut loc în Vest din anul 2000 până în prezent. Incluzând atacul, procentajul ajunge la 2.6%.

Din totalul atacurilor teroriste, cele efectuate de un singur om au cauzat 70% dintre decesele din ultimii 10 ani. Este important de menționat că extremismul politic și nu fundamentalismul Islamic este cauza principală a terorismului din țările Vestice.

4 terorism

Luptători străini

Ascensiunea ISIS a adus cu sine câteva provocări pentru lupta antiterorism. Fluxul luptătorilor străini în Irak și Siria din anul 2011 până în prezent este cel mai mare din timpurile moderne. Estimările actuale plasează numărul total între 25.000 și 30.000 de oameni din peste 100 de țări. Jumătate dintre luptătorii străini care călătoresc spre Iraq și Siria provin din Orientul Mijlociu și Nordul Africii (MENA) și jumătate provin din Europa și Turcia. Fluxul luptătorilor străini nu pare să se diminueze, 7000 de oameni ajungând deja în Iraq și Siria în primele luni ale anului 2015.

5 terorism

Cauzele migrației forțate

Activitatea teroristă este o cauză semnificativă a migrației forțate. 10 dintre cele 11 țări cele mai afectate de terorism sunt, în același timp, țările cu cei mai mulți refugiați și deplasare internă. Acest fapt subliniază conexiunea puternică dintre criza actuală a refugiaților, terorism și conflict.

Metodologia

Dezvoltat de Institutul pentru Economie și Pace și este consolidat pe baza de date asupra terorismului global realizată de START la Universitatea din Maryland, Indexul Global al Terorismului oferă un sumar cuprinzător al impactului terorismului în 162 de țări (99% din populația lumii). Indicatorii include numărul incidentelor teroriste, al deceselor, al răniților și al pagubelor materiale.

Ioana Maria Pavel

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
2 Comments

2 Comments

  1. Pingback: Directorul CIA: Gruparea Stat Islamic ar putea avea pregătit un alt atac | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: STUDIU: Cele mai sângeroase 20 de atentate teroriste din anul 2014 | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

RUSIA

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 pentru a proteja companiile europene din proiect de sancțiunile SUA

Published

on

© www.nord-stream2.com

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 de sub Marea Baltică fără ajutorul companiilor europene, pentru a le proteja de sancțiunile impuse de Statele Unite pentru a împiedica finalizarea proiectului, informează Agerpres

Nord Stream 2 este aproape de finalizare și urmărește în mare parte traseul conductei Nord Stream existente, care livrează deja gaz din Rusia în Germania pentru distribuire mai departe în Europa. Potrivit consorţiului, până acum au fost amplasate conducte cu o lungime de 2.300 de kilometri în cadrul proiectului Nord Stream 2 iar la finalizare gazoductul va avea o lungime totală de 2.460 de kilometri.

„Proiectul Nord Stream 2, care este deja finalizat în proporție de 94%, va fi finalizat de partea rusă”, a declarat vicepreședinta Gazprom, Elena Burmistrova, la Conferința Europeană a Gazelor din Viena, după ce compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a suspendat lucrările de instalare a celor 160 km de conducte rămase su presiunea sancțiunilor impuse de SUA.

De altfel, președintele rus Vladimir Putin declarase în urmă cu două săptămâni, cu ocazia vizitei cancelarului german Angela Merkel la Moscova, că speră ca, „până la finalul acestui an sau în primul trimestru al anului viitor, lucrările să fie finalizate și gazoductul să fie funcțional”, precizând că Rusia „cu siguranță” va putea să finalizeze Nord Stream 2 fără ajutor străin. 

Parlamentarii americani au criticat în repetate rânduri proiectul, spunând că acesta va permite Moscovei să evite tranzitul de gaze prin Ucraina și va oferi gigantului energetic Gazprom un monopol pe exportul către piețele energetice europene, spre deosebire de promotorii săi care îl consideră ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei.

În acest context, preşedintele american Donald Trump a promulgat pe 21 decembrie legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. 

Legea oferă administrației Trump 60 de zile pentru a identifica acele companii și persoane care furnizează astfel de servicii și permite revocarea vizelor pentru SUA și blocarea proprietăților deținute de aceste persoane. De asemenea, acordă 30 de zile celor vizați de sancțiuni pentru a-și opri operațiunile.

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, elogiu la adresa lui Donald Trump: „Sunteți cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă”

Published

on

© The Prime Minister of Israel/Facebook

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a lăudat relația specială pe care țara sa o are cu Statele Unite ale Americii (SUA), consolidată în ultimii ani datorită susținerii președintelui Donald Trump, pe care l-a numit „cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă”.

Benjamin Netanyahu a făcut această declarație în cadrul conferinței de presă comune cu președintele american, în prima sa zi de vizită la Casa Albă și cu o zi înainte ca Donald Trump să prezinte planul de pace pentru Orientul Mijlociu, o inițiativă despre care se spune că este puternic pro-israeliană și pe care Palestina a respins-o deja.

 

Surse din Israel susțin că planul ar permite anexarea unei mari părți din Cisiordania, inclusiv a majorității așezărilor evreiești de acolo, ceea ce ar face imposibilă crearea unui stat independent palestinian care să cuprindă Cisiordania, Gaza și Ierusalimul de Est. De altfel, palestinienii nu au fost invitați săptămâna aceasta la Washington, față de care s-au răcit după mutarea ambasadei SUA la Ierusalim.

„Domnule președinte, aștept cu nerăbdare să faceți istorie mâine”, a spus Netanyahu cu referire la prezentarea viziunii pentru pace în Orientul Mijlociu a administrației Trump, pe care o consideră „oportunitatea secolului”, pe care Israelul „nu o va rata”. Acesta a adresat apoi mulțumiri „pentru tot ce ați făcut pentru Israel: „pentru că ați recunoscut Ierusalimul drept capitala Israelului, pentru că ați mutat ambasada acolo, pentru recunoașterea suveranității noastre în Înălțimile Golanului, pentru recunoașterea drepturilor noastre în Iudeea și Samaria, inima patriei noastre biblice, pentru cooperarea fără precedent între cele două țări în domeniul securității și informațiilor”.

Premierul israelian a mai declarat că așteaptă cu nerăbdărare ca „alianța noastră mai puternică ca niciodată” să fie ancorată în anii următori de un tratat istoric de apărare.

În acest context, Netanyahu a amintit importanța confruntării cu „cel mai antisemit regim de pe planetă”, care a fost „pus pe fugă” și „pălmuit cu sancțiuni extraordinare” de când Donald Trump a venit la conducerea Casei Albei. Premierul Israelului și-a exprimat „mândria” față de deciziile luate de administrația Trump pentru contracararea Iranului, inclusiv retragerea din „periculosul acord nuclear” și uciderea „celui mai periculos terorist de pe planetă”, în urmă cu două săptămâni (uciderea generalului iranian Qassem Soleimani, n.r.):

„Toți cei care își doresc pacea, toți cei care doresc să lupte împotriva terorismului, ar trebui să vă mulțumească, domnule președinte, pentru deciziile acțiunile îndrăznețe”, a precizat Netanyahu, adăugând că „ați fost cel mai bun prieten pe care Israelul l-a avut la Casa Albă și cred că mâine putem continua să facem istorie împreună”.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, va dezvălui astăzi planul de pace pentru Orientul Mijlociu la Casa Albă,  într-o conferință de presă comună cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Dezvăluirea viziunii americane pentru stabilizarea regiunii vine pe fondul unei sesiuni parlamentare care ar fi trebuit să analizeze cererea de imunitatea pentru șeful guvernului israelian în ancheta care vizează acuzații de corupție împotriva sa. Totuși, Netanyahu a anunțat, marți, că își retrage această cerere, urmând să se ocupe ulterior de „acuzaţiile ridicole” formulate împotriva sa, informează Agerpres.  

Vizita lui Netanyahu la Washington în acest context este menită să distragă atenția de la acuzațiile împotriva sa și să o reorienteze spre eforturile pe care le depune, alături de partenerii americani, pentru rezolvarea conflictului cu Palestina. Astfel, prin această poziționare ca susținător al unei viziuni „istorice”, Benjamin Netanyahu mai speră să atragă alegătorii de partea sa pentru alegerile legsislative care vor avea loc pe 2 martie. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Polonia va semna săptămâna aceasta un contract cu firma americană Lockheed Martin, în valoare de 4,6 miliarde de dolari, pentru achiziționarea a 32 de avioane F-35, de ultimă generație

Published

on

Polonia va semna vineri, 31 ianuarie, un contract cu firma americană Lockheed Martin, ce se ridică la valaorea de 4.6 miliarde de dolari (4.17 miliarde de euro), pentru achiziționare a 32 de avioane multirol F-35, a anunțat Mariusz Blaszczak, ministrul polonez al Apărării, potrivit Digi24.

Polonia devine astfel primul stat din Europa de Est care își va dota armata cu astfel de avioane, pilotate pentru prima oară în 2006.

Aeronava F-35, dezvoltată de Lockheed Martin, este un avion de vânătoare polivalent, proiectat pentru a fi utilizat de Forțele aeriene americane, Corpul pușcașilor marini și Marină.

F-35 are trei modele principale: F-35A, cu decolare și aterizare normală (CTOL), F-35B, cu decolare scurtă și aterizare verticală (STOVL), F-35C, versiune pentru portavioane. Sistemul său stealth, forma şi materialele din care este construit îi permit să pătrundă în zone fără să fie detactat de radar.

”Vineri, în orăşelul Deblin, voi semna un contract în valoare de 4,6 miliarde de dolari pentru achiziţionarea a 32 de avioane F-35 de ultimă generaţie”, a afirmat Mariusz Blaszczak într-o postare pe Twitter.

Amintim că Statele Unite au aprobat în luna septembrie a anului trecut vânzarea a 32 de avioane stealth de ultimă generație F-35 către Polonia.

”Vânzarea propusă va spori inventarul operațional al aeronavelor Poloniei și va îmbunătăți capacitatea de autoapărare aer-aer și aer-sol. Forțele aeriene poloneze MiG-29 și flota Su-22 vor fi înlocuite cu F-35”, a precizat la acea vreme Departamentul de Stat într-un comunicat, adăugând că ”Polonia nu va întâmpina dificultăți în integrarea acestor aeronave în sistemul forțelor sale armate”.

Anunțul acestei achiziții venea după vizita din luna iunie a președintelui polonez, Andrzej Duda la Washington, cu ocazia căreia președintele american Donald Trump a aprobat desfășurarea a încă 1.000 de soldați americani în Polonia.

În luna februarie a anului trecut, Polonia a încheiat un contract în valoare de 414 milioane de dolari (365 de milioane de euro) pentru dotarea armatei poloneze cu lansatoare americane de rachete HIMARS.

De asemenea, în martie 2018, polonezii au cumpărat sistemul de apărare antirachetă american Patriot, cu suma de 3,8 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending