Connect with us

INTERNAȚIONAL

Indexul Global al Terorismului: Aproximativ 22% din numărul persoanelor decedate din cauze teroriste în ultimii 15 ani au murit în 2014

Published

on

Număr record reliefat de Indexul Global privind Terorismul: 32,000 oameni și-au pierdut viețile în urma atacurilor teroriste din anul 2014. Deși marea majoritate a atacurilor au avut loc în 5 țări, terorismul se răspândește, din ce în ce mai multe țări înregistrând atacuri și decese. Astfel, aproximativ 22% din numărul de persoane decedate ca urmare a atentatelor teroriste în ultimii 15 ani și-au pierdut viața în ultimul an.

Aflându-se deja în cel de-al treilea an de existență, Indexul Global al Terorismului oferă o analiză detaliată a tendințelor în terorism pe teritoriul a 162 de țări, în ultimii 15 ani. Acesta investighează tiparele terorismului în funcție de activitate geografică, metoda atacului, organizațiile implicate în atac și contextul național economic și politic.

1 terorism

Date importante

– Numărul deceselor cauzate de atacuri teroriste a ajuns la un record de 32.658 de oameni în anul 2014, o creștere de 80% față de anul anterior.

– Boko Haram și ISIS, împreună, sunt răspunzători de 51% dintre decesele cauzate de atacuri teroriste revendicate în 2014. Ambele grupuri țintesc cetățeni în general.

– 78% dintre decese și 57% dintre atacuri au avut loc în doar 5 țări: Afganistan, Iraq, Nigeria, Pakistan și Siria.

– Irak este țara cea mai afectată de terorism, 9.929 fiind cel mai mare număr de fatalități înregistrate într-o singură țară.

– Nigeria a avut cea mai mare creștere a activității teroriste, înregistrând 7.512 decese în 2014, o creștere de 300% față de 2013.

– Costul economic global al terorismului a ajuns la suma record de 52.9 miliarde de dolari.

– Din anul 2000, au avut loc peste 61.000 de atacuri teroriste care s-au soldat cu peste 140.000 de decese.

– Global, de 13 ori mai mulți oameni își pierd viața prin omucidere decât în atacuri teroriste.

Activitatea teroristă continuă să crească și să se răspândească

În ultimii 15 ani a avut o creștere dramatică a activității teroriste. În ziua de azi, un astfel de atac ucide de 9 ori mai mulți oameni decât în 2000, iar atacurile și decesele au loc în mai multe țări decât oricând altcândva.

2 terorism

Deși peste 60% dintre țările analizate de Index nu înregistrează nici un fel de activitate teroristă, numărul țărilor care raportează cel puțin un deces în urma unui atac terorist a crescut de la 59 în 2013 la 67 în 2014. Acest număr include anumite țări membre OECD precum Austria, Australia, Belgia, Canada și Franța.

Cauzele terorismului

Cei doi factori cel mai puternic asociați terorismului sunt nivelul violenței politice și conflictul. 92% dintre toate atacurile teroriste dintre 1989 și 2014 au avut loc în țări în care violența politică a guvernului era răspândită, în timp ce 88% dintre toate atacurile teroriste dintre 1989 și 2014 au avut loc în țări care se confruntau sau erau implicate în conflicte violente.

3 terorism

Totuși, cauzele terorismului diferă: în țările membre OECD, factori socio-economici precum lipsa oportunităților și coeziunea socială scăzută sunt corelate în mod semnificativ, în timp ce în țările care nu sunt membre OECD, conflicte interne, teroarea politică și corupția sunt corelate puternic.

„Având în vedere că am identificat un număr de factori socio-politici care favorizează terorismul, e important să implementăm politici care încearcă să adreseze aceste cauze asociate. Această strategie include reducerea violenței sponsorizată de stat, difuzarea nemulțumirilor de grup și îmbunătățirea respectului pentru drepturile omului și libertățile religioase, luând în același timp în considerare nuanțele culturale”, a declarat Steve Killelea, fondatorul și președintele executiv al Institutului pentru Economie și Pace.

Terorismul în Vest: atacuri solitare

Majoritatea deceselor cauzate de atacuri teroriste nu au loc în Vest. Excluzând atacul de la 11 septembrie, doar 0.5% dintre aceste decese au avut loc în Vest din anul 2000 până în prezent. Incluzând atacul, procentajul ajunge la 2.6%.

Din totalul atacurilor teroriste, cele efectuate de un singur om au cauzat 70% dintre decesele din ultimii 10 ani. Este important de menționat că extremismul politic și nu fundamentalismul Islamic este cauza principală a terorismului din țările Vestice.

4 terorism

Luptători străini

Ascensiunea ISIS a adus cu sine câteva provocări pentru lupta antiterorism. Fluxul luptătorilor străini în Irak și Siria din anul 2011 până în prezent este cel mai mare din timpurile moderne. Estimările actuale plasează numărul total între 25.000 și 30.000 de oameni din peste 100 de țări. Jumătate dintre luptătorii străini care călătoresc spre Iraq și Siria provin din Orientul Mijlociu și Nordul Africii (MENA) și jumătate provin din Europa și Turcia. Fluxul luptătorilor străini nu pare să se diminueze, 7000 de oameni ajungând deja în Iraq și Siria în primele luni ale anului 2015.

5 terorism

Cauzele migrației forțate

Activitatea teroristă este o cauză semnificativă a migrației forțate. 10 dintre cele 11 țări cele mai afectate de terorism sunt, în același timp, țările cu cei mai mulți refugiați și deplasare internă. Acest fapt subliniază conexiunea puternică dintre criza actuală a refugiaților, terorism și conflict.

Metodologia

Dezvoltat de Institutul pentru Economie și Pace și este consolidat pe baza de date asupra terorismului global realizată de START la Universitatea din Maryland, Indexul Global al Terorismului oferă un sumar cuprinzător al impactului terorismului în 162 de țări (99% din populația lumii). Indicatorii include numărul incidentelor teroriste, al deceselor, al răniților și al pagubelor materiale.

Ioana Maria Pavel

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Franța, Germania și Regatul Unit contestă dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiunile ONU împotriva Iranului

Published

on

© European Union 2020

Miniștrii de externe ai Franței, Regatului Unit și Germaniei, dar și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au contestat duminică dreptul Statelor Unite de a reimpune sancțiuni ONU împotriva Iranului, după ce Washingtonul a anunțat reintroducerea acestor măsuri prin activarea așa-numitului mecanism ”snapback”, anunță DPA, citat de Agerpres.

Într-un comunicat comun din partea celor trei ţări, semnatare ale acordului din 2015 asupra programului nuclear cu Teheranul, miniştrii au subliniat că Washingtonul s-a retras din acest acord în 2018 şi din acest motiv nu are dreptul să activeze această clauză pentru reimpunerea de măsuri punitive.

”Orice decizie şi acţiune care va fi luată pe baza acestei proceduri (…) va fi de asemenea incapabilă să aibă vreun efect legal”, se spune în comunicat.

La rândul său, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, coordonator al Planului comun de acţiune cuprinzător (JCPOA, denumirea oficială a acordului asupra programului nuclear cu Iranul) a reacţionat şi a declarat că va face tot ce stă în puterea lui pentru a menţine acest acord.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

În urma acestei măsuri, Iranul a făcut apel la comunitatea internațională duminică să reacționeze ”cu o singură voce” împotriva ”acțiunilor iresponsabile” ale SUA, care au decis în mod unilateral să restabilească sancțiunile ONU împotriva Teheranului.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Iranul îndeamnă țările lumii să reacționeze cu ”o singură voce” la sancțiunile reimpuse de SUA împotriva Teheranului

Published

on

© Wikipedia

Iranul a făcut apel la comunitatea internațională duminică să reacționeze ”cu o singură voce” împotriva ”acțiunilor iresponsabile” ale SUA, care au decis în mod unilateral să restabilească sancțiunile ONU împotriva Teheranului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Aşteptăm de la comunitatea internaţională şi de la toată lumea ca ei să se opună acestor acţiuni iresponsabile ale regimului de la Casa Albă şi să vorbească cu o singură voce”, a declarat Saeed Khatibzadeh, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian, în timpul unei conferinţe de presă.

”Lumea întreagă spune că nu s-a întâmplat nimic. S-a întâmplat doar în lumea imaginar” a secretarului de stat american Mike Pompeo, a spus Khatibzadeh. ”Este mult zgomot pentru nimic şi cred că acestea sunt zilele şi orele cele mai amare ale SUA”, a completat acesta.

Estimând că Washingtonul este ”izolat” şi ”de partea rea a istoriei”, purtătorul de cuvânt iranian a declarat că Teheranul adresează un mesaj SUA: ”să revină în sânul comunităţii internaţionale, să îşi respecte angajamentele, să înceteze să o facă pe rebelul şi lumea le va accepta”.

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

”Dacă statele membre ale ONU nu îşi îndeplinesc obligaţiile pentru aplicarea acestor sancţiuni, SUA sunt pregătite să utilizeze propriile mijloace pentru a pedepsi această lipsă de fermitate”, a avertizat Mike Pompeo. El a promis că ”măsurile” americane împotriva ”celor care încalcă sancţiunile ONU” vor fi anunţate ”în următoarele zile”.

Într-o reacție în avans, Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat vineri Consiliul de Securitate al ONU că ridicarea sancţiunilor ONU la adresa Iranului, convenită în temeiul acordului nuclear din 2015, va continua şi după 20 septembrie, dată la care Statele Unite doresc ca acestea să fie reimpuse.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite reinstituie unilateral sancțiunile ONU împotriva Iranului. Administrația Trump amenință cu sancțiuni orice țară care nu va respecta această decizie

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Statele Unite au reintrodus unilateral, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, sancțiunile Națiunilor Unite împotriva Iranului și au promis să îi pedepsească pe cei care le încalcă, într-un gest care riscă să sporească tensiunile internaționale, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Astăzi (sâmbătă), Statele Unite salută revenirea la aproape toate sancţiunile ONU împotriva Republicii Islamice Iran ridicate anterior”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, măsurile punitive au intrat ”din nou în vigoare” sâmbătă, la orele 20.00 (duminică, 00.00 GMT).

De asemenea, Administrația Trump a specificat că va introduce un sistem de sancțiuni așa-zis secundare pentru a pedepsi orice țară sau entitate care va încălca sancțiunile ONU, cu toate că este printre singurii din lume care consideră că sunt în vigoare. Este o armă redutabilă: contravenienţii desemnaţi de Washington îşi vor vedea blocat accesul la piaţa şi sistemul financiar american.

”Dacă statele membre ale ONU nu îşi îndeplinesc obligaţiile pentru aplicarea acestor sancţiuni, SUA sunt pregătite să utilizeze propriile mijloace pentru a pedepsi această lipsă de fermitate”, a avertizat Mike Pompeo. El a promis că ”măsurile” americane împotriva ”celor care încalcă sancţiunile ONU” vor fi anunţate ”în următoarele zile”.

Într-o reacție în avans, Marea Britanie, Franţa şi Germania au anunţat vineri Consiliul de Securitate al ONU că ridicarea sancţiunilor ONU la adresa Iranului, convenită în temeiul acordului nuclear din 2015, va continua şi după 20 septembrie, dată la care Statele Unite doresc ca acestea să fie reimpuse.

Într-o scrisoare adresată membrilor Consiliului, cele trei ţări europene, părţi la acordul nuclear cu Iranul, susţin că orice decizie sau acţiune vizând reimpunerea sancţiunilor ONU ”nu ar putea produce efecte juridice”.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending