Connect with us

ROMÂNIA

Indicele economiei și societății digitale (DESI) pentru 2021: România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește performanțele în domeniul digital

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

Comisia Europeană a publicat vineri rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2021, care urmărește progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește competitivitatea digitală în domeniile capitalului uman, conectivității pe scară largă, integrării tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale.

Rapoartele DESI 2021 prezintă, în cea mai mare parte, date din primul sau al doilea trimestru al anului 2020, ceea ce oferă o perspectivă asupra evoluțiilor-cheie din economia și societatea digitală în primul an al pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, efectul COVID-19 asupra utilizării și furnizării serviciilor digitale și rezultatele politicilor puse în aplicare de atunci nu sunt surprinse în aceste date și vor fi mai vizibile în ediția din anul 2022.

România se situează pe ultimul loc din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI), potrivit fișei informative publicate pe site-ul Executivului European.

© Comisia Europeană -DESI 2021

În ceea ce privește capitalul uman, România se situează cu mult sub media UE. Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin de bază (56 % la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35 % au competențe cel puțin de bază în materie de software (media UE: 58 %). Numai 10 % dintre persoane au competențe digitale peste nivelul de bază. 

Numărul întreprinderilor care oferă angajaților lor formare în domeniul TIC este foarte scăzut, situându-se la 6 % (media UE: 20 %). În schimb, România are rezultate foarte bune în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, care reprezintă 26 % din totalul specialiștilor în acest domeniu, și în ceea ce privește numărul absolvenților TIC, ocupând din acest punct de vedere un loc fruntaș în rândul statelor membre ale UE, cu 6,3 % din totalul absolvenților. 

Deși țara noastră are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale.

România se situează pe locul 10 în ceea ce privește conectivitatea. În 2020, aceasta și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea generală. Acoperirea de bandă largă a crescut până la 87 %, atingând media UE.

Concurența puternică bazată pe infrastructură înregistrată în România, în special în zonele urbane, se reflectă în indicatorul de acoperire a rețelelor de foarte mare capacitate fixe (VHCN) de 76 %, cu mult peste media UE de 59 %. Decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale din România a scăzut în ceea ce privește acoperirea VHCN după o creștere de 17 % până la o acoperire de 56 % a zonelor rurale (dublul mediei UE de 28 %).  Per ansamblu, utilizarea benzii largi fixe a stagnat în jurul a 67 % dintre gospodării pentru al patrulea an consecutiv, cu mult sub media UE de 77 %. Acest lucru este cu atât mai surprinzător cu cât munca la distanță a fost utilizată pe scară largă în timpul pandemiei, creând așteptări privind o creștere a cererii.

România a eliminat decalajul în ceea ce privește acoperirea 4G, atingând media UE de 99,7 %. Indicatorul privind utilizarea serviciilor mobile în bandă largă nu a atins încă media UE, în ciuda prețurilor foarte scăzute pentru conexiunea în bandă largă. 

Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătățită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale, raționalizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiții și transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislația UE.

În ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în activitățile întreprinderilor, România se situează pe locul 25 în UE. Majoritatea indicatorilor din această dimensiune se situează cu mult sub media UE. Doar 33 % dintre IMM-uri au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în comparație cu media UE de 60 %.

Întreprinderile române nu profită pe deplin de tehnologiile digitale avansate și au, în general, un punctaj mai mic decât media UE. Prin urmare, este foarte încurajator „să vedem eforturile depuse de această țară pentru a promova digitalizarea întreprinderilor într-un număr mare de domenii, cu sprijinul mai multor ministere”, se arată în comunicatul citat. 

Doar 17 % dintre întreprinderi emit facturi electronice, cu mult sub media UE de 32 %. Aproximativ 8 % dintre întreprinderi utilizează platformele de comunicare socială (nivel scăzut în comparație cu media UE de 23 %), 13 % utilizează servicii de tip cloud (media UE: 26 %) și numai 5 % dintre acestea analizează volume mari de date. În același timp, 31 % dintre întreprinderi utilizează inteligența artificială, cu mult peste media UE de 25 %.  Procentul întreprinderilor care utilizează TIC pentru durabilitate este de 68 %, cu puțin peste media UE de 66 %

România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește serviciile publice digitale în rândul statelor membre, deoarece toți indicatorii sunt cu mult sub media UE. Doar 16 % dintre utilizatorii online români interacționează activ cu serviciile de e-guvernare, în comparație cu media UE de 64 %. În ceea ce privește indicatorul pentru formularele precompletate, punctajul de 6 al României este cu mult sub media UE de 63. În ceea ce privește serviciile publice digitale pentru cetățeni și, respectiv, pentru întreprinderi, România are un punctaj de 44 (media UE: 75) și 49 (media UE: 84). Cu un punctaj de 69 %, țara noastră are rezultate sub media UE de 78 % în ceea ce privește datele deschise.

Autoritatea pentru Digitalizarea României a elaborat o politică publică în domeniul e-guvernării , adoptată la 3 iunie 2021. Principalul său obiectiv este creșterea numărului și a calității serviciilor publice electronice din România. Obiectivul ar trebui atins până la sfârșitul anului 2030.


Începând din 2014, Comisia Europeană a monitorizat progresele înregistrate de statele membre în domeniul digital și a publicat rapoarte anuale privind Indicele economiei și societății digitale (DESI). În fiecare an, rapoartele includ profiluri de țară, care ajută statele membre să identifice domeniile de acțiune prioritară, precum și capitole tematice care oferă o analiză la nivelul UE în principalele domenii de politică digitală.

În 2021, Comisia a ajustat DESI pentru a reflecta cele două inițiative de politică majore care vor avea un impact asupra transformării digitale în UE în următorii ani: Mecanismul de redresare și reziliență și Busola pentru deceniul digital.

Pentru a alinia DESI la cele patru puncte cardinale și la obiectivele din cadrul Busolei pentru dimensiunea digitală, a îmbunătăți metodologia și a ține seama de cele mai recente evoluții tehnologice și de politică, Comisia a adus o serie de modificări la ediția din 2021 a DESI.

În prezent, indicatorii sunt structurați în jurul celor patru domenii principale ale Busolei pentru dimensiunea digitală, înlocuind structura anterioară cu cinci dimensiuni. 11 dintre indicatorii DESI 2021 măsoară obiectivele stabilite în Busola pentru dimensiunea digitală. În viitor, DESI va fi aliniat și mai îndeaproape la Busola pentru dimensiunea digitală, pentru a se asigura că toate obiectivele sunt discutate în rapoarte.

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

Published

on

© Bogdan Aurescu / Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 24 iunie, în sistem videoconferință, la Conferința ministerială internațională dedicată securității alimentare globale „Uniting for Global Food Security”, organizată la Berlin de Guvernul federal german, în calitate de președinție G7, în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei și al blocării exportului de cereale din porturile ucrainene.

Germania este, de asemenea, lider al Global Crisis Response Group, lansat de Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, și inițiator al Global Alliance for Food Security/GAFS, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul român al afacerilor externe a susținut o intervenție în cadrul sesiunii cu titlul „Eforturi diplomatice și acțiune umanitară urgentă”, prezidată de ministrul federal al afacerilor externe, Annalena Baerbock, și co-prezidată de secretarul de stat american Antony Blinken, ministrul indonezian al afacerilor externe, Retno Lestari Priansari Marsudi, și ministrul francez pentru Europa și afaceri externe, Catherine Colonna.

„Sunt onorat să mă alătur astăzi Conferinței ministeriale internaționale „Uniți pentru securitatea alimentară mondială”, găzduită la Berlin de colega și prietena mea, Annalena Baerbock. România este hotărâtă să continue să acționeze pentru a promova securitatea alimentară, să sprijine economia Ucrainei și să susțină eforturile globale în acest scop”, a scris Bogdan Aurescu pe contul său de Twitter.

 

Totodată, Conferința a reunit miniștri din state membre ale G7, precum și din țările donatoare cheie, cât și din cele mai vulnerabile și cele mai afectate țări, alături de instituții din sistemul ONU, reprezentanți ai fundațiilor filantropice și societății civile.

Cu acest prilej, ministrul Bogdan Aurescu a evocat provocările cauzate de invazia rusă în Ucraina la adresa securității alimentare globale, prin blocajul impus livrărilor de cereale din această țară către statele importatoare.

Subliniind importanța pe care România o acordă acestei crize, atât din perspectiva proximității față de Ucraina, cât și a nevoii de sprijin pentru economia țării vecine, șeful diplomației române a făcut apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj.

În acest context, ministrul român a prezentat eforturile concrete ale României de susținere a Ucrainei în livrarea cerealelor și rolul pe care porturile Constanța și Galați îl pot juca în plan regional. A fost menționată, de asemenea, necesitatea realizării unor coridoare de transport sigur în Marea Neagră.

„Trebuie să acționăm împreună acum, cu fermitate și pragmatism, pentru a preveni extinderea acestei crize și pentru a sprijini economia ucraineană devastată de război. În ultimele luni, România a pledat pentru soluții la nivel european și internațional, punând în același timp în acțiune mecanismele noastre naționale de acordare a unui sprijin direct”, a spus Bogdan Aurescu. 

La finalul Conferinței a fost adoptat documentul Berlin Ministerial Conference – Uniting for Global Food Security on 24 June 2022 – Conclusions by the Chairs. Documentul sintetizează, din perspectiva celor trei miniștri federali care au găzduit evenimentul, acțiunile întreprinse până în prezent și menționează viitoarele acțiuni avute în vedere.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut vineri, 24 iunie 2022, o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe din Republica Coreea, Park Jin, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dialogul dintre cei doi miniștri de externe s-a concentrat pe modalitățile de dezvoltare și aprofundare a relațiilor bilaterale, consolidate atât pe parcursul celor peste 30 de ani de relații diplomatice neîntrerupte, cât și în baza celor peste 10 ani de la ridicarea relațiilor bilaterale între cele două state la nivel de Parteneriat Strategic.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat interesul României pentru valorificarea la un nivel superior a oportunităților oferite de Parteneriatul Strategic, prin acțiuni susținute pentru aprofundarea dialogului politic și dezvoltarea cooperării economice și sectoriale, omologul coreean menționând domeniile energiei și industriei de apărare. La rândul său, ministrul coreean de externe a arătat că România este un partener foarte important al Republicii Coreea și că este deplin angajat în aprofundarea parteneriatului strategic.

„Am avut o excelentă convorbire astăzi cu Park Jin despre modalitățile de dezvoltare și aprofundare a cooperării noastre bilaterale, pe baza legăturilor noastre politice și economice în creștere. România este angajată să își consolideze Parteneriatul Strategic cu Republica Coreea, ceea ce este esențial pentru a răspunde provocărilor actuale”, a scris Bogdan Aurescu, pe Twitter.

 

Șeful diplomației române a salutat nivelul în creștere al schimburilor comerciale bilaterale, depășind pragul de 1 miliard de dolari în 2021, și a subliniat importanța consolidării pe mai departe a relațiilor economice româno-sud-coreene, prin valorificarea oportunităților disponibile și prin inițierea de noi proiecte în domeniile vizate de cele două părți.

A încurajat firmele și companiile sud-coreene să vizeze o prezență investițională cât mai puternică în economia românească. A reliefat, în context, importanța organizării cât mai curând a celei de-a zecea sesiuni a Comitetului Comun de cooperare industrială, pentru stimularea contactelor directe pe linie economică și a lansării de noi proiecte bilaterale concrete.

Totodată, au fost evidențiate eforturile și sprijinul autorităților sud-coreene în facilitarea achiziției de echipamente medicale necesare României în diferite etape ale combaterii pandemiei, precum și relevanța schimbului de bune practici în gestionarea pandemiei de COVID-19 și redresarea economică și socială sustenabilă.

Cei doi oficiali au efectuat, de asemenea, un schimb de opinii pe teme regionale, în vederea mai bunei înțelegeri reciproce privind deciziile de politică externă cu impact asupra evoluțiilor din proximitatea României, respectiv a Republicii Coreea. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea României asupra situației generate de războiul ilegal al Federației Ruse împotriva Ucrainei și asupra impactului extins al acestuia pentru securitatea europeană, euroatlantică și globală, referindu-se la eforturile multidimensionale ale României în sprijinul Ucrainei, în plan umanitar și al transferului cerealelor ucrainene. Cei doi șefi ai diplomațiilor au reiterat condamnarea fermă a agresiunii ilegale ruse împotriva Ucrainei, iar omologul coreean a exprimat aprecieri deosebite pentru sprijinul umanitar acordat de România Ucrainei și refugiaților.

De asemenea, cei doi miniștri au discutat despre evoluțiile din dosarul nord-coreean, fiind remarcată apropierea pozițiilor privind necesitatea denuclearizării peninsulei coreene, necesară pentru asigurarea păcii și stabilității. În acest context, cei doi miniștri au subliniat necesitatea evitării efectuării unui nou test nuclear de către R.P.D. Coreeană.

În acest context, cei doi miniștri au agreat continuarea cooperării la nivelul forurilor multilaterale, inclusiv dialogul pe teme de securitate globală, în anticiparea participării la Summitul NATO de la Madrid, din 29-30 iunie 2022. În același timp, ministrul român a mulțumit părții sud-coreene pentru susținerea sa privind deschiderea negocierilor de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și adoptarea Foii de Parcurs privind aderarea țării noastre la Organizație, la 10 iunie 2022.

Cei doi miniștri au convenit, de asemenea, reluarea cât mai curând a agendei de vizite oficiale la București, precum și reluarea consultărilor politice cu caracter regulat. Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a adresat omologului sud-coreean invitația de efectua o vizită, acceptată cu plăcere de cel din urmă. 

Continue Reading

NATO

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

Published

on

© NATO

Înaintea summitului de la Madrid unde va adopta decizii istorice și fără precedent pentru viitorul securității europene puternic afectate de invazia militară a Rusiei în Ucraina, peste 70% dintre cetățenii țărilor aliate și 85% dintre cetățenii români consideră că NATO este important pentru securitatea țărilor lor, iar 60% dintre aceștia și 80% dintre români sunt de părere că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene.

Pe 29 și 30 iunie, la Madrid, liderii celor 30 de țări nord-atlantice vor lua decizii în cinci domenii-cheie, inclusiv aprobarea noului Concept strategic al NATO, consolidarea descurajării și apărării , continuarea sprijinului aliat pentru Ucraina și alți parteneri aflați în situații de risc, inclusiv Republica Moldova, îmbunătățirea împărțirii sarcinilor și abordarea cererilor istorice de aderare la NATO depuse de Finlanda și Suedia. În timp ce Concept Strategic va reprezenta ”planul cardinal pentru viitorul Alianţe” şi ”va stabili poziţia comună aliată faţă de Rusia, provocările emergente şi China, precum şi cooperarea cu UE, care a atins niveluri fără precedent”, România și celelalte țări de pe flancul estic așteaptă definirea Rusiei ca principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, întărirea planurilor de apărare pentru flancul estic și creșterea semnificativă a prezenței militare a NATO în regiune.

În acest context, NATO a comandat un sondaj în toate cele 30 de țări aliate pentru a înțelege percepțiile cetățenilor aliați, inclusiv în ceea ce privește sprijinul pentru aderarea la NATO, apărarea colectivă și legătura transatlantică.

Astfel, 60% dintre cetățenii aliați consideră că țara lor este mai sigură ca urmare a cooperării dintre națiunile nord-americane și europene. La acest capitol, țările fruntașe în termeni de percepție socială sunt Lituania (84%), Danemarca (80%) și România (80%).

© NATO

Peste 70 % dintre cetățenii aliați consideră că NATO este important pentru securitatea viitoare a țării lor și sprijină apartenența țării lor la NATO. Astfel, la întrebarea “Cât de important considerați că este NATO pentru viitorul securității țării voastre?”, cel mai ridicat nivel de apreciere a fost înregistrat în Portugalia (88%), Polonia (87%), Lituania (86%) și România (85%).

© NATO

În eventualitatea unui vot popular pentru a decide apartenența țării lor la NATO, 90% dintre polonezi ar alege rămânerea în NATO, aceeași opțiune fiind împărtășită și de 89% dintre lituaniei, 88% dintre portughezi și 87% dintre români, danezi și luxemburghezi.

Media la nivelul Alianței este la 84%, însă această evaluare exclude voturile “nu știu”.

© NATO

Aproximativ două treimi sunt de acord că țara lor ar trebui să apere o altă țară dacă este atacată (67%). Aceeași opinie este împărtășită, la niveluri naționale, de 73% dintre români.

© NATO

Totodată, 62% dintre cetățenii aliați consideră că apartenența la NATO face ca un atac străin să fie mai puțin probabil. Opinia este împărtășită și de 76% dintre cetățenii români.

© NATO

Aproape 80% dintre cetățenii aliați susțin menținerea sau creșterea cheltuielilor pentru apărare, o idee cu care sunt de acord și 89% dintre bulgari și polonezi, 88% dintre germani și 86% dintre români.

© NATO

Setul de date pentru 2022 include măsurători suplimentare privind invazia Rusiei în Ucraina. Rezultatele indică faptul că 67% dintre respondenți consideră că invazia a afectat siguranța și securitatea țării lor.

La nivel național, 76% dintre români împărtășesc ideea că securitatea țării lor a fost afectată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

© NATO

De asemenea, 70% dintre cetățenii aliați sunt îngrijorați de posibilitatea izbucnirii unui război în țările NATO, cu percepții ridicate în acest sens în Portugalia (84%), Spania (84%), Bulgaria (81%), Italia (80%) și România (79%).

© NATO

Un număr tot mai mare de cetățeni au o părere nefavorabilă despre Rusia (68%). Opiniile nefavorabile față de Rusia au crescut cu 27 de puncte procentuale din 2021. China este, de asemenea, văzută nefavorabil de 52% dintre respondenți, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 puncte procentuale față de 2021.

Citiți și NATO va avea un noul model de apărare pentru flancul estic: Mai multe forțe vor fi dislocate în avans, inclusiv forțe specifice pentru apărarea anumitor aliați

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, Alianța Nord-Atlantică își va adopta următorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioară declarației comune a summitului. Un sfert de secol mai târziu, Madridul va fi gazda unor noi decizii istorice euro-atlantice. Summitul din 1997, coincident cu anul semnării Actului Fondator NATO-Rusia, a deschis calea extinderii Alianței Nord-Atlantice către est, cu decizia acceptării Cehiei, Poloniei și Ungariei în Alianță începând cu anul 1999. Summitul din 2022 va fi dominat, alături de Conceptul Strategic, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Continue Reading

Facebook

G750 mins ago

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Premierul britanic se teme că Ucraina ar putea fi obligată să încheie cu Rusia o pace neconvenabilă

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Casa Albă: SUA, Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Marea Britanie au lansat o alianță pentru a combate influența Chinei în Pacific

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski: Ucraina nu mai este o țară terță, este un viitor partener egal pentru cel puțin 27 de țări UE

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șeful diplomației române, apel la acțiune globală fermă și pragmatică în rezolvarea rapidă a actualului blocaj privind exportul de cereale din porturile ucrainene

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Bogdan Aurescu și ministrul de externe din Republica Coreea au convenit să reia agenda de vizite oficiale la București și consultările politice cu caracter regulat

SUA18 hours ago

O zi “seismică” în SUA: Curtea Supremă revocă protejarea dreptului femeilor la avort. Joe Biden denunță o decizie care “duce America cu 150 de ani înapoi în timp”

NATO19 hours ago

Sondaj NATO înainte de summitul istoric de la Madrid: Peste 80% dintre români consideră că România este mai sigură datorită Alianței și că aceasta este importantă pentru viitorul securității lor

CONSILIUL EUROPEAN20 hours ago

Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron s-ar putea reuni în premieră la Praga, în toamnă. Formatul va reuni liderii UE și liderii țărilor aspirante la UE

ROMÂNIA20 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat liderilor din UE eforturile României pentru a asigura securitatea alimentară globală în contextul blocadei rusești a porturilor ucrainene

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi2 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL4 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL5 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Eugen Tomac7 days ago

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun

Team2Share

Trending