Connect with us

ROMÂNIA

Indicele economiei și societății digitale (DESI) pentru 2021: România, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește performanțele în domeniul digital

Published

on

© Autoritatea pentru Digitalizarea României/ Facebook

Comisia Europeană a publicat vineri rezultatele indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2021, care urmărește progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește competitivitatea digitală în domeniile capitalului uman, conectivității pe scară largă, integrării tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale.

Rapoartele DESI 2021 prezintă, în cea mai mare parte, date din primul sau al doilea trimestru al anului 2020, ceea ce oferă o perspectivă asupra evoluțiilor-cheie din economia și societatea digitală în primul an al pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, efectul COVID-19 asupra utilizării și furnizării serviciilor digitale și rezultatele politicilor puse în aplicare de atunci nu sunt surprinse în aceste date și vor fi mai vizibile în ediția din anul 2022.

România se situează pe ultimul loc din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI), potrivit fișei informative publicate pe site-ul Executivului European.

© Comisia Europeană -DESI 2021

În ceea ce privește capitalul uman, România se situează cu mult sub media UE. Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin de bază (56 % la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35 % au competențe cel puțin de bază în materie de software (media UE: 58 %). Numai 10 % dintre persoane au competențe digitale peste nivelul de bază. 

Numărul întreprinderilor care oferă angajaților lor formare în domeniul TIC este foarte scăzut, situându-se la 6 % (media UE: 20 %). În schimb, România are rezultate foarte bune în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, care reprezintă 26 % din totalul specialiștilor în acest domeniu, și în ceea ce privește numărul absolvenților TIC, ocupând din acest punct de vedere un loc fruntaș în rândul statelor membre ale UE, cu 6,3 % din totalul absolvenților. 

Deși țara noastră are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale.

România se situează pe locul 10 în ceea ce privește conectivitatea. În 2020, aceasta și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea generală. Acoperirea de bandă largă a crescut până la 87 %, atingând media UE.

Concurența puternică bazată pe infrastructură înregistrată în România, în special în zonele urbane, se reflectă în indicatorul de acoperire a rețelelor de foarte mare capacitate fixe (VHCN) de 76 %, cu mult peste media UE de 59 %. Decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale din România a scăzut în ceea ce privește acoperirea VHCN după o creștere de 17 % până la o acoperire de 56 % a zonelor rurale (dublul mediei UE de 28 %).  Per ansamblu, utilizarea benzii largi fixe a stagnat în jurul a 67 % dintre gospodării pentru al patrulea an consecutiv, cu mult sub media UE de 77 %. Acest lucru este cu atât mai surprinzător cu cât munca la distanță a fost utilizată pe scară largă în timpul pandemiei, creând așteptări privind o creștere a cererii.

România a eliminat decalajul în ceea ce privește acoperirea 4G, atingând media UE de 99,7 %. Indicatorul privind utilizarea serviciilor mobile în bandă largă nu a atins încă media UE, în ciuda prețurilor foarte scăzute pentru conexiunea în bandă largă. 

Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătățită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale, raționalizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiții și transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislația UE.

În ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în activitățile întreprinderilor, România se situează pe locul 25 în UE. Majoritatea indicatorilor din această dimensiune se situează cu mult sub media UE. Doar 33 % dintre IMM-uri au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în comparație cu media UE de 60 %.

Întreprinderile române nu profită pe deplin de tehnologiile digitale avansate și au, în general, un punctaj mai mic decât media UE. Prin urmare, este foarte încurajator „să vedem eforturile depuse de această țară pentru a promova digitalizarea întreprinderilor într-un număr mare de domenii, cu sprijinul mai multor ministere”, se arată în comunicatul citat. 

Doar 17 % dintre întreprinderi emit facturi electronice, cu mult sub media UE de 32 %. Aproximativ 8 % dintre întreprinderi utilizează platformele de comunicare socială (nivel scăzut în comparație cu media UE de 23 %), 13 % utilizează servicii de tip cloud (media UE: 26 %) și numai 5 % dintre acestea analizează volume mari de date. În același timp, 31 % dintre întreprinderi utilizează inteligența artificială, cu mult peste media UE de 25 %.  Procentul întreprinderilor care utilizează TIC pentru durabilitate este de 68 %, cu puțin peste media UE de 66 %

România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește serviciile publice digitale în rândul statelor membre, deoarece toți indicatorii sunt cu mult sub media UE. Doar 16 % dintre utilizatorii online români interacționează activ cu serviciile de e-guvernare, în comparație cu media UE de 64 %. În ceea ce privește indicatorul pentru formularele precompletate, punctajul de 6 al României este cu mult sub media UE de 63. În ceea ce privește serviciile publice digitale pentru cetățeni și, respectiv, pentru întreprinderi, România are un punctaj de 44 (media UE: 75) și 49 (media UE: 84). Cu un punctaj de 69 %, țara noastră are rezultate sub media UE de 78 % în ceea ce privește datele deschise.

Autoritatea pentru Digitalizarea României a elaborat o politică publică în domeniul e-guvernării , adoptată la 3 iunie 2021. Principalul său obiectiv este creșterea numărului și a calității serviciilor publice electronice din România. Obiectivul ar trebui atins până la sfârșitul anului 2030.


Începând din 2014, Comisia Europeană a monitorizat progresele înregistrate de statele membre în domeniul digital și a publicat rapoarte anuale privind Indicele economiei și societății digitale (DESI). În fiecare an, rapoartele includ profiluri de țară, care ajută statele membre să identifice domeniile de acțiune prioritară, precum și capitole tematice care oferă o analiză la nivelul UE în principalele domenii de politică digitală.

În 2021, Comisia a ajustat DESI pentru a reflecta cele două inițiative de politică majore care vor avea un impact asupra transformării digitale în UE în următorii ani: Mecanismul de redresare și reziliență și Busola pentru deceniul digital.

Pentru a alinia DESI la cele patru puncte cardinale și la obiectivele din cadrul Busolei pentru dimensiunea digitală, a îmbunătăți metodologia și a ține seama de cele mai recente evoluții tehnologice și de politică, Comisia a adus o serie de modificări la ediția din 2021 a DESI.

În prezent, indicatorii sunt structurați în jurul celor patru domenii principale ale Busolei pentru dimensiunea digitală, înlocuind structura anterioară cu cinci dimensiuni. 11 dintre indicatorii DESI 2021 măsoară obiectivele stabilite în Busola pentru dimensiunea digitală. În viitor, DESI va fi aliniat și mai îndeaproape la Busola pentru dimensiunea digitală, pentru a se asigura că toate obiectivele sunt discutate în rapoarte.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că, în contextul actual marcat de războiul din Ucraina, “trăim timpuri foarte complicate” şi “avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”.

“Celebrăm astăzi momentul istoric în care visul de secole al poporului nostru a devenit realitate. Cu emoţie şi recunoştinţă, evocăm amintirea celor care, însufleţiţi de patriotism şi conduşi de viziunea unei naţiuni moderne, au înfăptuit Unirea la Chişinău, la Cernăuţi, la Iaşi, la Alba-Iulia şi la Bucureşti. Valorile şi idealurile în care au crezut şi pentru care s-au jertfit înaintaşii noştri în Primul Război Mondial, pe Jiu, la Dragoslavele ori în bătăliile de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz sunt temelia României puternice. Aceste valori şi idealuri ne-au dat mereu forţa de a merge înainte, chiar şi în cele mai dificile vremuri. Însă tocmai astfel de puncte de cotitură ne arată care ne sunt adevăratele repere, clarifică diferenţa dintre bine şi rău şi ne determină să ne asumăm principiile în care credem. Dificultăţile ne întăresc şi dau semnificaţie mesajului Zilei noastre Naţionale peste generaţii, şi anume că, în momentele majore ale istoriei, noi, românii, suntem solidari, punem în valoare ceea ce ne uneşte şi devenim, împreună, mai puternici şi mai respectaţi”, a spus şeful statului, la recepţia oferită cu prilejul Zilei Naţionale la Palatul Cotroceni, potrivit Agerpres.

 

El a subliniat contextul tensionat, provocat de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, un stat independent şi suveran, care dă lumii întregi, de peste nouă luni, un “vibrant exemplu de luptă pentru apărarea libertăţii şi a democraţiei”.

“Războiul de la graniţele noastre a declanşat o criză de securitate, o criză energetică şi o criză umanitară şi a generat, totodată, o ascensiune a extremismelor şi a discursului urii. Trăim timpuri foarte complicate, care ne pun la încercare şi ne testează inclusiv sistemul de valori”, a arătat preşedintele Klaus Iohannis.

El a spus că libertatea de mişcare, de gândire, de exprimare, egalitatea în faţa legii sunt atuuri uriaşe ale societăţilor democratice, care în vremuri tulburi capătă o semnificaţie şi mai puternică.

“Ştim cât de preţioase sunt toate acestea, dar mai ştim, şi prezentul ne demonstrează, că nu sunt nici universale, nici eterne. Sunt libertăţi şi drepturi care trebuie mereu promovate şi apărate, pentru că se câştigă foarte greu, dar se pot pierde infinit mai uşor. Avem, aşadar, mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele. Izolaţionismul şi teoriile populiste care clamează un fals naţionalism arhaic sunt perfide şi deopotrivă periculoase, pentru că găsesc teren fertil mai ales în timpuri dominate de crize profunde, aşa cum se întâmplă acum. Când oamenii se simt debusolaţi, apăsaţi de grijile prezentului, ei cad mai uşor pradă manipulării şi dezinformării”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele Iohannis a menţionat că, pe parcursul acestui an, România a demonstrat în numeroase ocazii că este un partener de încredere la nivelul Uniunii Europene, al NATO şi pe plan internaţional, prin demersurile întreprinse pentru sprijinirea Ucrainei, pentru apărarea Flancului Estic şi a regiunii Mării Negre, pentru consolidarea Alianţei Nord-Atlantice, dar şi pentru prevenirea unei crize alimentare globale.

“Beneficiem astăzi de cea mai înaltă garanţie de securitate posibilă, iar prezenţa trupelor NATO în România demonstrează şi întăreşte angajamentul aliaţilor de a apăra întregul nostru teritoriu în faţa oricăror potenţiale pericole sau agresiuni. Securitatea ţării noastre într-un climat geopolitic atât de imprevizibil reprezintă poate cel mai de preţ bun câştigat în ultimii 30 de ani”, a spus el.

Şeful statului le-a mulţumit militarilor români, dar şi trupelor din statele aliate care se află în România, pentru curajul şi devotamentul de care dau dovadă în fiecare zi.

Preşedintele Iohannis a conchis că forţa solidarităţii şi contribuţia fiecăruia dintre noi sunt fundamentale în atingerea obiectivelor majore ale societăţii.

“Suntem contemporani cu momente care vor defini, fără îndoială, istoria omenirii. Rănile provocate de pandemie nu s-au vindecat încă şi suntem, iată, nevoiţi să facem faţă altor crize grave: un război la graniţă, schimbări climatice accelerate, spectrul unei recesiuni globale. Însă şi alte generaţii au fost constrânse să treacă la rândul lor peste încercări cumplite şi au reuşit. Mesajul înfăptuirii Marii Unirii rămâne neschimbat şi astăzi. Forţa solidarităţii şi contribuţia fiecăruia dintre noi sunt fundamentale în atingerea obiectivelor majore ale societăţii! Stă în puterea noastră să construim ţara pe care ne-o dorim. Să păşim, aşadar, împreună pe acest drum, cu hotărâre şi încredere! La mulţi ani, dragi români! La mulţi ani, România!”, a transmis Iohannis.

Continue Reading

ROMÂNIA

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

Published

on

© OSCE/ Flickr

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat joi la Consiliul Ministerial al OSCE, desfășurat în Polonia, la Łódź, contextul în care a subliniat că România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor ce se fac vinovați de atrocitățile comise în Ucraina, în baza instrumentelor de drept internațional.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, reuniunea Consiliului Ministerial, desfășurat sub președinția poloneză, a oferit posibilitatea abordării principalelor teme de actualitate pentru securitatea în spațiul OSCE şi viitorul organizaţiei, în contextul celei mai mari crize din Europa de după cel de-al doilea Război Mondial, determinată de agresiunea militară rusă asupra Ucrainei.

În discursul său, șeful diplomației române a reafirmat angajamentul de lungă durată al României de a promova respectarea dreptului internațional, ca pilon fundamental al politicii externe a României.

A reiterat apelul către Federația Rusă de a pune capăt imediat şi necondiţionat agresiunii militare şi de a-şi retrage forţele şi echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei în graniţele sale recunoscute internaţional.

Ministrul Aurescu a condamnat, în termenii cei mai fermi, atrocităţile comise de forțele armate ruse împotriva civililor și infrastructurii civile, inclusiv energetice, care continuă să șocheze comunitatea internațională.

Totodată, a subliniat sprijinul bilateral şi internaţional pentru Republica Moldova, puternic afectată de conflictul din Ucraina, amintind desfăşurarea celor trei Conferinţe Internaționale Ministeriale ale Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format inițiat și co-prezidat de ministrul Bogdan Aurescu, împreună cu omologii din Germania și Franța.

Citiți și:
Miniștrii de externe ai României și R. Moldova, împreună la OSCE de Ziua Națională a României: Statele noastre sunt părți ale unei unice comunități de limbă, istorie și cultură

Ministrul român a prezentat sprijinul cuprinzător oferit de țara noastră Republicii Moldova, respectiv pentru Ucraina – inclusiv prin sprijinirea celor peste 2.9 milioane de refugiați ucraineni care au trecut granițele României de la începutul războiului și prin facilitarea tranzitului a peste 8.4 milioane de tone de cereale și alte produse agricole din Ucraina.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul țării noastre pentru activitatea OSCE pe palierul soluționării conflictelor prelungite, arătând că Federația Rusă a utilizat, în ultimele trei decenii, tactica proliferării acestui tip de conflicte în regiunea Mării Negre cu scopul de controlare și destabilizare a regiunii.

Astfel, șeful diplomației române a subliniat, și în acest context, poziţia principială a României de susținere pentru o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său pro-european.

De asemenea, a declarat sprijinul României pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Georgiei, precum şi pentru discuţiile recente dintre Armenia şi Azerbaidjan sub auspiciile UE. În acest cadru, a reiterat susținerea României pentru Capacitatea (misiunea) civilă de Monitorizare a UE în Armenia, la care participă și 4 experți români, misiune pe care a propus-o ministrul Aurescu după turneul diplomatic în Caucazul de Sud din iunie 2021, realizat împreună cu omologii lituanian și austriac, în coordonare și cu mandatul Înaltului Reprezentant J.Borrell.

Mulțumind pentru coordonarea strânsă cu Președinția poloneză, ministrul român a salutat continuarea mandatului ambasadorului Viorel Moșanu în calitate de reprezentant special pentru Caucazul de Sud al președintelui în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa de către Macedonia de Nord, viitoarea Președinție-în-exercițiu a OSCE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat programul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură pentru România, în vederea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și a priorităților politice ale UE prezentate în cadrul Pactului verde european.

Potrivit unui comunicat la instituției, alocarea financiară totală pentru programul României pentru perioada 2021-2027 se ridică la 232 de milioane de euro pentru următorii șase ani, din care contribuția UE reprezintă 162,4 milioane de euro.

Fondul va promova creșterea durabilă a sectorului românesc al acvaculturii și pescuitului.

”Sunt încântat să anunț adoptarea programului EMFAF pentru România, care va sprijini investițiile durabile în acvacultură și pescuit, accelerând tranziția ecologică și digitală a sectorului în România. Programul va contribui, de asemenea, la politica comună în domeniul pescuitului și la prioritățile de politică ale UE în Marea Neagră, prezentate în strategiile <<Pactul verde european>>, <<De la fermă la consumator>> și <<Biodiversitatea>>, prin sprijinirea protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor acvatice și prin sprijinirea tranziției energetice a economiei românești”, a precizat comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Comisia Europeană amintește că 24% din contribuția Uniunii va fi dedicată pescuitului sustenabil, 47% vor fi investite în acvacultura sustenabilă și în procesare și comercializare, iar 23% vor fi dedicate economiei albastre sustenabile în regiunile de coastă, insulare și interne, toate acestea contribuind la obiectivele UE în materie de mediu și climă.

Concret, programul va sprijini, printre altele: investițiile pentru respectarea obligației de debarcare și modernizarea infrastructurii de pescuit; politicile de conservare a pescuitului; eficiența energetică și decarbonizarea în sectorul pescuitului și al acvaculturii; încetarea temporară a activității legată de obiectivele politicii de conservare și de criza de sănătate publică; sprijinul pentru pescuitul costier la scară mică; investițiile în proiecte de acvacultură durabilă; sprijinul pentru noile organizații de producători; compensațiile pentru serviciile de mediu; controlul pescuitului și colectarea de date pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP); inovarea; dezvoltarea durabilă a zonelor de coastă și a zonelor interioare în contextul economiei albastre prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL).

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA12 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.13 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA14 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE14 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN15 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending