România se află pe locul 57 la nivel global, respectiv pe locul 24-25 în Uniunea Europeană, la egalitate cu Ungaria, cu 48 de puncte din maxim 100, în raportul privind indicele de percepție a corupției (IPC) în 2016, elaborat de organizația Transparency International și prezentat miercuri la Berlin, relevă un comunicat de presă al organizației.
Clasamentul Transparency International este dat publicității în aceeași zi în care România așteaptă de la Bruxelles noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (mai multe detalii aici), fapt care s-a întâmplat și anul trecut. În 2015, România s-a situat în topul întocmit de Transparency International pe locul 58 cu 46 de puncte.
Clasamentul TI este întocmit prin acordarea de puncte, pe o scală de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.Pentru fiecare stat sunt utilizate între 3 și 16 surse diferite, metodologiile utilizate de acestea fiind revizuite de Transparency International, pentru a se asigura că îndeplinesc standardele de calitate ale TI.
În 2016, pe primul loc la nivel global se află Danemarca și Noua Zeelandă, fiecare cu câte 90 de puncte, urmate de Finlanda (89 de puncte), Suedia (88 de puncte) și Norvegia (87 de puncte). La nivelul Uniunii Europene, peste 80 de puncte au mai obținut Olanda (83 de puncte), Germania, Luxemburg și Marea Britanie, fiecare cu câte 81 de puncte.
Locul României în clasamentul internațional (57) și european (24-25) și orice punct în plus obținut trebuie analizat în context mai larg, inclusiv din prisma rezultatelor IPC la nivel global, care în valoare absolută înregistrează un regres, cele mai mari punctaje la acest moment fiind de 90 de puncte, față de anii anteriori în care se înregistrau și rezultate de 98 de puncte. O analiză obiectivă asupra modului în care a variat percepția asupra corupției în sectorul public din țara noastră din 1997, când a fost inclusă în IPC global, și până în prezent, relevă că România a făcut pași importanți spre integritate. Deși îmbunătățirea IPC nu a fost una liniară, din 1997 și până în prezent se constată un avans de 18 puncte. Această îmbunătățire a IPC este rezultatul eforturilor anticorupție ale instituțiilor naționale, fie ele de prevenire, de combatere sau de sancționare a corupției, dar și eforturilor societății civile care a contribuit substanțial la efortul de aliniere a acestora la standardele internaționale.
În acest context Transparency International România a contribuit în repetate rânduri la formularea celor mai adecvate soluții de politică publică pentru a menține ferm angajamentul anticorupție asumat de autorități și în egală măsură pentru a ancora răspunsul la acest angajament în nevoile societății românești. Îmbunătățirea IPC pentru România este unul dintre obiectivele asumate prin chiar Strategia Națională Anticorupție. Pentru ca acest obiectiv să fie considerat îndeplinit este necesar ca tendința crescătoare să fie una sustenabilă și nu să reflecte doar o îmbunătățire temporară, generată de un val punctual de eforturi anticorupție.
“Este evident că maturizarea României este un proces care necesită timp. Prin urmare, pentru a păstra tendința ascendentă a IPC șiimplicit îmbunătățireaintegritățiila nivelul sectorului public, este important să se pună accentul pe măsuri de prevenire a corupției. La fel de important este ca măsurile adoptate la nivelul instituțiilor publice să fie corect explicate și asumate de către decidenți”, susține Marian Popa Președintele Transparency International Romania.
În acest context, Transparency International România recomandă accelerarea calendarului de aplicare a măsurilor de prevenire a corupției, reenunțarea la abordarea formalistă a prevenirii corupției și responsabilizarea factorilor de decizie atât la nivel central, cât și la nivel local. Numai un efort continuu și susținut poate să demonstreze faptul că îmbunătățirea IPC nu este reversibilă, ci este o consecință firească a asumării și interiorizării schimbării de atitudine și mentalitate la nivelul întregii societăți.
Transparency International România invită instituții publice, decidenții și cetățenii la un efort anticorupție comun
„Ce are România de făcut în concret? Trebuie să își standardizeze procedurile administrative interne cu precizarea responsabilităților individuale pentru fiecare participant în parte la o procedură, să își stabilească corect și neechivoc regulile de gestiune a afacerilor publice și să schimbe abordarea pe sancționarea persoanelor care au greșit, pe prevenirea greșelilor. Asta ar însemna o gestiune mai bună a resurselor publice și o administrare mai curată. Consecventă angajamentului său de a susține creşterea integrității publice, Transparency International Romania invită deopotrivă instituții publice, decidenții și cetățenii la un efort anticorupție comun. Doar un astfel de efort poate fi în mod real expresia suveranității naționale, a statului de drept și a democrației, și prin aplicarea de măsuri concrete, consecvență, asumare, spirit civic, dialog și responsabilizare a tuturor celor implicați și a fiecăruia dintre noi ca cetățeni, putem spera la o schimbare reală de mentalități și aspira la o Românie onestă, fără corupție!”, susține Victor Alistar Directorul TI-România.
Ce recomandă Transparency International?
Pentru îndeplinirea acestor deziderate, Transparency International România a prezentat și câteva dintre soluțiile identificate și care sunt incluse în Strategia Națională Anticorupție 2016 – 2020.
- efectuarea unei analize realiste a riscurilor și vulnerabilităților la corupție, însoțită de identificarea măsurilor de remediere
- aprobarea și implementarea planului de integritate și autoevaluare periodică la nivelul fiecărei instituții publice centrale și locale, inclusiv în cadrul entităților aflate în subordinea/coordonarea acestora
- dezvoltarea și aplicarea de programe menite să îmbunătățească gradul de înțelegere a standardelor de integritate de către angajațipe de o parte șicetățeni, beneficiarii serviciilor publice, pe de altă parte
- digitalizarea activității administrației cu integrarea bazelor de date precum și cu îmbunătățirea considerabilă a transparenței prin furnizarea informațiilor publice în format de date deschise
- adoptarea cu prioritate de către Parlament a Codului administrativ, finalizat de către Guvern și elaborarea și adoptarea codului de procedură administrativă a României.
Evoluția României în ultimii ani
Comparând cifrele actuale obținute de România în 2016 (48 de puncte și în 2015 (46 de puncte) cu cele din anii trecuți, observăm un progres de trei puncte față de constanta anilor 2013 și 2014 (43 de puncte), Totodată, România a urcat 12 poziții (locul 69 în 2014), până pe locul 57 în acest an.
.
