Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Industria UE: Comisia Europeană acționează pentru a îmbunătăți sinergiile dintre industria civilă, industria de apărare și spațială

Published

on

Astăzi, 22 februarie, Comisia Europeană prezintă un plan de acțiune privind sinergiile dintre industriile civilă, de apărare și spațială pentru a spori în continuare avantajul tehnologic al UE și pentru a sprijini baza sa industrială, se arată în comunicatul oficial.

Planul de acțiune este conceput astfel încât, pentru prima dată, finanțarea UE prezintă oportunități pentru consolidarea inovării europene prin explorarea și exploatarea potențialului disruptiv al tehnologiilor la interfața dintre apărare, spațiu și utilizările civile, cum ar fi cloud-ul, procesoarele, tehnologia cibernetică, tehnologia cuantică și inteligența artificială.

Margrethe Vestager, vicepreședinta Executivului pentru „o Europă pregătită pentru era digitală”, a declarat: „Cu Fondul european de apărare avem un potențial puternic de sinergii între inovarea în domeniul spațial, al apărării și al cercetării și inovării civile. Avem nevoie de acest lucru pentru o serie de tehnologii esențiale.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Valorificarea la maximum a Fondului european de apărare și asigurarea de sinergii între tehnologiile de apărare, spațiale și civile vor genera inovații majore și vor permite Europei să rămână un reper mondial în stabilirea standardelor. Se va reduce, de asemenea, dependența noastră de tehnologiile critice și se va stimula poziția noastră de lider industrial, pe care trebuie să o recuperăm în urma crizei.”

Principalele obiective ale planului de acțiune sunt:

  • să consolideze complementaritatea dintre programele și instrumentele relevante ale UE care acoperă cercetarea, dezvoltarea și implementarea, pentru a spori eficiența investițiilor și eficacitatea rezultatelor (sinergiile);
  • să promoveze faptul că finanțarea UE pentru cercetare și dezvoltare, inclusiv în domeniul apărării și al spațiului, aduce beneficii economice și tehnologice cetățenilor europeni („spin-offs”);
  • să faciliteze utilizarea rezultatelor cercetării din industria civilă și a inovării orientate către sectorul civil în cadrul proiectelor europene de cooperare în domeniul apărării („spin-ins” );

Având în vedere aceste obiective, Comisia anunță unsprezece acțiuni specifice care se axează pe interacțiunea dintre industriile civilă, de apărare și spațială. În special, acestea:

  • vor crea un cadru care să consolideze sinergiile și interacțiunile dintre toate programele și instrumentele relevante ale UE, de exemplu în domeniul digital, al cloud-ului și al procesoarelor;
  • vor încadra sistematic și constant dezvoltarea de tehnologii critice, în primul rând prin identificarea tehnologiilor critice și a viitoarelor cerințe în materie de capabilități, apoi elaborarea de foi de parcurs tehnologice. În cele din urmă, lansarea de proiecte emblematice care vizează reducerea dependențelor, promovarea standardizării și a interoperabilității, stimularea cooperării transfrontaliere, crearea de noi lanțuri valorice și satisfacerea nevoilor societății și a necesităților strategice ale UE;
  • vor sprijini, în întreaga Uniune, inovarea în cadrul întreprinderilor nou-înființate, a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a organizațiilor de cercetare și tehnologie (RTO), prin facilitarea accesului acestora la noi tehnologii, inclusiv prin crearea unei rețele de „incubatoare de inovare’;
  • vor pregăti pentru lansare trei proiecte emblematice care au potențialul de a deveni factori de schimbare: tehnologiile dronelor, care sporesc competitivitatea industriei UE în acest domeniu tehnologic esențial cu o puternică dimensiune de apărare, o conectivitate securizată spațială, care ar trebui să asigure un sistem de conectare rezilient și conectivitate de mare viteză pentru toți cetățenii Europei pe baza criptării cuantice și managementul traficului spațial, necesar pentru a evita coliziunile care ar putea rezulta din proliferarea sateliților și a deșeurilor spațiale, asigurând totodată accesul autonom în spațiu.

Deși domeniul de aplicare al acestui plan de acțiune este limitat la programele și instrumentele UE, el poate declanșa, de asemenea, un efect sinergic pozitiv similar la nivel național datorită cofinanțării proiectelor UE de către statele membre. Parteneriatul transatlantic și cooperarea cu alte țări care împărtășesc aceeași viziune pot sprijini eforturile UE în acest domeniu.

La preluarea mandatului, președinta von der Leyen a însărcinat Comisia „să asigure interacțiuni constructive între industriile civilă, de apărare și spațială” și „să se concentreze pe îmbunătățirea legăturii cruciale dintre spațiu și apărare și securitate”. În acest scop, în martie 2020, Strategia industrială pentru Europa a anunțat „un plan de acțiune privind realizarea de sinergii între industria civilă, cea de apărare și cea spațială, inclusiv la nivel de programe, tehnologii, inovare și întreprinderi nou-înființate”.

În concluziile sale privind securitatea și apărarea din 17 iunie 2020, Consiliul UE a salutat „apelul la sinergii sporite între industriile civilă și de apărare, inclusiv spațială, în cadrul programelor UE, respectând în același timp caracterele și temeiurile juridice diferite ale programelor și inițiativelor UE respective, inclusiv caracterul civil al programelor spațiale europene, pentru o utilizare mai eficientă a resurselor și a tehnologiilor și pentru crearea unor economii de scară.”

Într-un moment în care Europa se confruntă cu o concurență mondială fără precedent într-un context geopolitic în schimbare și în care apar noi oportunități ca urmare a apariției unor tehnologii care evoluează rapid și a unor noi modele de afaceri, creșterea volumului investițiilor în tehnologii cu aplicații civile, de apărare sau spațiale poate ajuta Europa să își mențină baza industrială, să răspundă concurenței geopolitice și să își consolideze suveranitatea tehnologică.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a adoptat luni Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc, care clarifică și simplifică normele în temeiul cărora statele membre pot sprijini și facilita accesul la finanțare al întreprinderilor nou-înființate, al întreprinderilor mici și mijlocii („IMM-uri”) și al întreprinderilor cu capitalizare medie din UE, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pe piața unică, informează comunicatul oficial. 

Ajutorul pentru finanțarea de risc este un instrument important pe care statele membre îl pot utiliza pentru a sprijini, în special, întreprinderile nou-înființate, IMM-urile și anumite tipuri de întreprinderi cu capitalizare medie inovatoare și orientate spre creștere, în etapele inițiale ale dezvoltării lor.

Aceste întreprinderi se pot confrunta cu dificultăți în obținerea accesului la finanțare, în ciuda potențialului lor de afaceri. Pentru a remedia astfel de disfuncționalități ale pieței, Orientările privind finanțarea de risc permit statelor membre, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, să remedieze acest deficit de finanțare atrăgând, prin oferirea de ajutoare de stat, investiții private suplimentare în întreprinderile nou-înființate, IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie eligibile, prin intermediul unor instrumente financiare și al unor măsuri fiscale bine concepute.

„Întreprinderile nou-înființate și întreprinderile mici și mijlocii se află în centrul redresării economice a Europei. Este esențial să ne asigurăm că aceste întreprinderi au acces la finanțare pentru a putea valorifica la maximum potențialul lor de creștere și pentru tranziția verde și cea digitală. Acesta este motivul pentru care, după un amplu proces de consultare, am adus modificări specifice normelor existente privind ajutoarele de stat și le-am simplificat și mai mult. Statele membre vor fi astfel în măsură să ofere stimulente financiare întreprinderilor nou-înființate și întreprinderilor mici și mijlocii din Uniunea Europeană pentru a atrage investiții atunci când piața nu poate realiza acest lucru singură”, a declarat vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței. 

Mai mult, Comisia Europeană a adoptat Orientările revizuite privind finanțarea de risc în urma unei evaluări a normelor actuale care a fost efectuată în 2019 ca parte a verificării adecvării ajutoarelor de stat și în urma unei ample consultări a tuturor părților interesate cu privire la textul revizuit propus al orientărilor. Printre aceste părți interesate s-au numărat state membre, autorități regionale și locale, asociații de întreprinderi și grupuri de interese.

Evaluarea și consultarea au confirmat faptul că Orientările privind finanțarea de risc sunt adecvate scopului, dau au scos la iveală și faptul că sunt necesare ajustări specifice, inclusiv clarificări ale unor concepte și o raționalizare suplimentară, pentru a simplifica și mai mult normele existente și pentru a clarifica aplicarea acestora.

Prin urmare, Orientările revizuite privind finanțarea de risc, în special:

  • limitează cerința de a prezenta o analiză a deficitului de finanțare, care se va aplica doar în cazul celor mai mari scheme de finanțare de risc, și clarifică și mai mult dovezile necesare pentru a justifica ajutorul. În acest sens, evaluarea a arătat, iar consultarea a confirmat faptul că statele membre se confruntă cu dificultăți în cuantificarea deficitului de finanțare. Pentru soluționarea acestui aspect, orientările revizuite impun obligația efectuării unei analize a deficitului de finanțare numai pentru cele mai mari măsuri de ajutor pentru finanțare de risc, și anume cele care permit investiții în valoare de peste 15 milioane EUR per beneficiar individual. Experiența anterioară sugerează că această simplificare se va aplica marii majorități a noilor măsuri. În plus, orientările revizuite clarifică dovezile care sunt necesare pentru a demonstra existența unei disfuncționalități specifice a pieței sau a altor obstacole relevante în calea accesului la finanțare, în concordanță cu practica decizională existentă;
  •  introduc cerințe simplificate pentru evaluarea schemelor care vizează exclusiv întreprinderile nou-înființate și IMM-urile care nu au efectuat încă prima lor vânzare comercială. Acestea vor viza, în special, cantitatea de dovezi pe care statele membre trebuie să le furnizeze în cadrul evaluării ex ante pe care trebuie să o prezinte pentru a demonstra de ce ajutorul este necesar, adecvat și proporțional. Având în vedere că aceste întreprinderi se confruntă de obicei cu disfuncționalități mai grave ale pieței, Comisia poate considera că o cantitate mai mică de dovezi este suficientă pentru a demonstra existența unor disfuncționalități ale pieței care justifică acordarea de ajutoare acestor întreprinderi;
  • aliniază anumite definiții incluse în orientări cu cele din Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA) pentru a asigura coerența. În special, definiția „întreprinderilor inovatoare cu capitalizare medie” din cadrul orientărilor este aliniată la definiția „întreprinderilor inovatoare” prevăzută în RGECA, astfel încât să se elimine inconsecvențele actuale cu privire la întreprinderile care sunt considerate „inovatoare” în temeiul celor două seturi de norme. În plus, definiția a fost extinsă pentru a include și întreprinderile cu capitalizare medie care au participat la anumite inițiative selectate ale UE, și anume inițiativa CASSINI privind antreprenoriatul în domeniul spațial și Consiliul european pentru inovare și fondul acestuia, sau au primit o investiție din partea acestor inițiative.

 Orientările revizuite se vor aplica de la 1 ianuarie 2022. 


Orientările privind finanțarea de risc stabilesc condițiile în care ajutoarele de stat acordate de statele membre pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc pot fi considerate compatibile cu piața unică.

Orientările se aplică în cazul tuturor măsurilor de ajutor pentru finanțare de risc care nu intră în domeniul de aplicare al RGECA, ceea ce le permite statelor membre să pună în aplicare în mod direct măsurile de ajutor de stat pentru finanțarea de risc, fără notificarea prealabilă a Comisiei, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții (de exemplu, numai pentru întreprinderile nou-înființate și IMM-uri și pentru sume de maximum 15 milioane EUR per beneficiar).

Dispozițiile RGECA privind ajutoarele pentru finanțarea de risc sunt, de asemenea, în curs de revizuire, astfel încât și schemele care beneficiază de exceptare pe categorii să fie în continuare simplificate și să se asigure că dispozițiile rămân consecvente cu Orientările revizuite privind finanțarea de risc. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Aprobarea cererii de plată de 10 mld. euro către Spania trimite „un semnal de încredere” privind implementarea PNRR-ului său ambițios

Published

on

Comisia Europeană a adoptat vineri o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a Spaniei pentru subvenții în valoare de 10 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), instrumentul-cheie care constituie elementul central al NextGenerationEU. Aceasta este prima evaluare preliminară a unei cereri de plată din partea unui stat membru aprobată de Comisie și reprezintă un punct de reper important în punerea în aplicare a Mecanismului.

„Astăzi, atingem o nouă etapă importantă în punerea în aplicare a Planului nostru de redresare NextGenerationEU. În opinia noastră, primul stat membru – și acesta este Spania – este pregătit să primească o plată din partea NextGenerationEU. Așadar, de îndată ce aceasta va fi aprobată și de statele membre, Spania va primi 10 miliarde de euro. Acest lucru se datorează faptului că Spania a făcut progrese bune în implementarea NextGenerationEU. Și vor urma și mai multe. Prin planul nostru de redresare, contribuim la modernizarea economiilor noastre și la crearea de locuri de muncă bune pentru europeni”, a declarat președinta Ursula von der Leyen.

,,Evaluarea preliminară pozitivă de astăzi este o recunoaștere a faptului că Spania a adoptat o gamă foarte largă de reforme: măsuri pentru a îmbunătăți educația și formarea profesională pentru toți spaniolii, pentru a sprijini gospodăriile cele mai vulnerabile, pentru a stimula competențele digitale și competitivitatea IMM-urilor și pentru a trasa calea către o energie electrică bazată în proporție de 100% pe surse regenerabile. În această perioadă de incertitudine, trimitem astăzi un semnal de încredere privind punerea în aplicare a planului ambițios al Spaniei de a obține o o creștere economică mai puternică, mai favorabilă incluziunii și mai durabilă”, a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

La 11 noiembrie 2021, Spania a transmis Comisiei o cerere de plată bazată pe realizarea celor 52 de etape selectate în decizia de punere în aplicare a Consiliului privind prima tranșă. Acestea acoperă reformele din domeniile mobilității durabile, eficienței energetice, decarbonizării, conectivității, administrației publice, competențelor, educației și politicii sociale, cercetării și dezvoltării, muncii și politicii fiscale, precum și sistemul de audit și control al Spaniei pentru punerea în aplicare a MRR. Prezentarea primei cereri de plată din partea Spaniei a fost precedată de o perioadă de cooperare strânsă între autoritățile spaniole și Comisie în ceea ce privește pregătirea dovezilor care să demonstreze îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor de referință incluse în cererea de plată.

Citiți și Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

Etapele îndeplinite demonstrează pași importanți în punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al Spaniei și a programului său amplu de reforme. Printre acestea se numără măsuri importante, cum ar fi Legea privind schimbările climatice și tranziția energetică (care consacră neutralitatea climatică până în 2050), reforma venitului minim de sprijin, măsurile de sprijinire a digitalizării IMM-urilor și de stimulare a competențelor digitale, precum și reformele care consolidează capacitatea de a efectua și de a urmări revizuirea cheltuielilor.

Întrucât majoritatea etapelor legate de această primă cerere de plată fuseseră deja realizate până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al acestui an, Comisia a putut să își încheie evaluarea mai repede decât perioada de două luni prevăzută în Regulamentul privind MRR.

Planul spaniol de redresare și reziliență include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă structurate în treizeci de componente tematice. Acesta are o valoare de 69,5 miliarde EUR sub formă de granturi, din care 13 % (9 miliarde EUR) au fost deja plătite Spaniei sub formă de prefinanțare la 17 august 2021.

Citiți și 

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul Spaniei în valoare de 69,5 mld. de euro. Statul UE cu cea mai grav afectată economie în urma COVID va primi 9 mld. de euro prefinanțare pentru redresare

#NextGenEU Spania și Lituania primesc 9 miliarde, respectiv 289 milioane de euro de la UE pentru implementarea primelor măsuri de redresare

Plățile în cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și reformelor descrise în planurile lor respective de redresare și de reziliență.

Comisia a trimis acum evaluarea preliminară pozitivă a îndeplinirii de către Spania a etapelor necesare pentru această plată către Comitetul Economic și Financiar (CEF), solicitând avizul acestuia. Avizul CEF, care urmează să fie emis în termen de maximum patru săptămâni, ar trebui luat în considerare în evaluarea Comisiei. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, va avea loc plata către Spania.

Comisia va evalua alte cereri de plată din partea Spaniei pe baza îndeplinirii etapelor și a obiectivelor menționate în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor. Statele membre pot depune astfel de cereri de două ori pe an.

Sumele plătite statelor membre vor fi publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența până la sfârșitul anului, care va prezenta în mod transparent progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurobarometru: Cetățenii din zona euro sprijină puternic moneda unică, programul SURE și Mecanismul de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru realizat de Comisia Europeană, sprijinul publicului pentru moneda euro este puternic și stabil. Majoritatea respondenților (78%) din întreaga zonă euro consideră că moneda euro este benefică pentru UE. În plus, 69% dintre aceștia consideră că moneda euro este pozitivă pentru propria lor țară.

De asemenea, 82% dintre respondenți consideră că euro facilitează comparațiile de preț între statele membre, iar 79% sunt de părere că moneda facilitează desfășurarea afacerilor. 

Mai mult, 53% dintre respondenți consideră că euro a facilitat călătoriile și le-a făcut mai puțin costisitoare, iar 44% sunt de părere că a redus taxele bancare în timpul călătoriile. 

Rezultatele arată, de asemenea, un sprijin puternic pentru instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj în caz de urgență (SURE), 82% dintre respondenți fiind de acord cu relevanța acordării de împrumuturi pentru a ajuta statele membre să mențină persoanele pe piața forței de muncă.

De asemenea, sprijinul financiar oferit de Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) a fost perceput pozitiv de 77% dintre respondenți.

În ceea ce privește coordonarea politicilor economice și realizarea de reforme, 64% dintre respondenți sunt de părere că este nevoie de mai multă coordonare, în timp ce 80% dintre aceștia consideră că sunt necesare reforme semnificative pentru îmbunătățirea performanței economice. De asemenea, 53% sunt de părere că reformele de succes din alte țări ale zonei euro au facilitate reforme în propriile lor țări. 

În cele din urmă, 65% dintre respondenți au fost în favoarea eliminării monedelor de un cent și doi cenți prin rotunjirea obligatorie a sumei finale a cumpărăturilor la cei mai apropiați cinci cenți.

Aceste rezultate indică al doilea cel mai mare sprijin pentru euro de la începutul sondajelor anuale, în 2002. Acest sondaj Eurobarometru a fost realizat în rândul a aproximativ 17 600 de respondenți din cele 19 state membre ale zonei euro, în perioada 25 octombrie – 9 noiembrie 2021.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
euro bani moneda
U.E.14 mins ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

COMISIA EUROPEANA26 mins ago

Comisia Europeană adoptă Orientările revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc

NATO30 mins ago

Mircea Geoană, despre mobilizarea de forțe militare ruse la granița cu Ucraina: Există elemente care ne fac să credem că este ceva serios

U.E.40 mins ago

Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la salariile minime echitabile în UE: Fiecare trebuie să-și permită un nivel de trai decent

U.E.47 mins ago

UE prelungește cu un an sancțiunile impuse împotriva persoanelor și entităților responsabile de încălarea drepturilor omului în diferite țări din întreaga lume

U.E.1 hour ago

Germania: Social-democrații anunță lista miniștrilor pentru noul guvern, care va fi învestit miercuri

SĂNĂTATE1 hour ago

EPSCO: Alexandru Rafila participă la prima reuniune a miniștrilor sănătății UE. Îmbunătățirea accesului la medicamente și varianta Omicron, subiecte principale

NEWS1 hour ago

Papa Francisc subliniază că migrația este ”o criză umanitară care îi privește pe toți” și face apel la încetarea pasării ”responsabilității”

NATO2 hours ago

Un distrugător american de rachete ghidate a sosit în portul Constanța, pe flancul estic al NATO

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța: Pentru România, slăbirea Uniunii Europene sau dezintegrarea ei ar fi o catastrofă. Fără UE am fi „un Belarus subdezvoltat economic”

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.7 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending