Connect with us

U.E.

INEDIT Ce a spus Jean-Claude Juncker în discursul de 77 de minute și 10.000 de cuvinte la Starea Uniunii și ce a dorit cu adevărat să transmită

Published

on

În ziua de miercuri, 9 septembrie 2015, a avut loc cel de-al 5-lea discurs despre Starea Uniunii din istoria Uniunii Europene, și primul pentru Jean-Claude în calitate de șef al Comisiei Europene. Alocuțiunea a durat 77 de minute și a însumat 10.000 de cuvinte, abordând subiecte precum responsabilitatea Europei în gestionarea crizei imigranților, împrumutul pentru Grecia și schimbările climatice. Președintele Comisiei a reușit să ofere publicului său o sumedenie de citate memorabile.

juncker parliamentDeși tonul lui Juncker a fost tranșant, abordarea sa a fost într-o oarecare măsură un impediment împotriva înțelegerii depline a mesajului său. Din acest motiv, POLITICO Europe a realizat un scurt material explicativ a discursului său.

  • Ce a zis Juncker: “Acesta nu este momentul pentru o abordare relaxată. Acesta nu este momentul pentru birocrație”.

Ce a vrut să spună: “Eu cred într-o viziune. Nu-mi pasă de metodele predecesorului meu, José Manuel Barroso; el era pudelul Angelei Merkel”.

Traducere: Juncker duce un război pe mai multe fronturi. Criza refugiaților este, poate, cea mai dură pentru că există o discrepanță majoră între viziunea sa și cea a publicului. Concentrându-se în prima jumătate a discursului său pe planul său pentru refugiați, a închis luptele pe alte fronturi dificile, aplicând forță maximă pledoariei sale pentru compasiune și abordare practică.

  • Ce a zis Juncker: “Nu prea există spirit european în această Uniune. și nu prea există uniune în această Uniune”.

Ce a vrut să spună: “Avem nevoie de mai multă solidaritate în UE pentru a opri acest dezastru. Europa este în haos pentu că este divizată.”

Traducere: Juncker semnalizează pericolul situației în care susținătorii Uniunii sunt influențați de eurosceptici. Această este o pledoarie tradițională pentru “mai multă Europă”, ținută anume într-un moment în care divizarea duce în mod evident la haos.

  • Ce a zis Juncker: “în ciuda fragilității… astăzi Europa este considerată de întreagă lume un loc de refugiu și exil”.

Ce a vrut să spună: “Ei ne iubesc! Voi de ce nu puteți?”

Traducere: Pe de o parte, asta este o laudă menită să reamintească publicului că Europa este un loc bun.

Dar, de asemenea:

1) Este o pledoarie disperată care ignoră faptul geografic că Europa este cea mai apropiată zonă înstărită pentru refugiații sirieni (călătoria pe mare sau prin deșert este mai mare până la statele din Golf, care nu primesc refugiați deloc);

2) Este o scamatorie care pune semn de egalitate între Europa și Uniunea Europeană, încercând să transmită mesajul că refugiații iubesc Uniunea pentru complexul ei de instituții, și că, deci, și europenii ar trebui să facă la fel.

  • Ce a zis Juncker: “Europa nu poate să fie gazda tuturor nenorocirilor din lume. Dar trebuie să fim sinceri cu noi înșine și să punem lucrurile în perspectivă. Refugiații reprezintă doar 0.11% din populația Uniunii. în Lebanon, refugiații reprezintă 25% din populație”.

Ce a vrut să spună: “Veniți-vă în fire, oameni buni. Voi nu vă aflați într-un război.”

Traducere: Lebanon și Turcia poartă o parte mult mai mare din povara refugiaților, deși sunt de 5 ori mai mici decât Europa și de 5 ori mai puțin înstărite. Deci Juncker spune, “Da, va fi o inconveniență”, dar viața nu este menită să fie ușoară.

  • Ce a spus Juncker: “Este esențial ca Parlamentul să aibă un rol mai mare în Uniunea Economică și Monetară”.

Ce a vrut să spună: “Vreau să vă implicați în problema Greciei”.

Traducere: “Juncker are nevoie de susținere când vine vorba de finalizarea imprumurilor și alte acțiuni de genul ăsta, pentru că liderii naționali sunt mai puțin predispuși să facă compromisuri, dar controlează bugetul care poate fi alocat în numele Europei. Parlamentul devine, deci, cea mai potrivită sursă de susținere. Folosind mantia consolidării democrației, Juncker ar putea să obțină această susținere.

  • Ce a zis Juncker: “Iarna se apropie”.

Ce a vrut să zică: “Dacă nu ne grăbim, ne vom trezi cu un copil de 3 ani decedat și înghețat în ianuarie.”

Traducere: Una este să fii fără adăpost și fără cetățenie sub cerul înstelat al verii; ar fi un dezastru umanitar ce ar reflecta cele mai năprasnice războaie ale lumii dacă această criză s-ar prelungi către iarnă. Oportunitatea de a acționa și de a împărți povara este pe terminate.

  • Ce a zis Juncker: “Atunci când este generat un venit, trebuie aplicată o taxă”.

Ce a vrut să spună: “Unde este Luxemburg? Eu sunt președintele Comisiei Europene acum”.

Traducere: Juncker aproape a construit pe cont propriu sistemul controversat de taxare pentru corporații-cel pe care propria sa Comisie îl investighează. Juncker știe că joaca s-a terminat, așa că în loc să-și apere acțiunile din trecut, se preface că trecutul nu există. El speră că această metodă le va da opoziției sale politice și lobby-istilor pentru taxare justă suficiente motive ca să uite și ei.

  • Ce a zis Juncker: “Suntem un continent îmbătrânit în declin demografic”.

Ce a vrut să spună: “Nu vreți refugiații azi? îi veți vrea mâine”.

Traducere: Indiferent dacă lumea este de acord sau nu cu Juncker în principiu, el va continuă să folosească o abordare pragmatică pentru a trece propunerea sa pentru o cotă de absorbție a refugiaților. El spune că Europa nu are suficienți cetățeni pentru a avea grijă de bătrânii săi și a munci pentru a plăti taxele necesare finanțării unui astfel de serviciu social.

  • Ce a zis Juncker: “Vreau să lucrez cu guvernul britanic pentru a ajunge la o înțelegere corectă pentru Regatul Unit”.

Ce a vrut să zică: “Vă vom face concesii, dar nu întindeți coarda”.

Traducere: Juncker se așteaptă ca David Cameron să-și păstreze stilul prietenos abordat de curând și să construiască o alianță pentru reformă care să ajute întregul Regat Unit, decât prezinte o lista de cereri speciale si derogări pentru Marea Britanie. O condiție a acestei înțelegeri este ca Marea Britanie absoarbă un număr semnificativ de refugiați in loc sa folosească in mod reflex dreptul lor de a nu face parte dintr-un plan comun.

  • Ce a zis Juncker: “Susțin TTIP, dar nu susțin renunțarea la standardele si principiile europene”.

Ce a vrut să zică: “Avem nevoie de comerț cu America, dar nu vom accepta orice condiții”.

Traducere: Foarte multi din Parlament sunt împotriva condițiilor recent apărute in Tratatul Transatlantic pentru Comerț Investiții, considerându-le incorecte pentru Europa, sau considerând ca UE nu își folosește puterea de negociere pentru a primi alte concesii sau oferte-de exemplu in legatura cu programele de supraveghere guvernamentala. Juncker știe ca Parlamentul poate bloca tratatul, dar nu vrea sa renunțe la el.

  • Ce a zis Juncker: “Schengen nu va fi desființat mandatul meu. Trebuie sa protejam libertatea de mișcare”.

Ce a vrut să zică: “Germania poate să neutralizeze reglementarea Dublin. Ungaria poate să construiască un zid la granițe. Dar va atingeți de Schengen doar peste cadavrul meu”.

Traducere: Daca Schengen este desființat, Uniunea se va dezintegra, iar Juncker construiește un zid impotriva acestei posibilități deja.

Alocuțiunea-maraton a președintelui Comisiei Europene a cuprins, după cum putem observa, mesaje puternice și un apel concentrat la omogenitatea instituțiilor și a celor 28 de state membre într-un moment dificil. După ce, recent, pledase pentru un curaj colectiv în gestionarea problemelor, crizelor și provocărilor europene, Juncker a arătat într-un discurs impresionant prin lungime, adresabilitate și abordare că o radiografie actuală a Uniunii Europene evidențiază o luptă asiduă pentru continuitatea construcției europene în aceeași parametri: unitate, solidaritate, cooperare, valori și principii comune.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a intervenit din nou în cazul Cameliei Smicală, medicul român ai cărui copii au fost luați de statul finlandez. Eurodeputatul român solicită o întâlnire cu autoritățile finlandeze pentru protecția copilului

Published

on

Europarlamentarul Maria Grapini (PSD, S&D) a intervenit din nou în cazul medicului român Camelia Smicală, aflată în litigu în Finlanda, ai cărei copii au fost luați de statul finlandez.

” Situația medicului român din Finlanda, Camelia Smicală, se complică alarmant, ultimele informații sosite anunțând măsuri radicale asupra familiei, pentru că românca a apelat la sprijinul Ambasadei României de la Helsinki. Camelia Smicală a transmis opiniei publice că Socialul finlandez a anunțat-o că nu-și va mai vedea copiii, Maria – fata cea mică – fiind dusă la carceră (spațiu izolat din centrul de copii în care se află de patru ani), Mihai aflându-se într-o stare de epuizare psihică majoră.”, este explicat într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În sursa amintită mai sus este precizat că ”europarlamentarul Maria Grapini a intervenit, în toți acești ani, public, de la tribuna PE, de nenumărate ori, solicitând mediere și rezolvarea pe căi diplomatice a acestui caz care a făcut înconjurul lumii. Maria Grapini a scris și oficialilor României precum și celor finlandezi.”

Astfel, potrivit comunicatului, Maria Grapinia i-a scris încă din 7 noiembrie ”ambasadorului României în Finlanda, Răzvan Rotundu, iar astăzi – după noile date defavorabile, sosite dinspre medicul român – a transmis o nouă scrisoare oficială ministrului de Externe român, Bogdan Aurescu. Acestuia din urmă, europarlamentarul i-a prezentat pe larg abuzurile inimaginabile și teroarea pe care Camelia Smicală le trăiește, în disperare, de ani.”

Cât privește scrisoarea transmisă ambasadorului României în Finlanda, din data de 7 noiembrie, Maria Grapini îi solicita acestuia o întâlnire de urgență, la Helsinki, la o dată pe care acesta să o fixeze, cu autoritatea care instituționalizează copiii din Finlanda și cu Ministerul Justiției finlandez. Maria Grapini și-a arătat disponibilitatea să meargă în capitala Finlandei, în momentul în care ambasadorul român fixează această mediere. Doar că acesta nu i-a răspuns nici până în acest moment.

”Am invocat….evidența: Apărarea drepturilor cetățenilor români, în interiorul și în afara granițelor țării, rămâne o prioritate pentru mine și consider că este necesar să acordăm o atenție sporită acestui caz de încălcare a drepturilor copilului. I-am transmis că pot merge acum, în noiembrie, sau oricând se poate realiza această discuție, însă, din păcate, ambasadorul României în Finlanda nu a reacționat… ”, a declarat europarlamentarul Maria Grapini.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Delegația USR-PLUS în Parlamentul European a prezentat primul raport de activitate, la patru luni de la preluarea mandatului. Care sunt cele mai importate realizări ale acesteia

Published

on

© stiri.plus

Alianța USR-PLUS a prezentat un raport al activității europarlamentarilor celor două formațiuni politice, la patru luni de la preluarea mandatului de membri ai Parlamentului European.

Potrivit unui comunicat,  Alianța a prezentat ”cele mai importante realizări ale delegației noastre și pozițiile obținute prin care vom urmări să ne îndeplinim promisiunile făcute în timpul campaniei electorale”, în ”spiritul transparenței și deschiderii față de cetățeni”.

Astfel, în sursa amintită mai sus este punctată influența Delegației USR-PLUS asupra deciziilor europene, prin Dacian Cioloș, care a a devenit la 19 iunie primul român ales în funcția de președinte al Grupului Renew Europe, a treia forță politică în Parlamentul European, după ce a ieșit învingător în urma competiției interne.

De asemenea, este punctat și faptul că europarlamentarii Alianței au devenit membri ai ” celor mai importante comisii și delegații parlamentare, obținând și funcții de vicepreședinți sau coordonatori:

-Cristian Ghinea: copreședinte al delegației USR PLUS și vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională

-Dragoș Tudorache: copreședinte al delegației USR PLUS și vicecoordonator al Renew în Comisia pentru justiție, libertăți civile și afaceri interne (LIBE)

-Dragos Pîslaru: coordonator al Renew în Comisia pentru muncă (EMPL)

-Nicu Ștefanuță: vicepreședinte al delegației cu SUA

-Ramona Strugariu: vicepreședinte al delegației cu Republica Moldova

-Vlad Botoș: vicepreședinte al delegației cu Albania

-Clotilde Armand: comisia de bugete și comisia de transport.”

”Am reușit să obținem introducerea unor priorități-cheie din programul electoral al Alianței în programul pe cinci ani prezentat de noua președintă a Comisiei Europene: extinderea MCV la nivel european, organizarea unei conferințe privind viitorul Europei care să găsească soluții pentru democratizarea UE în special prin găsirea de modalități de participare a cetățenilor în deciziile Uniunii, păstrarea angajamentului pentru politici europene consistente de dezvoltare regională și agricultură.”, mai este subliniat în sursa amintită mai sus.

Alianța a adus în prim-plan și aportul pe care l-a avut delegația de europarlamentari USR-PLUS la numirea Laurei Codruța Koveși în funcția de procuror-șef al Parchetului European.

”De asemenea, prin Clotilde Armand, membru în comisia de bugete, am susținut suplimentarea finanțării pentru Parchetul European pentru a deveni funcțional din 1 ianuarie 2020. Am propus numirea expertului în sănătate Vlad Mixich în funcția de membru independent al Consiliului de administrație al Agenției europene pentru sănătate și securitate în muncă.”, mai este precizat în comunicat.

Sunt aminitite și inițiativele legislative ale unor membri ai USR-PLUS, dar și faptul că unii dintre europarlamentarii acestei delegații au fost desemnați raportori ai Parlamentul European pentru diferite dosare:

”-Cristian Ghinea: raportor al Parlamentului european pentru Regulamentul Mecanismului Transfrontalier, prin care ne propunem să facem mai ușoară viața beneficiarilor de fonduri europene implicați în proiecte transfrontaliere și, de asemenea, raportor special în comisia CONT pentru asistența medicală transfrontalieră.

-Dragoș Pîslaru: raportor PE pentru programul de asistență pentru reforme structurale 2021-2027, raportor pentru regulamentul de coordonare a sistemelor de asigurări sociale și raportor Renew pe programul InvestEU

-Nicu Ștefănuță: raportor al Renew pentru problema despăduririlor și pentru mecanismul de protecție civilă RescEU; inițiator al programului pilot de mobilitate „Erasmus pentru seniori”

-Dragoș Tudorache: raportor permanent al Parlamentului European pentru Republica Moldova

-Vlad Botoș: inițiator al programului pilot de etichetare a alimentelor

-Clotilde Armand: raportoare a Renew pentru bugetul Uniunii Europene pentru anii 2019-2020. Inițiatoare a unor amendamente bugetare prin care se asigură repartizarea echilibrată a fondurilor europene între Est și Vest.

-Ramona Strugariu: raportor Renew în LIBE pentru statul de drept în Ungaria, pentru programele de finanțare pentru justiție și pentru drepturi și valori; raportor Renew în CONT pentru descărcarea de gestiune a agențiilor UE din aria de justiție și afaceri interne, și pentru protejarea intereselor Uniunii împotriva fraudei; responsabilă Renew pentru domeniile pluralismului și libertății presei, precum și infracționalității organizate, corupției și fraudei.”, mai este scris în comunicat.

În încheiere, Alianța USR-PLUS amintește și de sprijinul acordat Republicii Moldova. ”Ne-am întâlnit la Bruxelles cu fostul Premier Maia Sandu pentru a discuta despre sprijinul pe care îl putem acorda de la nivel european Republicii Moldova. În urma acestei întâlniri, delegația noastră, prin Dragoș Tudorache, a obținut în comisiile Parlamentului European creșterea fondurilor europene destinate reformelor în Republica Moldova. Totodată, Dragoș Tudorache a devenit raportor permanent al Parlamentului European pentru Moldova iar Ramona Strugariu este vicepreședintă a delegației Parlamentului European cu Moldova, poziții din care vom putea sprijini în mod consistent parcursul european al acestei țări.”, este stipulat în comunicat.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Grupul de prietenie parlamentară UE – Qatar, relansat în Parlamentul European la inițiativa europarlamentarului Cristian Bușoi (PNL, PPE)

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Grupul de prietenie parlamentară UE-Qatar a fost relansat în Parlamentul European la inițiativa europarlamentarului Cristian Bușoi (PNL, PPE).

”Salut relansarea Grupului de prietenie parlamentară UE – Qatar, care a avut loc, la inițiativa mea, în Parlamentul European și la care mi-au făcut onoarea să participe Excelența Sa Abdulrahman bin Mohammed Sulaiman Al-Khulaifi, ambasadorul statului Qatar și mai mulți colegi eurodeputați”, a scris eurodeputatul român Cristian Bușoi într-o postare pe pagina sa de Facebook. 

Grupul, format din 18 membri, a fost înființat în anul 2014 cu scopul de a sprijini dialogul dintre oficialii UE și Guvernul din Qatar, în vederea îmbunătățirii relațiilor economice, politice, sociale și culturale dintre cele două părți.

”Atribuțiile Grupului presupun organizarea de întâlniri, conferințe și seminarii ce au ca subiect de dezbatere probleme de politică externă, energetică, de securitate și transport, drepturile omului, educație și formare, protejarea mediului, inovație, politici de sănătate sau relații de investiții.”, a explicat Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending