Connect with us

BUSINESS

Inegalitatea dintre bogaţi şi săraci, temă de campanie pentru alegerile europene? Ce spun principalii candidaţi la sefia Comisiei?

Published

on

de Puerava Stila – Nicholas

În viziunea OCDE, dezvoltarea economică actuală produce decalaje la nivelul cetăţenilor, prin situaţia inegală dintre bogaţi şi săraci, şi la nivelul statelor, prin măsurile propuse de reglementare a inegalităţii.

În viziunea UE, aceste „schimbări sociale” prezintă o „creştere şi mai mare a inegalităţii” şi prezintă probleme de soluţionare. Pot aduce candidaţii la Preşedinţia Comisei Europene o altă opţiune de / spre rezolvare? Un răspuns a fost oferit de candidaţii Jean – Claude Junker şi Martin Schulz, la prima dezbaterea „faţă în faţă”, conform modelului american.

Conform raportului OCDE, din 2011, „Inegalitatea înregistrată dintre bogaţi şi săraci” se lărgeşte. Diferenţa se manifestă la nivelul veniturilor investitorilor de top, care au crescut mult mai rapid faţă de toţi ceilalţi. În special în statele Australia, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Mexico şi Statele Unite. În timp ce, în alte state ca Franţa, Spania şi Portugalia, diferenţa a rămas aceeaşi.


OECD, Record inequality between rich and poor

Contextul acesta duce la decalaje, în medie, de 9 la 1, dinspre cei mai bogaţi către cei mai săraci. Însă, pornind de la 6 la 1 în Danemarca, şi ajungând până la 27 la 1 în Mexic şi Chile. Ce semnifică aceasta inechitate? Ei bine, raportul prezintă un răspuns, cea mai „comună modalitate de a măsura inegalitatea este prin Coeficientul Gini de măsurare a inegalitării”, unde „zero” semnifică că toată lumea are acelaşi venit, în timp ce „unu” semnifică că cea mai bogată perosoană are toate veniturile.

În ultimele două decenii, creşte deosebirea în 17 din cele 22 despre care sunt date, a crescut în Statele Unite, Finlanda, Germania,  Elveţia, şi, a scăzut în Mexic şi Turcia. Anul 1990 a reprezentat creşteri extrem de ridicate la nivelul persoanelor care prezintă venituri ridicate, cazurile particulare sunt: Statele Unite, Canada, Irlanda şi Finlanda. Ratele impozitării veniturilor de top ajungând de la 60 – 70 %, din urmă cu peste 20 de ani, la aproximativ 40 %.

Conform raportului, manifestarea aceasta a produs dezvoltarea interesului pentru locurile de muncă part-time. Câştigurile inegale fiind slabe pentru lucrătorii full-time dar în creştere dramatică chiar, când includem persoanele angajate part-time şi persoanele care desfăşoară orice alt fel de activităţi de muncă sau activităţi de muncă independentă. Finlanda, Olanda şi Germania sunt câteva asemenea state. Însă, şi în state precum Israel, Canada şi Statele Unite, diferenţele sunt mai puţin evidente, pe de altă parte faptul că mai multe femei muncesc a slăbit creşterea inegalităţilor veniturilor.

OCDE spune că, inegalitatea nu este inevitabilă, guvernele pot face ceva împotriva acesteia. Reformarea taxelor şi politicile de beneficii sunt esenţiale şi vor ajuta la aducerea mai multor oameni în forţele de muncă şi asigurarea că rămân în locuri de muncă care oferă salarii bune.

Astăzi, în situaţia crizei internaţionale, propunerilor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, deşi au fost luate în considerare şi adoptate în viziunile politice naţionale, încă întâmpină întârzieri în progresivitate şi realizabilitate.

În viziunea UE, prin Comisia Europeană, aceaste decalaje sunt catalogate drept „schimbări sociale”, alături de îmbătrânirea populaţiei.

„În timp ce PIB-ul şi bogăţia au continuat să crească în ansamblu, inegalitatea a început să se accentueze în Europa – ca şi în alte ţări dezvoltate – de la mijlocul anilor ’80. În prezent există inegalități profunde în distribuţia veniturilor în UE: în 2012, în medie, cei mai bogaţi 20 % au avut venituri de 5,1 ori mai mari decât cei mai săraci 20%”, conform Comunicatului Comisiei Europene privind „Bilanţul Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii”.

Consecvenţa crizei economice în estimările Comisiei este de asemenea prezentată, ca fiind „de creştere şi mai mare a inegalităţii…”. Ceea ce conferă comunicatul este, însă, de natură a clarifica „imposibilitatea” sau întârzierea în progresivitate şi realizabilitate? „… şi a presiunii exercitate asupra sistemelor de redistribuire. La rândul său, problema echității distribuției sporește dificultățile întâmpinate în soluționarea provocărilor cu care se confruntă economiile europene”.

În contextul de apropiere a alegerilor europene, în primă fază pentru membrii Parlamentului şi, în fază următoare, pentru şefia Comisiei, aceste „schimbări sociale” sunt, în mod absolut firesc, utilizate şi li se oferă alternative de soluţionare. Astfel, candidanţii preferaţi din rândul principalelor partide europene, au făcut din această temă una de predilectă.

sondaj alegeri tari

 

POLLWATCH-  Cine va castiga alegerile pentru PE, pe tari

Candidaţii aduşi în vedere până acum sunt: Martin Schulz de la PSE, Jean-Claude Juncker din partea PPE, Guy Verhofstadt pentru ALDE, Alexis Tsipras ca reprezentant EUL – NGL, şi, doi reprezentanţi pentru Verzii/ALE Ska Keller alături de José Bové. Dar, alături avem şi candidaţii neanunţaţi sau lideri ai dreptei extreme precum Nigel Farage din Libertate şi Democraţie.

În seara zilei de 9 aprilie, a avut loc o prima dezbatere „americană” între doi dintre aceşti reprezentaţi: Jean – Claude Junker şi Martin Schulz. Aceştia lideri europeni au utilizat în afirmaţiile lor şi aspecte referitoare la raportul sărăcie – bogăţie. Interesant este că, abordarea decalajelor a pornit de la tema şomajului, către aspecte de securitate (internă: euroscepticism ori naţionalism, situaţia din Marea Britanie, etc.; externă: Rusia, intervenţia Franţei din Mali, etc.), iar, la final declaraţiile invitaţiilor privind priritatăţile fiecăruia ca posibil şef al Comisiei, au fost: „Lupta împotriva şomajului”, pentru Junker, respectiv, „Deschiderea porţilor, vizibilitatea pentru cetăţeni cu ce se întâmplă, pe ce baza se iau deciziile, integrarea cetăţenilor în procesele de decizie, lupta contra şomajului”, conform lui Schulz.

Revelatoare sunt şi contradicţiile de opinie dintre cei doi: Schulz afirmând „-..măsurile anticriza au creat 20 de milioane de şomeri”; în timp ce Juncker contrapune: „câţi am fi avut daca nu luam măsurile?”.

Observăm că, problemele raportării la criză, şomaj, euroscepticism sau naţionalism şi securitate sunt cele care prezintă decalaj la nivelul raportării la bogăţia şi sărăcia oamenilor, conform primei dezbateri a doi candidaţi la Preşedinţia Comisiei Europene.

Care este opinia celorlaţi privind decalajul bogaţi – săraci? Ce ne pot spune Verhofstadt şi Bové; Tsipras (şi chiar Farage); Keller şi independenţii? Vom reveni cu aceste informaţii, conform următoarele dezbateri programate, pe caleaeuropeană.ro.

____________________

Aceasta a fost prima dintre seria de dezbateri programate să aiba loc între candidaţi. O a doua discuţie televizată ce va avea loc intre toţi candidaţii la presedinţia CE va avea loc pe 28 aprilie, la Maastricht şi va fi difuzată de EuroNews.

Pe 9 şi 15 mai, vor avea loc de asemenea dezbateri, iar ultima deliberare şi cea mai importanta va avea loc cu doar câteva zile înainte de alegerile europene, pe 20 mai (Hamburg), între Schulz şi Juncker.

Preşedintele Comisiei Europene va fi ales de Parlamentul European în luna iulie.

 

 

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Inegalitatea dintre bogaţi şi săraci, temă de campanie pentru alegerile europene? Ce spun principalii candidaţi la sefia Comisiei? | Stila Nicholas

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

BUSINESS

Compania Black Sea Oil&Gas anunță că a luat decizia de a investi în producţia de gaze din Marea Neagră

Published

on

Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) a luat decizia de a investi în producţia de gaze din zăcămintele concesionate în Marea Neagră.

„Decizia finală de investiţie a fost luată cu bună-credinţă, pornind de la premisa că BSOG şi partenerii săi de concesiune vor reuşi restabilirea tuturor drepturilor acestora, în sensul eliminării oricăror taxe şi contribuţii suplimentare recent introduse, precum şi a oricăror restricţii privind libera circulaţie a gazelor pe o piaţă deplin liberalizată, conform legislaţiei europene. Acestea sunt necesare atât pentru a face Proiectul MGD o investiţie viabilă, cât şi pentru a încuraja viitoarele proiecte de dezvoltare a gazelor naturale din Marea Neagră”, se arată în comunicatul companiei.

Potrivit Agerpres, anunţul vine după ce la sfârşitul săptămânii trecute şeful companiei, Marc Beacom, declara, potrivit Reuters, că BSOG a primit autorizarea Ministerului Energiei pentru efectuarea lucrărilor offshore necesare pentru începerea producţiei de gaze naturale din perimetrul XV Midia, dar a avertizat că noile taxe ar putea afecta dezvoltarea acestui proiect.

De asemenea, anunțul vine după ce compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a precizat marți că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative.

În anul 2008, Black Sea Oil&Gas a descoperit două zăcăminte care ar conţine aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze naturale într-o zonă amplasată la 120 de kilometri în largul Mării Negre. Compania spera să demareze producţia în 2020, devenind astfel prima firmă care va extrage vastele resurse offshore ale României.

Black Sea Oil & Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale.

Continue Reading

BUSINESS

OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative

Published

on

Mediul legislativ actual din România nu oferă premisele necesare pentru o decizie de investiţie în Marea Neagră, în contextul în care, în ultimele luni, s-a observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate, fapt ce sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri, afirmă reprezentanţii OMV Petrom, într-un comunicat.

“Un cadru fiscal şi de reglementare stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor reprezintă o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea investiţiilor noastre viitoare, atât onshore, cât şi offshore. Legea privind activităţile offshore a intrat în vigoare la jumătatea lunii noiembrie 2018. La sfârşitul anului 2018, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 114, introducând măsuri care afectează mai multe sectoare. Printre aspectele principale care afectează activitatea noastră se numără stabilirea de preţuri reglementate la gaze naturale şi energie electrică pe o perioadă de trei ani, precum şi majorarea contribuţiei financiare aplicate cifrei de afaceri din activităţile de gaze naturale şi energie electrică. Actualmente, suntem în curs de evaluare a impactului asupra operaţiunilor noastre, deoarece legislaţia secundară încă nu a fost emisă”, se arată în comunicatul citat de Agerpres și Digi24.

Potrivit sursei citate, în privinţa riscului de reglementare, societatea se află în dialog cu autorităţile române pe subiecte relevante pentru industrie.

“În ultimele luni am observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate. Acest lucru sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri”, afirmă compania.

În ceea ce priveşte zăcămintele din Marea Neagră, în opinia reprezentanţilor OMV Petrom, mediul legislativ actual nu oferă “premisele necesare pentru o decizie de investiţie în valoare de câteva miliarde”.

“Rămânem dornici să vedem zăcămintele din Marea Neagră dezvoltate şi vom continua dialogul cu autorităţile pentru a înţelege calea de urmat”, afirmă reprezentanţii companiei, subliniind că: “instabilitatea recentă privind mediul de reglementare ne-a determinat să ne revizuim planurile de investiţii de creştere, în timp ce căutăm claritate în legătură cu climatul investiţional din România. Planificăm investiţii de circa 3,7 miliarde de lei pentru 2019, în principal în Upstream. Prioritatea noastră rămâne maximizarea valorii portofoliului curent din Upstream şi estimăm că vom limita declinul producţiei medii zilnice la circa 5% faţă de 2018, excluzând optimizarea portofoliului”.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze de aproximativ 61 milioane barili echivalent petrol în 2017. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei cu amănuntul de produse petroliere, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui septembrie 2018, sub două branduri, OMV Aktiengesellschaft, Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu peste 27 de miliarde de euro plătiţi sub formă de taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – septembrie 2018.

Continue Reading

IT&C

Analiză Bitdefender. Principalele ameninţări cibernetice în 2019: Minerii de criptomonedă, ransomware, atacurile asupra băncilor şi imixtiunile în alegerile europarlamentare

Published

on

Minerii de criptomonedă, ransomware, atacurile avansate asupra băncilor şi imixtiunile în alegerile europarlamentare reprezintă principalele ameninţări cibernetice în 2019, au avertizat, luni, specialişti din cadrul producătorului român de soluţii de securitate cibernetică Bitdefender.

Cele zece tendinţe la care specialiştii companiei de securitate cibernetică se aşteaptă anul viitor:

1. Supremaţia de altădată a ransomware

Anul 2018 a confirmat, din nou, că cea mai profitabilă formă de malware din istorie rămân ameninţările de tip ransomware. Deşi specialiştii în securitate informatică semnalează numeroase infecţii zilnic, vestea bună este că expansiunea ransomware a încetinit, ajungând chiar să stagneze în ultimele luni. La asta a contribuit nu doar tendinţa criminalilor informatici de a se orienta spre furtul de putere de calcul pentru minarea de monedă virtuală, ci şi apariţia unor soluţii de securitate construite special cu scopul combaterii ransomware. Deşi în 2019 vor apărea noi versiuni, unele chiar mai complexe şi mai greu de depistat, pagubele cauzate nu vor depăşi nivelul înregistrat în acest an.

2. Dispozitive tot mai puţin inteligente

Specialiştii în securitate informatică anticipează mai multe atacuri care exploatează dispozitivele smart. Chiar dacă legiuitorii lucrează la o modalitate de reglementare a industriei Internet of Things (IoT), atacatorii vor continua să facă bani din vulnerabilităţile identificate în diverse gadgeturi, precum monitoare de bebeluşi, camere de supraveghere şi aparate electrocasnice. Nici dispozitivele medicale nu sunt ferite, implanturile controlate prin wi-fi ar putea fi ţinta primului atac informatic din istorie care să le oprească funcţionarea. Deşi pare un scenariu de film, amintim că fostul vicepreşedinte american Dick Cheney a solicitat în 2013 medicilor să dezactiveze funcţia wireless din stimulatorul cardiac ca să reducă riscul de a-i fi pusă viaţa în pericol.

Tot în sfera IoT, producătorii vor migra treptat dinspre conexiuni wi-fi către LTE şi dinspre ipv4 spre ipv6. Deşi această schimbare promite sporirea securităţii acestora, cel mai probabil va deschide noi căi de atac dat fiind că e un teren complet străin pentru universul IoT.

3. Atacurile asupra macOS, în creştere

Cota de piaţă crescândă a Apple în segmentul terminalelor desktop va determina atacatorii să construiască noi forme de malware care să infecteze Mac-uri, tendinţă deja vizibilă în telemetria internă a Bitdefender. Datele arată nu doar ameninţări construite în mod special pentru macOS, dar şi mecanisme şi unelte specifice acestui sistem de operare menite să uşureze câştigurile financiare ale răufăcătorilor după infectarea victimei.

4. Infecţii fără fişier

Atacurile care speculează seturile de comenzi tip macro din soluţiile Microsoft Office vor fi momeala perfectă pentru victime uşor de păcălit de către răufăcători în diverse scheme de inginerie socială. În plus, ameninţările livrate fără fişier vor deveni tot mai frecvente.

5. Aplicaţii nedorite şi minat de monedă virtuală

Aplicaţiile potenţial nedorite, inclusiv adware, nu prezintă un risc deosebit, însă nu sunt nici pe departe inofensive. De exemplu, utilizatorii pot descărca o aplicaţie aparent legitimă, fără să ştie că poate masca şi mineri de monedă virtuală sau chiar malware. Specialiştii Bitdefender se aşteaptă ca atacatorii să introducă aplicaţii de minat inclusiv în browsere web – precum exemplul recent când atacatorii au injectat astfel de instrumente în reclamele afişate pe YouTube.

6. Calul troian din dispozitive şi programe

Cercetătorii vor aloca resurse considerabile ca să analizeze eventualele instrumente de spionaj ascunse în dispozitive încă din faza de producţie, carenţele din hardware, dar şi felul în care pot fi exploatate erori similare din programe software.

7. Ameninţări avansate destinate băncilor

Sectorul financiar-bancar va deveni ţinta preferată a dezvoltatorilor de ameninţări persistente avansate (APT), urmând direcţia stabilită de gruparea infracţională Carbanak, responsabilă de ravagii în infrastructurile băncilor, mai ales prin mailuri înşelătoare trimise către angajaţi cu roluri cheie. Carbanak a sustras sute de milioane de dolari de la bănci şi clienţii acestora.

8. Ecourile GDPR încep să se audă

Efectul intrării în vigoare a noului regulament privind protecţia datelor personale va fi reducerea scurgerilor de informaţii de la companii şi, deci, mai puţine breşe de amploare care să ţină prima pagină a ziarelor. Organizaţiile vor limita mult mai bine incidentele de securitate într-un amplu efort de a reduce cuantumul potenţialelor amenzi, de până la 4% din cifra de afaceri anuală.

9. Imixtiuni în alegerile din Europa

Anul alegerilor europarlamentare va atrage interes deosebit pentru atacuri informatice sponsorizate de entităţi statale asupra sistemelor de votare, dar şi pentru propagandă pe reţelele de socializare şi alte forme de imixtiune. Considerate altădată scenarii conspiraţioniste, evenimentele din ultimii doi ani arată că guvernele străine ar face orice ca să influenţeze rezultatele alegerilor din ţări unde au interese strategice.

10. Ţinte mobile pentru fintech

Serviciile financiare accesate mai ales prin terminale mobile, o piaţă în continuă dezvoltare ce câştigă tot mai mulţi adepţi, vor contura direcţia spre care se îndreaptă infractorii informatici. Pe măsură ce companiile din fintech vor administra mai mulţi bani în numele clienţilor, ameninţările informatice dezvoltate pentru acest sector vor creşte în complexitate.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending