Ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, a participat la videoconferința informală a miniștrilor educației din UE, organizată de președinția portugheză a Consiliului UE. Reuniunea se desfășoară sub tema „Drumul către Summitul social de la Porto: contribuția educației și formării profesionale”, în cadrul președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene.

Cu această ocazie, ministrul educației din România, a reiterat faptul că educația și formarea sunt sectoare cruciale pentru redresarea economică, pentru tranzițiile digitale și ecologice, pentru dezvoltarea unei Europe mai incluzive, precum și pentru realizarea potențialului și aspirațiilor fiecărui individ.

„Investițiile în educație și formare reprezintă un reper pentru recuperarea impactului socio-economic generat de pandemie, pentru a asigura accesul egal la oportunități și medii de învățare”, a transmis ministrul în discursul său, se arată într-un comunicat remis Calea Europeană.

De asemenea, Sorin Cîmpeanu a menționat că până în 2025, ministerul educației și-a propus să generalize învățământul preșcolar, începând cu vârsta de 3 ani: „Este angajamentul nostru permanent de a atrage și ține tinerii în sistemul de învățământ. În acest sens, implementăm un proiect care vizează îmbunătățirea tranziției de la învățământul secundar superior la învățământul terțiar și creșterea participării la învățământul superior.”

Ministrul Sorin Cîmpeanu a subliniat în mesajul său rolul semnificati al instituțiilor de învățământ superior în găsirea de soluții pentru provocările actuale: „Contextul actual a arătat mai mult decât oricând importanța instituțiilor de învățământ superior în generarea de soluții la provocările globale. Rețelele universitare europene promovează strategii inovatoare de cercetare și contribuie la implementarea unor soluții realiste pentru dezvoltare durabilă. Nu în ultimul rând, investițiile eficiente, crearea și implementarea sinergiilor între fondurile și instrumentele europene și naționale trebuie să fie o prioritate pentru fiecare dintre noi.”

Ambasadoarea Franței în România, Laurence Auer, a salutat vineri sprijinul oferit de România în includerea mecanismului privind statul de drept ca elemente cheie al noului cadru financiar multianual al Uniunii Europene, subliniind că statul de drept va fi o prioritate a viitoarei președinții franceze a Consiliului UE, care va începe la 1 ianuarie 2022.

“Președinția franceză va veni în 2022 cu priorități, desigur, cu respectarea cuvenită a ceea ce vor fi realizat partenerii noștri portughezi și sloveni în 2021. Ar trebui să menționez statul de drept, un element cheie al noului cadru financiar, adoptat împreună cu sprijinul României”, a afirmat Auer într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro alături de omologul său german, Cord Meier-Klodt, cu ocazia Zilei reconcilierii franco-germane.

“Statul de drept în UE nu este o ideologie, este un set de reguli legale, este inima contractului politic care ne leagă”, a întărit ea mesajul său.

În interviul menționat, și ambasadorul german a făcut trimitere la statul de drept și a salutat anunțul făcut de prim-ministrul Florin Cîțu de a îndeplini rapid recomandările rămase privind MCV.

Potrivit lui Auer, președinția franceză va urmări desigur implementarea agendelor ecologice și digitale, dar și dimensiunea agendei sociale, cu accent pe inovație și incluziune.

Amintim că în cadrul ultimului summit din timpul președinției germane a Consiliului Uniunii, liderii statelor UE au deblocat veto-ul Poloniei și al Ungariei asupra bugetului UE, planului de relansare și condiționalității privind statul de drept. Compromisul cu Budapesta și cu Varșovia a fost mediat de președinția germană a Consiliului Uniunii Europene. Acesta a implicat o declaraţie suplimentară de înţelegere asupra modului în care va funcţiona noul instrument de condiţionare a acordării fondurilor europene. Potrivit unui proiect al declaraţiei, consultat de DPA, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a susținut în repetate rânduri că va accepta o astfel de condiționare a fondurilor UE de criteriul statului de drept.

Mai mult, în primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, Comisia Europeană a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

Ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, a declarat vineri că țara sa și Franța s-ar bucura să întâmpine România în rândul statelor membre ale zonei euro atunci când Bucureștiul va îndeplini toate criteriile.

“Ne-am bucura, în calitate de țări din zona euro, să întâmpinăm România în rândul nostru, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile, fiindcă asta va consolida zona euro. Faptul că România este foarte intens preocupată de aderarea la zona euro reprezintă o premisă foarte bună pentru toate celelalte etape”, a afirmat Meier-Klodt într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro alături de omoloaga sa franceză, Laurence Auer, cu ocazia Zilei reconcilierii franco-germane.

Diplomatul german a explicat că  Uniunea economică și monetară, precum și moneda euro au drept scop o mai bună funcționare a economiei europene și crearea mai multor locuri de muncă.

“Pe scurt: să ofere cetățenilor europeni accesul la mai multă prosperitate. Aderarea la zona euro vine așadar cu avantaje economice”, a spus el.

“Această cale trebuie să fie accesibilă tuturor statelor membre UE”, a subliniat acesta.

Cord Meier-Klodt a mai arătat că apartenența la zona euro presupune însă și multe responsabilități și provocări.

“Este un proces complex, iar trecerea la moneda euro necesită o pregătire vastă. Așadar țara trebuie să fie bine pregătită pentru ca această trecere să devină cu adevărat un avantaj pentru propria sa dezvoltare. Esențiale sunt finanțele publice solide și o economie robustă și competitivă. Deja procesul de aderare aduce cu sine numeroase avantaje și un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea economică”, a adăugat acesta.

România este singurul stat membru dintre țările UE aflate în afara zonei euro care nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea monedei unice europene, relevă datele raportului de convergență din anul 2020 publicat la 10 iunie anul trecut de Comisia Europeană. Raportul analizează progresele făcute de cele șapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.

Raportul se bazează pe criteriile de convergență, cunoscute și sub denumirea de “criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele Uniunii Economice și Monetare.

În ce privește dimensiunea integrării economice europene, în cadrul Summitului zonei euro în format extins care a avut loc la 11 decembrie anul trecut și care i-a reunit pe cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, a fost adoptată o Declarație a liderilor prin care este reafirmată importanța unui răspuns economic coordonat și rapid la provocările generate de pandemia de COVID-19, inclusiv pe baza progreselor deja obținute privind Uniunea Economică și Monetară și Uniunea Bancară.