Connect with us

NEWS

INFOGRAFIC Casa Albă: Ce criterii au de îndeplinit refugiații pentru a intra în SUA

Published

on

imigrantiCasa Albă a publicat un infografic prin care prezintă demersurile necesare pe care refugiații trebuie să le realizeze pentru a putea intra în Statele Unite. Mulți dintre aplicanți se identifică cu criteriile stabilite de Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite.

Demersurile necesare care trebuie întreprinse sunt următoarele:

  • Colectarea datelor de identificare
  • Etapa privind evaluarea primară: colectarea datelor personale precum nume, adresa, data nașterii, locul nașterii, etc., colectarea datelor biometrice precum scanarea irisului( pentru sirieni și alte persoane idn Orientul Mijlociu),
  • Intervievarea aplicanților pentru confirmarea statutului de refugiat și nevoie de azil: informațiile inițiale sunt verificate din nou
  • Doar aplicanții care se dovedesc candidați pentru relocare în toată puterea cuvântului vor trece la următarea etapă ( mai puțin de 1% din populația refugiată la nivel global)

O altă treaptă a procesului este dată de primirea refugiaților de către Centrul pentru Sprijinirea Refugiaților care este finanțat din banii statului. La acest nivel sunt îndepliniți următorii pași:

  • Colectarea datelor de identificare
  • Crearea unui dosar de aplicant
  • Coroborarea informațiilor pentru efectuarea controalelor de securitate biografice

infografic SUA refugiati

După, urmează un proces în cadrul căruia aplicanții care așteaptă să primească un răspuns sunt verificați în datele de baze privind terorismul, pentru a se asigura că respectivul solicitant nu are legături de orice natură cu această sferă. Dacă se descoperă vreo potrivire, procesul cazului respectiv este blocat și oprit pentru investigații amănunțite. Dacă există vreun dubiu că un aplicat prezintă o amenințare la adresa securității naționale, nu va fi admis. Ceilalți care reușesc să treacă de acest stadiu al procesului, vor trece la următoarea etapă de verificare.

Procesul de verificare a securității biografice debutează cu verificări de securitate la nivelul mai multor agenții. Agențiile de securitate ale SUA verifică candidatul în cadrul mai multor instituții: Centrul Național Contraterorismului/ Comunitatea de Intelligence, FBI, Departamentul Securității Statului, Departamentul de Stat. Investigarea are in vizor indicatori precum informații care ar putea duce la ideea că solicitantul reprezintă un risc pentru securitate, legături cu indivizi recunoscuți internațional pentru acte ilegale, mandate de arestare sau acte criminale.

Urmează apoi un interviu care trebuie susținut în cadrul Departamentul pentru Securitatea Statului. Interviurile sunt prezidate de ofițerii Serviciului de Imigrări al SUA care sunt special pregătiți. Solicitantului i se iau amprentele pentru verificare biometrică. În cazul în care rezultatele verificării amprentelor ridică suspiciuni asupra solicitantului, se poare organiza un nou inteviu. Dacă sunt identificate noi informații biografice în cadrul interviului realizat de ofițerii Serviciului de Imigrări SUA, controale de securitate suplimentare sunt întreprinse. Serviciul de Imigrări al Statelor Unite poate opri procesul pentru investigații suplimentare. Cei care trec de această etapă, vor trece la fază următoare.

Se realizează și un examen medical. Aceasta este etapa în care procesul se încheie pentru cei care au fost respinși pe motive medicale. Refugiaților li se pune, de asemenea, la dispoziție, tratament medicamentos în cazul în care suferă de bolitransmisibile precum tuberculoza. Următorul stadiu, pentru cei care au reușit să treacă de celelalte etape, este dat de orientarea culturală a solicitantului. Aplicantul completează clasele orientării culturale. Este realizată apoi o evaluarea în baza de date a organizațiilor non-guvernamentale pentru a determina locul propice pentru candidat. Sunt luate în calcul aspecte precum familia ( cadidații cu familii într-o zonă anume pot fi relocați în zona respectivă), sănătatea ( un candidat cu astm va fi relocat într-o zonă potrivită).

Organizația Internațională pentru Migrație rezervă călătoria. Aplicații devin subiecte pentru Agenția Națională Americană pentru Protecția Granițelor, dar și pentru Administrația pentru Securitatea Transporturilor. Această etapă este ultimul pas pentru unii dintre aplicanți, Cei care au trecut de etapele anterioare, continuă procesul.

În clipa în care ajung în SUA, refugiaților li se solicită să aplice pentru green card într-un an de la sosire, lucru ce implică un alt set de proceduri de securitate realizate de Guvernul american.

Teodora R. Ion

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Andrei Țărnea, comisarul Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Andrei Țărnea, comisar al Sezonului România-Franța 2019, a fost decorat de președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler, pentru contribuția deosebită la succesul Sezonului ca proiect bilateral unic de diplomație publică și culturală, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, anunță MAE printr-o postare pe pagina sa de Facebook.

Alături de acesta au mai fost decorați și actorul Ion Dichiseanu, sculptorul Alexandru Ghilduş, istoricul Georgeta Filitti, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, Paulina Popoiu și artistul plastic Henri Mavrodin.

Preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer – lui Ion Dichiseanu şi lui Alexandru Ghilduş; Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler – lui Henri Mavrodin, Paulei Popoiu, Georgetei Filitti, lui Ernest Oberlander-Târnoveanu, potrivit Agerpres.

Andrei Țărnea le-a mulțumit tuturor celor care ”au uitat de clișee și au acceptat să fie parte din acest exercițiu de curaj în care cultura a fost parte esențială a unui ansamblu de politică externă și europeană. Timp de 8 luni, Sezonul România-Franța 2019 a dezvăluit dinamismul și imaginația creatorilor și companiilor, ca o oglindă a societăților noastre, ancorate în secolul XXI, dar urmărind istoria împărtășită și francofonia comună. Astfel, a reafirmat atașamentul nostru față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării”, mai menționează sursa amintită mai sus.

Sezonul România-Franța 2019 a fost un proiect politico-cultural comun la cel mai înalt nivel, a cărui desfășurare a coincis cu Președinția României la Consiliul Uniunii Europene, dar și cu celebrarea a două Centenare: cel al Marii Uniri, implicit al României moderne, respectiv centenarul sfârșitului primului Război Mondial. Scopul proiectului a vizat: actualizarea imaginii și percepției celor două popoare unul față de celălalt; întărirea legăturilor economice, științifice, culturale si de societate care unesc cele două țări; demonstrarea dinamismului și a imaginației creatorilor și mediului de afaceri din cele două țări; reafirmarea atașamentului celor două țări față de o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării. 

Sezonul România-Franţa 2019 a fost organizat de opt ministere, de Ambasada României la Paris şi de Institutul Cultural Român, din partea României. Din partea Franţei organizatorii au fost: Institutul Francez cu sprijinul a șapte ministere și al Ambasadei Franţei la Bucureşti, al reţelei filialelor Institutului Francez din România şi al Alianţelor franceze.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA Donald Trump a avut o întâlnire ”constructivă” la Casa Albă cu fondatorul Facebook Mark Zuckerberg

Published

on

© Donald Trump/ Twitter

Fondatorul Facebook Mark Zuckerberg a avut o întâlnire ”bună, constructivă”, cu președintele american Donald Trump la Casa Albă, a anunțat compania de social media, potrivit DPA și AFP, citate de Agerpres.

La rândul său, Donald Trump a transmis pe Twitter că a avut o ”întâlnire bună cu Mark Zuckerberg de la @Facebook joi în Biroul Oval”, fără a da alte detalii.


La Washington, Zuckerberg, care a fost audiat anul trecut de Congres în legătură cu scandalul Cambridge Analytica, s-a întâlnit joi cu mai mulţi legislatori republicani, între care senatorii Josh Hawley şi John Cornyn.

Ulterior, Hawley l-a îndemnat printr-o postare pe fondatorul Facebook printr-o postare pe Twitter să demonstreze ”seriozitatea companiei în ce priveşte partizanatul, dreptul la viaţa privată şi competiţia”, acceptând să vândă WhatsApp şi Instagram şi să se supună unui audit independent axat pe cenzură. ”A spus nu la amândouă”, a precizat Hawley.

La rândul său, senatorul John Cornyn a punctat că a avut o întâlnire ”sinceră şi respectuoasă” cu Zuckerberg în cadrul căruia au discutat despre ”responsabilităţile platformelor de social media, propuneri de reglementare, securitatea alegerilor, preocupări legate de viaţa privată şi cenzurarea vocilor conservatoare în social media.”

Vizita lui Mark Zuckerberg la Washington are loc în contextul în care Congresul are în vedere o legislație destinată să protejeze mai bine viața privată față de giganții internetului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Deputații din Austria au votat în favoarea legii prin care descendenții victimelor nazismului vor obține cetăţenia austriacă

Published

on

© http://fotoservice.bundeskanzleramt.at/ Fotografin: Andy Wenzel

Deputații austrieci au adoptat cu o largă majoritate o reformă prin care descendenții victimelor nazismului, care au fost nevoiți să fugă din Austria, din cauza persecuțiilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, vor putea în curând să obţină cetăţenia austriacă, relatează presa străină, potrivit Agerpres.

Această reformă a fost propusă de fostul guvern austriac, format din coaliția dreapta/ extrema dreaptă al lui Seastian Kurz, dar având în vedere această coaliție a fost destrămată în urma unui scandal de corupție, a fost preluată de guvernul de tranziție

Copiii, nepoţii şi strănepoţii evreilor şi victimele naziştilor care au părăsit Austria din cauza persecuţiilor regimului hitlerist vor putea solicita cetăţenia austriacă. Doar supravieţuitorii Holocaustului aveau până acum această posibilitate.

Preşedintele comunităţii evreieşti din Viena, Oskar Deutsch, a salutat “o decizie ce plasează Austria la înălţimea responsabilităţilor sale istorice” în crimele Celui de-Al Doilea Război Mondial.

Şeful conservatorilor Sebastian Kurz, dar şi partidul de extremă dreaptă FPOe şi-au multiplicat în timpul celor 18 luni de guvernare gesturile diplomatice faţă de Israel.

Noua lege va fi valabilă pentru descendenţii victimelor care au fugit din Austria, indiferent dacă au avut atunci cetăţenia austriacă sau naţionalitatea uneia dintre ţările fostului Imperiu Austro-Ungar care în 1918 se întindea din Croaţia până în Cehia.

Viena le va acorda un paşaport fără ca aceşti solicitanţi să aibă reşedinţa în Austria sau să renunţe la cetăţenia lor de origine, creând astfel un regim special în timp ce legislaţia austriacă nu permite dubla cetăţenie decât într-un număr foarte limitat de cazuri.

Reaminitim că Parlamentul European a adoptat joi a rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Rezoluția reamintește că în secolul 20 regimurile naziste și comuniste au adus cu ele execuții în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți omenești la o scară nemaiîntâlnită până atunci în istoria omenirii; reamintește crima îngrozitoare a Holocaustului comisă de regimul nazist;

Totodată, prin textul rezoluției dorește să își exprime respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și toți actorii europeni să facă tot posibilul pentru a comemora și incrimina crimele îngrozitoare împotriva umanității și încălcările grave și sistematice ale drepturilor omului, garantând că astfel de crime nu vor fi niciodată repetate.

Citiți și: Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov: La 80 de ani de la semnarea acestuia, este important să ne amintim trecutul tragic al Europei pentru a proteja viitorul ei

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending