Connect with us

Bugetul UE

INFOGRAFIC Comisia Europeană explică bugetul de 1.279 miliarde de euro propus astăzi. Câți bani sunt alocați pentru fiecare domeniu

Published

on

Comisia Europeană a propus miercuri un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

Bugetul propus de executivul european în plenul Parlamentului European (disponibil aici) și care se ridică la 1.279 de miliarde de euro, luând în calcul inflația, este orientat către șapte rubrici prioritare: 1) piața unică, inovație și piața digitală (187,4 miliarde) ; 2) coeziune și valori (442,4 miliarde); 3) resurse naturale și mediu (378,9 miliarde); 4) migrație și gestiunea frontierelor (34,9 miliarde); 5) securitate și apărare (27,5 miliarde); 6) vecinătatea și politica globală (123 miliarde); 7) administrația publică europeană (85,3 miliarde).

FOTO: European Commission

„Ziua de astăzi este un moment important pentru Uniunea noastră. Noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă și ambițioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Prin propunerea de astăzi, am prezentat un plan pragmatic care arată cum să obținem mai multe rezultate cu mai puține resurse. Ținând cont de contextul economic favorabil, avem un timp de respiro, ceea ce nu ne scutește însă de faptul că trebuie să facem economii în anumite domenii. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acționăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noștri. Mingea este acum în terenul Parlamentului și al Consiliului. Cred cu tărie că ar trebui să ne propunem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor.” (Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene)

“Această propunere de buget este cu adevărat despre valoarea adăugată a UE. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice.” (Günther Oettinger, comisarul european pentru buget)

1. Un buget axat pe rezultate: resurse pe măsura ambițiilor

Uniunea Europeană cu 27 de membri și-a stabilit prioritățile politice și are acum nevoie de resursele necesare pentru a răspunde acestora.

În ansamblu, Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE27 (VNB).

Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1 105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018. Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare – principalul instrument al UE de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflația, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru perioada 2014-2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare).

Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat.

În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu aproximativ 5 % în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

Rezultatul acestor schimbări va fi o reechilibrare a bugetului și acordarea unei priorități mai mari domeniilor în care bugetul UE poate avea un impact maxim.

2. Un buget modern, simplu și flexibil

Bugetul UE este modest prin comparație cu dimensiunea economiei europene și cu bugetele naționale. Cu toate acestea, bugetul UE poate avea un impact semnificativ în viețile cetățenilor și ale întreprinderilor – cu condiția de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel național, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană. Printre exemple se pot cita proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reușita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-și proteja și apăra cetățenii. Acest lucru este indispensabil în lumea actuală aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitatea în vecinătatea sa și cu multe alte chestiuni presante care transcend granițele naționale.

Prin urmare, Comisia propune un buget modern, simplu și flexibil:

Modern: O nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou și modern, care să arate că Europa a integrat învățămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocrației atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă și stabilirea unor obiective mai clare și punerea unui accent mai mare pe performanță. Astfel va fi mai ușor atât să se monitorizeze și să se măsoare rezultatele, cât și să se efectueze modificări, dacă este necesar.

Simplu: Structura bugetului va fi mai clară și mai bine adaptată priorităților Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărțite la un număr mult prea mare de programe și instrumente, atât în interiorul, cât și în afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanțare fragmentate și prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU.

Flexibil: Provocările recente – în special criza migrației și a refugiaților din 2015 – au arătat în mod clar limitele flexibilității bugetului actual al UE pentru a reacționa suficient de rapid și de eficace. Propunerea Comisiei include, așadar, o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât și între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor și crearea unei noi „Rezerve a Uniunii”, care să ne permită să facem față evenimentelor neprevăzute și să răspundem situațiilor de urgență în domenii cum ar fi securitatea și migrația.

3. Bugetul UE și statul de drept: buna gestiune financiară

O inovație majoră în cadrul bugetului propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă.

4. Un buget al UE pentru o uniune economică și monetară puternică și stabilă

O zonă euro stabilă este o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, investiții și echitate socială în întreaga Uniune Europeană. În decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, Comisia a stabilit modul în care pot fi elaborate noi instrumente bugetare în cadrul finanțelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro și convergența către zona euro. În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente.

– Un nou program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 de miliarde de euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună.

– O Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, care va contribui la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE în valoare de până la 30 de miliarde de euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

Pe baza propunerilor din 2 mai 2018, Comisia va prezenta, în săptămânile următoare, propuneri detaliate privind viitoarele programe financiare specifice pentru fiecare sector.

Decizia privind viitorul buget pe termen lung al UE va reveni Consiliului, care va hotărî în unanimitate, cu aprobarea Parlamentului European. Timpul constituie factorul esențial. Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost întârziate și proiecte cu un real potențial de redresare economică au fost amânate.

Prin urmare, este necesar să se acorde maximă prioritate negocierilor, fiind de dorit să se ajungă la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia va face tot ce îi stă în putere pentru a se ajunge rapid la un acord.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Bugetul UE

Parlamentul European a votat pentru majorarea bugetului cu 100 de milioane de euro pentru două programe emblematice ale Uniunii Europene: Erasmus+ și Horizon 2020

Published

on

© European Parliament/ Flickr

Europarlamentarii reuninți în sesiunea plenară din Strasboug au votat miercuri, 18 septambrie, pentru a suplimenta financiar programele de cercetare și de mobilitate pentru studenți.

Astfel, 100 de milioane de euro vor fi adăugate la două programe emblematice ale Uniunii Europene: Horizon 2020 și Erasmus+.

În urma acordului dintre Parlamentul European și Consiliu privind bugetul UE pentru 2019, Comisia Europeană la data de 15 mai să se adauge 100 de milioane EUR la programele emblematice ale UE Orizont 2020 și Erasmus+. 

”Aceste fonduri suplimentare vor contribui la consolidarea răspunsului UE în fața unor provocări majore precum schimbările climatice și adaptarea în continuare a sectorului educației la nevoile pieței forței de muncă”, a transmis atunci executivul european.

Din cele 100 de milioane EUR suplimentare, 80 de milioane EUR vor fi destinate sprijinirii cercetării în domeniul climei în cadrul programului Orizont 2020, programul de cercetare și inovare al UE. Fondurile vor contribui la realizarea obiectivului ambițios de alocare a unui procent de 35 % din bugetul programului Orizont 2020 pentru cercetarea în domeniul climei.

Restul de 20 de milioane EUR vor sprijini programul UE pentru educație, formare, tineret și sport în Europa, Erasmus+. Aceste fonduri suplimentare vor contribui, de asemenea, la crearea de universități europene, o nouă inițiativă a UE care va constitui o piatră de temelie a spațiului european al educației până în 2025. Până în 2021, UE își propune să înființeze 12 universități europene care să le permită studenților să obțină o diplomă prin combinarea studiilor în mai multe țări ale UE, contribuind astfel la competitivitatea internațională a universităților europene în UE și în întreaga lume.

Propunerea aceasta mai are nevoie de aprobarea Consiliului Uniunii Europene.

Urmăriți aici sesiunea plenară:

 

Continue Reading

Bugetul UE

Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2019 s-au încheiat fără rezultat. Siegfried Mureșan (PNL, PPE): România trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză în timpul Președinției Consiliului UE

Published

on

Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2019 s-au încheiat fără rezultat, luni seară, ceea ce înseamnă că procedura bugetară se reia de la zero. Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) spune că există riscul de a se intra în 2019 fără un buget adoptat al UE, iar România, care va prelua președinția Consiliului Uniunii, trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză. 

Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că negocierile pentru bugetul UE 2019 s-au încheiat acum fără rezultat, iar principalul responsabil este Președinția austriacă a Uniunii Europene, care nu a reușit să producă consens între cele 28 de state și să aibă o poziție acceptabilă pentru Parlamentul European. 

Consecința este că procedura bugetară se reia de la zero.

Europarlamentarul spune că există riscul să se intre în anul 2019 fără un buget adoptat al Uniunii Europene. „Ce înseamnă asta pentru Președinția Română a Consiliului UE? Înseamnă că trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză, dacă nu vom avea acord până la 31 decembrie. E pregătită?”, se întreabă retoric Siegfried Mureșan.

Luni a fost termenul legal până la care trebuia să se ajungă la un acord privind Bugetul Uniunii Europene pe 2019. Parlamentul European a propus un buget în valoare de 149,3 miliarde de euro, cu mai mult de un miliard faţă de bugetul agreat între statele membre.

Cele două părţi nu au reuşit să se înţeleagă în cadrul negocierilor din ultimele săptămâni, în contextul în care, în general, statele membre încearcă să limiteze cheltuielile, iar parlamentul pledează pentru cheltuieli mai mari.

Printre chestiunile nesoluţionate la negocieri se numără ajutorul pentru refugiaţii sirieni din Turcia, potrivit unei surse europene citate de dpa. 

Citiți și: Consiliul UE respinge propunerea Parlamentului European privind bugetul pentru 2019; urmează procedura de conciliere între cele două instituții

 

.

Continue Reading

Bugetul UE

Germania și Franța vor prezenta un buget separat pentru Zona Euro în cadrul bugetului Uniunii Europene

Published

on

Germania și Franța au convenit asupra unei propuneri de buget comun pentru statele care fac parte din Zona Euro, în cadrul bugetului general al Uniunii Europene, arată un document al ministerelor de finanțate de la Berlin și Paris, consultat de DPA. Negociatorii de la Bruxelles s-au reunit vineri pentru redactarea bugetului Uniunii pentru anul viitor, anunță Agerpres.

Reuters a obţinut o informaţie similară din surse din cadrul ministerului francez de finanţe. Potrivit acestora, Franţa şi Germania vor stabili luni planurile pentru un buget limitat al zonei euro, care va viza deocamdată doar finanţarea investiţiilor. Pentru a nu se confrunta cu opoziţia altor state care au adoptat moneda unică europeană, iniţiatorii nu iau calcul propuneri mai controversate, cum ar fi sprijinul pentru ţările din zona euro care întâmpină dificultăţi economice.

DPA precizează că propunerea franco-germană urmărește să reducă diferențele între economiile celor 19 state care fac parte din Zona Euro. Ideea unui buget comum al Zonei Euro începând cu 2021 în interiorul bugetului UE a fost discutată și agreată de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel în luna iunie a acestui an. Propunerea a primit critici din partea celorlalte state membre UE, în special din partea Olandei, dar și din partea Poloniei, care nu face parte din comunitatea monedei unice.

Guvernele care vor gestiona bugetul euro trebuie să ajungă la un consens cu privire la contribuția fiecărui stat în parte și să propună Comisiei Europene programe de investiții. Acestea pot fi aprobate doar dacă se respectă regulile fiscale ale Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending