Connect with us

COMISIA EUROPEANA

INFOGRAFIC Cu ce inițiativă destinată către 1.7 milioane de cercetători și 70 de milioane de profesioniști se prezintă Comisia Europeană la Târgul de Tehnologie de la Hanovra

Published

on

Comisia Europeană a lansat la mijlocul săptămânii trecute o inițiativă digitală importantă pentru Agenda Digitală a UE, dar și pentru crearea Pieței Unice Digitale: European Cloud Initiative.

Scopul demersului este acela de a facilita beneficii pentru domeniul științitic, mediul de afaceri și serviciile publice prin acces la o infrastructură de date de talie mondială. Cu această inițiativă, alături de digitalizarea serviciilor publice și

FOTO: European Commission

FOTO: European Commission

standardele din domeniu, se prezintă Comisia Europeană luni și marți la Târgul de Tehnologie de la Hanovra, eveniment ce la ediția din 2011 a adus pentru prima dată în discuție subiectului celei de-a patra revoluții industriale.

UE la Târgul de la Hanovra: Digitalizarea Industriei Europene

Sub sloganul ”UE investește în digitalizarea Europei”, întreprinderile mici și mijlocii, parteneri în proiectele finanțate de UE își vor prezenta inovațiile și produsele într-un pavilion organizat în patru clustere destinate pe activitățile IMM-urilor pentru transformarea digitală a industriei.

Mai mult decât atât, Uniunea Europeană este reprezentată la Târgul de la Hanovra de cinci comisari europeni: Valdis Dombrovskis (vicepreședinte pentru Uniunea Energetică), Günther Oettinger (comisar european pentru Societate și Economie Digitală), Cecilia Malmstrom (comisar european pentru Comerț Internațional), Elżbieta Bieńkowska (comisar european pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri) și Carlos Moedas (comisar european pentru Cercetare, Știință și Inovare).

Totodată, participarea UE la Hanovra se materializează și printr-o conferință publică, tratată din dublă perspectivă: politică și industrială și prin intermediul colaborării transatlantice. SUA și Europa produc împreună peste 60% din aplicațiile digitale la nivel mondial, arată un raport Atlantic Council realizat cu participarea fostului premier suedez, Carl Bildt.

O inițiativă europeană în domeniul cloud computingului – European Cloud Initiative

Planul Comisiei, prezentat săptămâna trecută, vine ca o consecință directă a faptului că Europa este cel mai mare producător de date științifice din lume, dar care suferă de o infrastructură fragmentată. European Cloud Initiative își propune să ofere un spațiu virtual de stocare pentru 1.7 milioane de cercetători și 70 de milioane profesioniști în domeniul tehnologiei și care să le permită distribuirea și utilizarea acestora în mod interdisciplinar și transfrontalier.

cloud2

Printre oportunitățile pe care European Cloud Initiative le poate genera se află: identificarea de noi soluții în domenii precum e-Health, transport și mediu; servicii publice mai bune, precum ”smart cities”; oportunități comerciale pentru companiile inovatoare; o mai bună știință pentru probleme complexe; o importanță mai mare acordată contribuabililor prin asigurarea accesului la date.

cloud3

Acest cloud se va baza pe infrastructura europeană de date, care va asigura, conectivitate, rețele de bandă largă, echipamente de stocare pe scară largă și capacități de calcul intensiv necesare pentru a accesa și a prelucra cu eficacitate seturile mari de date stocate în cloud. Această infrastructură de talie mondială va asigura participarea Europei la cursa mondială pentru tehnica de calcul de înaltă performanță, corespunzător potențialului său economic și de cunoaștere.

cloud1

Comisia va pune în aplicare inițiativa în domeniul cloud computingului în mod progresiv, printr-o serie de acțiuni care includ:

  • începând cu 2016: crearea unui cloud european destinat științei deschise pentru cercetătorii europeni și colaboratorii lor științifici din întreaga lume, prin integrarea și consolidarea platformelor de infrastructuri electronice, prin gruparea cloudurilor științifice și a infrastructurilor de cercetare existente, precum și prin dezvoltarea unor servicii bazate pe cloud;
  • în 2017: deschiderea implicită a tuturor datelor științifice produse de viitoarele proiecte din cadrul programului pentru cercetare și inovare Orizont 2020, care beneficiază de o finanțare în valoare de 77 de miliarde EUR, astfel încât comunitatea științifică să poată reutiliza volumul foarte mare de date generate.
  • în 2018: lansarea unei inițiative emblematice în vederea accelerării procesului emergent de dezvoltare a tehnologiilor cuantice care stau la baza viitoarei generații de supercalculatoare;
  • până în 2020: dezvoltarea și instalarea unei infrastructuri europene pe scară largă de calcul de înaltă performanță, de stocare de date și de rețele, inclusiv prin achiziționarea a două prototipuri de supercalculatoare din următoarea generație, dintre care unul va fi printre primele trei din lume, crearea unui centru european pentru volumele mari de date și modernizarea rețelei de bază pentru cercetare și inovare (GEANT).

Pe lângă comunitatea europeană de cercetare, cloudul european destinat științei deschise și infrastructura europeană de date vor fi accesibile și vor aduce beneficii și altor utilizatori:

  • întreprinderile vor beneficia de un acces eficient din punctul de vedere al costurilor și ușor la infrastructurile de date și de calcul de nivel înalt, precum și la numeroase date științifice care să permită inovarea bazată pe date. Acest lucru va avantaja în special IMM-urile, care, de obicei, nu au acces la astfel de resurse;
  • industria va beneficia de crearea unui ecosistem cloud la scară largă, care sprijină dezvoltarea unor noi tehnologii europene, cum ar fi cipurile cu consum redus de putere pentru calculul de înaltă performanță;
  • serviciile publice vor beneficia de un acces sigur la resurse de calcul puternice, precum și de crearea unei platforme pentru un acces deschis la datele și serviciile lor, ceea ce poate avea drept rezultat servicii publice interconectate mai puțin costisitoare, mai bune și mai rapide. Cercetătorii vor beneficia, de asemenea, de acces online la patrimoniul de date creat de serviciile publice.

Se estimează că investițiile publice și private necesare pentru a pune în aplicare inițiativa europeană în domeniul cloud computingului sunt de 6,7 miliarde EUR. Comisia preconizează că, la nivel global, în cadrul programului Orizont 2020 se va aloca o finanțare de 2 miliarde EUR pentru inițiativa europeană în domeniul cloud computingului. Estimarea investițiilor publice și private suplimentare necesare este de 4,7 miliarde EUR pe o perioadă de 5 ani.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen și Angela Merkel pun presiune pe liderii UE pentru un acord rapid de relansare: Această criză dictează viteza. Nu există o altă opțiune decât un acord în cursul verii

Published

on

© European Union 2020/ Source: EC Audiovisual

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi cancelarul german, Angela Merkel, au pus joi presiune pe liderii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a ajunge rapid la un acord asupra planului de relansare al Uniunii Europene, compus din instrumentul de recuperare de 750 de miliarde de euro și din bugetul multianual de 1.100 de miliarde, care se va afla pe masa negocierilor la summitul extraordinar al liderilor europeni din 17-18 iulie.

”Există o imensă presiune a timpului, dar această criză este cea care dictează viteza. Fiecare zi contează şi, pentru a reuşi această sarcină gigantică, trebuie ca fiecare stat membru să privească dincolo de micile sale interese”, a afirmat Ursula von der Leyen, potrivit Agerpres, într-o videoconferinţă de presă comună cu Angela Merkel, în contextul în care Germania a preluat la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

De altfel, președinta Comisiei Europene a solicitat organizarea unei întâlniri, săptămâna viitoare, cu Angela Merkel și ceilalți lideri ai instituțiilor UE pentru a pregăti negocierile privind atingerea unui acord rapid pentru redresare, după ce șefa guvernului german se va adresa Parlamentului European. Șefa executivului european a declarat încă de zilele trecute, în ajunul președinției germane a Consiliului UE, că Europa are “un mare noroc” că Germania preia președinția Consiliului în această criză profundă din care Europa trebuie să iasă cu un acord pentru reconstrucție și relansare.

De cealaltă parte, cancelarul german și-a păstrat spiritul moderat, însă s-a alăturat fostului său partener politic în guvernul federal în a pune presiune pe omologii săi din Consiliul European. ”Ar fi bine să se ajungă la un acord în iulie. Dacă avem nevoie de mai mult timp, aceasta nu ar fi alegerea bună, dar ar trebui să continuăm să lucrăm”, a afirmat, la rândul său, Merkel.

Trebuie să ajungem la un acord în cursul verii, nu îmi pot imagina absolut deloc o altă opţiune”, a adăugat şefa executivului german.

Același front comun de unitate și presiune l-a afișat Angela Merkel și împreună cu Emmanuel Macron, luni, în cursul unei întâlniri pe care cei doi lideri au avut-o la Berlin. Într-o dovadă de unitate, liderii francez și german au subliniat că “Europa este viitorul nostru” și au avertizat că Europa nu se va putea ridica la nivelul provocării în absența unui plan de redresare.

Germania, stat membru fondator al Uniunii Europene, a preluat miercuri președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa – pandemia de coronavirus, având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial.

Pentru cancelarul Angela Merkel, aceasta va fi ultima sa președinție la Consiliul UE, după cea din 2007 când a avut un rol decisiv în a debloca negocierile pentru Tratatul de la Lisabona. Mandatul pe care Germania și-l asumă de la 1 iulie echivalează cu moștenirea politică pe care Merkel, cel mai longeviv lider european în funcție, o va lăsa Europei într-un moment în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză, iar primul test major va fi summit-ul extraordinar din 17-18 iulie de la Bruxelles. Într-un amplu interviu acordat presei europene în ajunul președinției germane, Merkel a enunțat prioritatea absolută a ultimei sale președinții la Consiliul UE:Pentru ca Europa să supraviețuiască, economia ei trebuie să supraviețuiască“.

Principalele piedici în calea unui acord sunt puse de grupul celor patru state frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia – care susțin o recuperare economică bazată mai mult pe credite, și nu pe subvenții, în condițiile în care marii beneficiari ai acestui plan de recuperare sunt țările din sud, prejudiciate de efectele crizei sanitare și socio-economice.

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economiceun pachet propus de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Reuniunea, considerată crucială viitorul post-criză al Uniunii Europene, va fi prima întrunire în format fizic a liderilor UE de la izbucnirea pandemiei cu noul coronavirus și primul summit al UE în cursul președinției germane a Consiliului.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a închis procedura de infringement împotriva României privind restricțiile impuse produselor alimentare

Published

on

Comisia Europeană a decis să închidă procedura de infringement demarată împotriva României cu privire la măsurile restrictive privind produsele alimentare străine, prin care erau favorizate produsele interne în detrimentul celor similare importate.

”Acest lucru este contrar cu regulile UE privind libera circulaţie a bunurilor. După scrisoarea de notificare oficială trimisă de Comisie şi a dialogului ulterior cu autorităţile române, legea cu privire la produsele alimentare a fost amendată şi restricţiile privind libera circulaţie a bunurilor au fost eliminate”, precizează Comisia Europeană într-un comunicat.

Potrivit unei prevederi a Legii privind comercializarea produselor alimentare, marile magazine sunt obligate să expună la raft, în proporție de 51% produse românești provenite de pe lanțul scurt, informează Agerpres.

Potrivit articolului din Legea 150/2016, ”comerciantul persoană juridică autorizată să desfăşoare activităţi de comercializare pentru produse alimentare are obligaţia ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie, să achiziţioneze aceste produse în proporţie de cel puţin 51% din volumul de marfa pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenite din lanţul alimentar scurt, aşa cum este definit în conformitate cu legislaţia în vigoare”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen a solicitat o întâlnire cu Angela Merkel și ceilalți lideri ai instituțiilor UE pentru a pregăti negocierile privind atingerea unui acord rapid pentru redresare

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a solicitat o întâlnire pe 8 iulie cu Angela Merkel și ceilalți lideri ai instituțiilor UE pentru a pregăti negocierile privind atingerea unui acord rapid pentru redresarea economică post-pandemie, potrivit unor declarații făcute joi, 2 iulie.

„Atingerea unui acord rapid și ambițios privind pachetul european de recuperare este cea mai mare prioritate a UE pentru săptămânile următoare. Comisia a făcut propuneri care răspund în forță la nevoile de recuperare ale Europei și vor pune bazele unei economii mai durabile și mai rezistente pentru generațiile viitoare”, a transmis șefa Executivului European. 

Aceasta a mai informat că după ce Comisia și-a înaintat propunerile pentru Next Generation EU și un cadru financiar multianual reînnoit pentru 2021-2027, la 27 mai, au avut loc contacte intense atât cu Parlamentul European, cât și cu Consiliul.

„Aceste schimburi constructive au arătat atât o hotărâre împărtășită de a acționa în sprijinul redresării europene, cât și existența unui punct de plecare comun pentru multe aspecte ale pachetului”, a mai declarat Ursula von der Leyen.

Totodată, liderul Comisiei Europene a punctat că „o conducere politică puternică va fi necesară pentru a duce acest demers la un rezultat rapid și încununat de succes” și a apreciat că o „coordonare strânsă între instituții și implicarea deplină a Parlamentului European au o importanță extremă”. „Este crucial să ajungem la un acord”, a adăugat von der Leyen.

În acest scop și în conformitate cu articolul 324 din Tratat, Ursul von der Leyen i-a invitat pe David Sassoli, președintele Parlamentului European, și pe Angela Merkel, cancelarul german, în calitatea sa de președinție rotativă a Consiliului, precum și pe Charles Michel, președintele Consiliului European, la o reuniune pe 8 iulie, pentru a face bilanțul progreselor înregistrate și pentru a pregăti negocierile politice intense care urmează.

„Este responsabilitatea noastră comună să finalizăm fără întârziere acest pachet de recuperare și să arătăm tuturor europenilor că Uniunea este gata să acționeze în beneficiul tuturor”, a mai transmis președintele Comisiei Europene. 

Această întâlnire a liderilor de la Bruxelles va avea loc în vederea pregătirii summitului extraordinar al Consiliului European din perioada 17-18 iulie și în care liderii europeni vor negocia planul de 1.850 de miliarde de euro privind relansarea UE, compus din instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending