Connect with us

COMISIA EUROPEANA

INFOGRAFIC Cu ce inițiativă destinată către 1.7 milioane de cercetători și 70 de milioane de profesioniști se prezintă Comisia Europeană la Târgul de Tehnologie de la Hanovra

Published

on

Comisia Europeană a lansat la mijlocul săptămânii trecute o inițiativă digitală importantă pentru Agenda Digitală a UE, dar și pentru crearea Pieței Unice Digitale: European Cloud Initiative.

Scopul demersului este acela de a facilita beneficii pentru domeniul științitic, mediul de afaceri și serviciile publice prin acces la o infrastructură de date de talie mondială. Cu această inițiativă, alături de digitalizarea serviciilor publice și

FOTO: European Commission

FOTO: European Commission

standardele din domeniu, se prezintă Comisia Europeană luni și marți la Târgul de Tehnologie de la Hanovra, eveniment ce la ediția din 2011 a adus pentru prima dată în discuție subiectului celei de-a patra revoluții industriale.

UE la Târgul de la Hanovra: Digitalizarea Industriei Europene

Sub sloganul ”UE investește în digitalizarea Europei”, întreprinderile mici și mijlocii, parteneri în proiectele finanțate de UE își vor prezenta inovațiile și produsele într-un pavilion organizat în patru clustere destinate pe activitățile IMM-urilor pentru transformarea digitală a industriei.

Mai mult decât atât, Uniunea Europeană este reprezentată la Târgul de la Hanovra de cinci comisari europeni: Valdis Dombrovskis (vicepreședinte pentru Uniunea Energetică), Günther Oettinger (comisar european pentru Societate și Economie Digitală), Cecilia Malmstrom (comisar european pentru Comerț Internațional), Elżbieta Bieńkowska (comisar european pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri) și Carlos Moedas (comisar european pentru Cercetare, Știință și Inovare).

Totodată, participarea UE la Hanovra se materializează și printr-o conferință publică, tratată din dublă perspectivă: politică și industrială și prin intermediul colaborării transatlantice. SUA și Europa produc împreună peste 60% din aplicațiile digitale la nivel mondial, arată un raport Atlantic Council realizat cu participarea fostului premier suedez, Carl Bildt.

O inițiativă europeană în domeniul cloud computingului – European Cloud Initiative

Planul Comisiei, prezentat săptămâna trecută, vine ca o consecință directă a faptului că Europa este cel mai mare producător de date științifice din lume, dar care suferă de o infrastructură fragmentată. European Cloud Initiative își propune să ofere un spațiu virtual de stocare pentru 1.7 milioane de cercetători și 70 de milioane profesioniști în domeniul tehnologiei și care să le permită distribuirea și utilizarea acestora în mod interdisciplinar și transfrontalier.

cloud2

Printre oportunitățile pe care European Cloud Initiative le poate genera se află: identificarea de noi soluții în domenii precum e-Health, transport și mediu; servicii publice mai bune, precum ”smart cities”; oportunități comerciale pentru companiile inovatoare; o mai bună știință pentru probleme complexe; o importanță mai mare acordată contribuabililor prin asigurarea accesului la date.

cloud3

Acest cloud se va baza pe infrastructura europeană de date, care va asigura, conectivitate, rețele de bandă largă, echipamente de stocare pe scară largă și capacități de calcul intensiv necesare pentru a accesa și a prelucra cu eficacitate seturile mari de date stocate în cloud. Această infrastructură de talie mondială va asigura participarea Europei la cursa mondială pentru tehnica de calcul de înaltă performanță, corespunzător potențialului său economic și de cunoaștere.

cloud1

Comisia va pune în aplicare inițiativa în domeniul cloud computingului în mod progresiv, printr-o serie de acțiuni care includ:

  • începând cu 2016: crearea unui cloud european destinat științei deschise pentru cercetătorii europeni și colaboratorii lor științifici din întreaga lume, prin integrarea și consolidarea platformelor de infrastructuri electronice, prin gruparea cloudurilor științifice și a infrastructurilor de cercetare existente, precum și prin dezvoltarea unor servicii bazate pe cloud;
  • în 2017: deschiderea implicită a tuturor datelor științifice produse de viitoarele proiecte din cadrul programului pentru cercetare și inovare Orizont 2020, care beneficiază de o finanțare în valoare de 77 de miliarde EUR, astfel încât comunitatea științifică să poată reutiliza volumul foarte mare de date generate.
  • în 2018: lansarea unei inițiative emblematice în vederea accelerării procesului emergent de dezvoltare a tehnologiilor cuantice care stau la baza viitoarei generații de supercalculatoare;
  • până în 2020: dezvoltarea și instalarea unei infrastructuri europene pe scară largă de calcul de înaltă performanță, de stocare de date și de rețele, inclusiv prin achiziționarea a două prototipuri de supercalculatoare din următoarea generație, dintre care unul va fi printre primele trei din lume, crearea unui centru european pentru volumele mari de date și modernizarea rețelei de bază pentru cercetare și inovare (GEANT).

Pe lângă comunitatea europeană de cercetare, cloudul european destinat științei deschise și infrastructura europeană de date vor fi accesibile și vor aduce beneficii și altor utilizatori:

  • întreprinderile vor beneficia de un acces eficient din punctul de vedere al costurilor și ușor la infrastructurile de date și de calcul de nivel înalt, precum și la numeroase date științifice care să permită inovarea bazată pe date. Acest lucru va avantaja în special IMM-urile, care, de obicei, nu au acces la astfel de resurse;
  • industria va beneficia de crearea unui ecosistem cloud la scară largă, care sprijină dezvoltarea unor noi tehnologii europene, cum ar fi cipurile cu consum redus de putere pentru calculul de înaltă performanță;
  • serviciile publice vor beneficia de un acces sigur la resurse de calcul puternice, precum și de crearea unei platforme pentru un acces deschis la datele și serviciile lor, ceea ce poate avea drept rezultat servicii publice interconectate mai puțin costisitoare, mai bune și mai rapide. Cercetătorii vor beneficia, de asemenea, de acces online la patrimoniul de date creat de serviciile publice.

Se estimează că investițiile publice și private necesare pentru a pune în aplicare inițiativa europeană în domeniul cloud computingului sunt de 6,7 miliarde EUR. Comisia preconizează că, la nivel global, în cadrul programului Orizont 2020 se va aloca o finanțare de 2 miliarde EUR pentru inițiativa europeană în domeniul cloud computingului. Estimarea investițiilor publice și private suplimentare necesare este de 4,7 miliarde EUR pe o perioadă de 5 ani.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

După ce a fost supus unei intervenții chirurgicale, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, este așteptat să revină la birou săptămâna viitoare

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este așteptat să își reînceapă activitatea la birou, săptămâna viitoare, după ce acesta a fost supus unei intervenții chirurgicale, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Președintele Comisiei „s-a întors acasă de la spital”, a declarat purtătorul de cuvânt, Annika Breidthardt, în timpul ședinței de presă zilnice a Comisiei Europene. El „este acasă, se recuperează bine și îl așteptăm înapoi la birou săptămâna viitoare”, a adăugat ea.

Juncker a fost supus unei intervenții chirurgicale pe 11 noiembrie pentru a trata un anevrism, a spus Mina Andreeva, adăugând că starea de sănătate a președintelui executivului european se încadrează în parametrii normali, însă operația ”trebuie efectuată”.

Jean-Claude Juncker, al cărui mandat în fruntea Comisiei Europene a fost prelungit cu 30 de zile din cauza amânării formării și validării Comisiei conduse de Ursula von der Leyen, a mai fost operat și în vara acestui an, fiind supus unei intervenții chirurgicale de extirpare a vezicii biliare, motiv pentru care a absentat de la summitul G7 din Franța.

Președintele Comisiei Europene a participat luna această la ultimul său Consiliu European și s-a adresat, pentru ultima oară, plenului Parlamentului European, prezentând bilanțul celor cinci ani de mandat.

Veteran al istoriei europene, cu un record de 600 de reuniuni europene la care a participat, între care aproape 150 de Consilii Europene și peste 100 de sesiuni plenare ale Parlamentului European, Jean-Claude Juncker a anunțat de multe ori, public, că se va retrage din viața politică după încheierea mandatului în fruntea Comisiei Europene.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a fost primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro.

Din 1 noiembrie 2014 este președintele Comisiei Europene, executiv pe care el însuși l-a intitulat ”Comisia ultimei șans”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European dă undă verde votului pentru noua Comisie Europeană: Echipa Ursulei von der Leyen va fi supusă votului eurodeputaților la 27 noiembrie

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European a decis joi să organizeze votul de validare a noii Comisii Europene, condusă de Ursula von der Leyen, la data de 27 noiembrie, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg. Conferința președinților, care îi reunește pe președintele instituției David Sassoli și pe liderii grupurilor politice, a încheiat joi procesul audierilor comisarilor europeni și să dea undă verde ultimei proceduri necesare pentru ca noul executiv european să își poată începe mandatul la 1 decembrie.

Conferința președinților (Președintele Sassoli și liderii grupurilor politice) au încheiat procesul audierilor astăzi. Parlamentul va vota noua Comisie pe 27 noiembrie.

„În ultimele două luni, Parlamentul European și-a asumat rolul democratic, evaluând îndeaproape performanțele comisarilor desemnați. Audierile au fost detaliate și uneori dificile, dar au oferit un mod unic și transparent pentru deputați de a verifica pregătirea comisarilor desemnați pentru postul alocat. Astăzi am încheiat evaluarea finală și suntem gata să votăm Colegiul complet al comisarilor săptămâna viitoare. În următorii cinci ani, Europa se va confrunta cu numeroase probleme – de la furnizarea de soluții pe termen lung privind migrația și azilul, până la asumarea leadership-ului internațional în lupta împotriva schimbărilor climatice. Avem nevoie de o Comisie Europeană gata să acționeze asupra problemelor care contează pentru europeni. Asigurând legătura directă cu cetățenii UE, Parlamentul va continua să tragă la răspundere Comisia și să se asigure că își îndeplinește promisiunile”, a declarat David Sassoli, după încheierea reuniunii, citat de un comunicat al Parlamentului European.

După un schimb de opinii cu cei trei vicepreședinți executivi ai Comisiei, Frans Timmermans, Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis, Conferința președinților din Parlament a efectuat evaluarea finală a audierilor tuturor comisarilor desemnați.

După analizarea scrisorilor de evaluare ale comisiilor însărcinate și recomandarea Conferinței președinților de comisie, Conferința președinților a dat undă verde și a declarat că audierile sunt închise oficial.

Un vot în plen va avea loc acum la 27 noiembrie la prânz, după ce Ursula von der Leyen va prezenta Colegiul comisarilor și programul acestora.

Conferința președinților a autorizat, de asemenea, publicarea scrisorilor de evaluare. Acestea sunt disponibile aici.

Audierile comisarilor desemnaţi în comisiile de specialitate ale PE au avut loc între 30 septembrie şi 8 octombrie pentru un număr de 23 de ţări, ultimele trei derulându-se pe 14 noiembrie, când au fost audiaţi noi candidaţi ai României, Ungariei şi Franţei, după ce primii candidaţi propuşi de aceste state au fost respinşi în cadrul procedurii parlamentare de validare.

Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva Londrei săptămâna trecută din cauza faptului că nu a nominalizat un comisar european. Prim-ministrul britanic Boris Johnson a refuzat să facă acest lucru, invocând viitoarea plecare a ţării sale din UE şi alegerile naţionale din decembrie.

Marea Britanie are termen până vineri pentru a răspunde notificării din partea UE, dar până acum nu a făcut acest lucru.

Puteți citi, pe larg, despre evoluțiile procesului de audieri ale comisarilor europeni aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european propus de Ungaria le promite, din nou, eurodeputaților că nu va fi influențat de premierul Viktor Orban în activitatea sa

Published

on

© European Parliament

Comisarul european pentru vecinătate și extindere propus de Ungaria, Olivér Várhelyi, și-a reînnoit luni promisiunea că își va desfășura activitatea de membru al Comisiei Europene, în cazul în care va fi aprobat de Parlamentul European, în deplină independență față de orice guvern național, în condițiile în care eurodeputații din Comisia AFET nu i-au acordat acestuia undă verde după audierea de joia trecută pe fondul legăturilor sale cu premierul Viktor Orban.

Nu voi fi influențat de nicio declarație sau poziție a vreunui prim-ministru al vreunei țări sau a altor reprezentanți ai vreunui guvern“, a scris Olivér Várhelyi în răspunsurile membrilor Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, care au fost obținute de Politico Europe.

Joia trecută, Várhelyi nu a primit aprobarea din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, eurodeputații solicitându-i acestuia să răspundă unor întrebări scrise suplimentare

În afară de Marea Britanie, în raport cu care Comisia Europeană a declanșat procedura de neîndeplinire a obligațiilor, Ungaria este ultima țară al cărei candidat pentru Comisia Europeană nu a fost aprobat de Parlamentul European. Tot joia trecută, eurodeputații au dat undă verde candidaturilor Adinei Vălean din partea României și a lui Thierry Breton din partea Franței.

În cazul în care răspunsurile lui Olivér Várhelyi nu vor fi satisfăcătoare pentru eurodeputați, Comisia AFET poate decide organizarea unei audieri suplimentare de o oră și jumătate. Pe de altă parte, Conferința Președinților, formată din președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice, vor trebui să decidă asupra organizării votului pentru validarea Comisiei Europene la ședința sa din 21 noiembrie

O potențială respingere a comisarului propus de Ungaria ar putea determina, din nou, amânarea votului de învestire a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen, un vot preconizat a avea loc pe 27 noiembrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Olivér Várhelyi, ambasadorul Ungariei în UE, a fost evaluat joi de eurodeputații pentru a fi confirmat drept următorul comisar pentru vecinătate și extindere. Funcționar public de carieră cunoscut pentru loialitatea sa față de premierul Viktor Orbán, Várhelyi a fost nominalizat pentru această funcție după ce europarlamentarii au respins prima alegere a Ungariei, fostul ministru al justiției Laszlo Trocsanyi, din cauza problemelor legate de conflictul de interese.

Audierea lui  Várhelyi a fost una dificilă, având în vedere că există critici asupra faptului că Ungaria nu ar trebui să primească portofoliul de vecinătate extindere, având în vedere relația strânsă a lui Orbán cu președintele rus Vladimir Putin, acțiunile guvernului de la Budapesta cu privire la statul de drept și subminarea legăturilor de securitate ale Ucrainei cu NATO.

În cursul audierii, Olivér Várhelyi a pledat pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, și-a manifestat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a precizat că va fi loial Uniunii Europene și că va aplica standardele Uniunii Europene în materie de stat de drept.

Puteți citi despre audierea lui Olivér Várhelyi, pe larg, aici.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending