Papa Francisc, care a început duminică o vizită în Europa Centrală cu o primă oprire la Budapesta, a evocat în capitala Ungariei ”amenințarea antisemitismului care circulă încă în Europa și în alte părți”, completând că este vorba de ”un fitil care trebuie stins”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Cel mai bun mijloc de a-l dezamorsa este de a lucra împreună într-un mod pozitiv şi de a promova fraternitatea”, a spus Papa Francisc, la o întâlnire cu reprezentanţi ai confesiunilor creştine şi ai comunităţilor evreieşti din Ungaria, conform Politico Europe.

În 2019, Papa Francisc a atras un puternic semnal de alarmă în legătură cu înmulţirea atacurilor antisemite în diferite ţări.

Ungaria, unde locuieşte cea mai mare comunitate evreiască din Europa Centrală, cu 100.000 de membri, conform estimărilor, a părut relativ ferită.

Premierul suveranist Viktor Orban, care se consideră principalul bastion din Europa împotriva ”invaziei musulmane”, prezintă Ungaria ca un loc sigur pentru evrei.

Guvernul a decretat oficial o politică de ”zero toleranţă” faţă de antisemitism şi evidenţiază investiţiile făcute pentru renovarea şi întreţinerea a numeroase sinagogi şi cimitire evreieşti.

Cu toate acestea, Guvernul lui Orban a fost acuzat că a alimentat antisemitismul, dar și islamofobia și homofobia.

În 2017, Executivul de la Budapesta s-a confruntat cu critici dure pentru a afișat mii de panouri publicitare în întreaga țară cu o fotografie a finanțatorului George Soros, care este evreu, și cu sloganul ”Să nu-i permitem lui Soros să râdă ultimul”.

Viktor Orban a respins acuzațiile formulate împotriva sa.

Suveranul Pontif a avut de asemenea o scurtă întâlnire, cu uşile închise, cu premierul ungar suveranist Viktor Orban, înainte de a celebra o liturghie în închiderea unui mare congres religios internaţional.

Grupul Gazprobm a anunțat că lucrările de construcție a gazoductului Nord Stream 2 s-au finalizat în dimineața zilei de vineri, 10 septembrie, anunță Itar Tass, potrivit Agerpres. și Deutsche Welle. 

”La o reuniune operaţională care a avut loc la sediul Gazprom, directorul general al grupului, Alexey Miller, a informat la ora locală 8:45 (5:45 GMT) lucrările de construcţie la Nord Stream 2 au fost finalizate”, a informat grupul energetic controlat de statul rus într-un mesaj publicat pe Twitter.

⚡️ During a morning briefing at Gazprom, Alexey Miller, Chairman of the Management Committee, announced that the construction of the Nord Stream 2 gas pipeline was fully completed at 8:45 am (Moscow time) earlier this morning.@NordStream2

— Gazprom (@GazpromEN) September 10, 2021

Potrivit Gazprom, o cantitate de 5,6 miliarde metri cubi de gaze naturale ar putea fi livrată prin Nord Stream 2 până la finele acestui an.

Conducta va permite așadar dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Aceasta a stârnit de-a lungul timpului numeroase îngrijorări din partea Ucrainei și Poloniei, alimentate de acordul la care Statele Unite și Germania au ajuns la  22 iulie, Berlinul asumându-și prin acesta obligația de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Acest fapt a fost reiterat de Angela Merkel cu prilejul ultimei sale vizite în Ucraina în calitate de cancelar federal, dându-i asigurări președintelui Volodimir Zelenski că țara sa va apela la sancțiuni dacă Moscova folosește gazoductul ca ”armă geopolitică” după ce, anterior, oficialul german efectuase o vizită în Rusia. 

În cadrul aceleiași conferințe comune de presă cu președintele Ucrainei, Merkel a amintit că Uniunea Europeană are drept obiectiv atingerea neutralității climatice până în 2050, astfel că gazul nu va mai fi necesar.

Afirmațiile sale vin să dea și mai mare amplitudine declarațiilor susținute de președintele Agenției germane de Mediu de la începutul lunii august. Dirk Messner semnala că Nord Strean 2 riscă să devină ”rapid un fel de dinozaur printre proiectele energetice”.

Finalizarea conductei va avea un impact și asupra prețurilor din România, potrivit mențiunilor ministrului Energiei, Virgil Popescu.

”Gazprom a mărit gazul pentru Europa. 40% din consumul Europei este dat de către Gazprom, automat este market-maker, face preţul la gaz şi cred că până nu va pleca conducta Nord Stream 2 nu vom asista la o reducere a preţului. Eu cred că după ce va pleca conducta Nord Stream 2, va fi funcţională, cred că preţul va reveni în parametri normali acolo unde era înainte de această mărire. Nu la preţul anului 2020 când era 4 euro, ci la preţul anului 2012, undeva la 20 – 22 de euro pe MW, acum fiind 44 – 46 de euro, practic dublându-se. Nu mă aştept să revină înapoi în această iarnă ci cred că imediat după ea”, a spus Virgil Popescu.

Gazprom speră ca luna viitoare să înceapă să livreze gaze naturale prin gazoductul Nord Stream 2.

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a primit miercuri, 8 septembrie 2021, la Palatul Cotroceni, pe ministrul elen al afacerilor externe, Nikos Dendias, informează un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

Președintele României a apreciat vizita la București a reprezentantului Guvernului Republicii Elene cu prilejul participării la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, vizită care reprezintă o reconfirmare a nivelului excelent al relațiilor bilaterale, bazate pe legături istorice și culturale tradiționale, dar și pe interese comune la nivel regional și european.

Klaus Iohannis a subliniat necesitatea consolidării dialogului strategic la nivel înalt între cele două țări, inclusiv din perspectiva contribuției la stabilitatea și securitatea regionale. De asemenea, președintele României a evidențiat importanţa extinderii cooperării  în domeniului economic, prin dezvoltarea investițiilor reciproce.

Cu prilejul întrevederii, au fost abordate și subiecte ale agendei internaționale, precum legislația maritimă, evoluțiile din zona Mediteranei și problematica extinderii Uniunii Europene, prin reiterarea susținerii comune a perspectivei europene a statelor din Balcanii de Vest.

În context, ministrul afacerilor externe al Republicii Elene, Nikos Dendias, a declarat miercuri că România poate conta pe “deplinul sprijin” al ţării sale pentru eforturile de a adera la Schengen şi la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), în timp ce a mulțumit României pentru sprijinul acordat în stingerea incendiilor care au afectat Grecia în această vară.

Nikos Dendias este invitat special, alături de alți omologi europeni și internaționali, al Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române (RADR). El participă, miercuri, la sesiunea “Provocările de securitate actuale / Current security challenges”, unde secretarul general al OSCE, Helga Schmid, are o intervenţie video.

Ulterior vizitei la București, Dendias se va deplasa la Chișinău, pentru discuții cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, la rândul său invitat special al RADR în deschiderea evenimentului, care a avut loc marți.

La București, Dendias a vorbit despre importanţa sprijinirii ţărilor din Balcanii de Vest, în contextul în care în această regiune există un “vacuum” și a afirmat că Grecia nu va permite ca problema migranţilor să fie “instrumentalizată” de alte ţări, informează Agerpres.

Demnitarul şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul oferit ţării sale în cazul incendiilor din această vară.

Amintim că două grupuri de 108 pompieri, respectiv 142 de pompieri, s-au deplasat în luna august în Grecia, împreună cu 23 de autospeciale, respectiv 28, în baza solicitării de asistenţă internaţională formulate de Guvernul elen prin Mecanismul European de Protecţie Civilă. Modul de operare ale pompierilor români, care au ajutat la stingerea incendiilor în insula Evia, a fost elogiat în presa elenă.

Drept urmare, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a mulțumit celor 22 de țări, între ele aflându-se și România, care au trimis ajutor pentru combaterea incendiilor care au mistuit suprafețe mari din Republica Elenă și a avut în acest sens și o convorbire telefonică cu președintele Klaus Iohannis.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a deschis marți, 7 septembrie 2021, lucrările oficiale ale Reuniunii Anuale a Diplomației Române. Tema ediției din acest an este “Acțiunea diplomației pentru consolidarea rezilienței României”. Reuniunea are loc, pentru a doua oară, în sistem video-conferință.