Connect with us

NEWS

Infografic Monitorul Social: România este penultima țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor

Published

on

© EU_ScienceHub/ Twitter

România este penultima țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, relevă un infografic al Monitorului Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, remis CaleaEuropeană.ro. Doar Malta reciclează un procent mai mic din totalul deșeurilor municipale generate (6%).

Astfel, cantitatea de deșeuri nereciclate este din ce în ce mai mare începând cu 2015, îmbunătățirea ratei de reciclare fiind lentă.

În 2012, România producea 4.3 milioane de tone de deșeuri municipale, ajungând ca în 2017 cifra să se ridică la 4.58 milioane tone de deșeuri municipale nereciclate pe an – adică 12500 de tone pe zi.

Spre deosebire de România, alte state din regiune reușesc să recicleze în jur de o treime din deșeurile municipale – Polonia 34%, iar Bulgaria și Ungaria 35%. Campioana Uniunii Europene la reciclare este Germania, cu 68% rată de reciclare.

Uniunea Europeană a setat drept țintă pentru 2020 ca fiecare țară să recicleze minim 50% din deșeurile produse de municipiile sale.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Premierul Ludovic Orban anunță consulări publice pe tema Pactului Ecologic European: Vom analiza consecințele asupra României, obiectivele asumate și poziția României

Published

on

Premierul Ludovic Orban a anunțat că va organiza o serie de consultări cu mediul de afaceri și sindicate în legătură cu obiectivele Pactului Ecologic European și consecințele acestuia asupra României.

”Am discutat despre organizarea unei serii de consultare publică a mediului de afaceri, a organizațiilor profesionale, a sindicatelor referitor la ceea ce se numește Green Deal (n.r. Pactul Ecologic European), posibilele consecințe asupra României, obiectivelor asumate în Green Deal și de asemenea stabilirea poziției României în toate regulamentele care vor fi dezbătute în Parlamentul European pentru a asigura atingerea obiectivelor în cadrul Green Deal. Continuă consultarea societății. Continuă consultarea societății privitor la viitorul exercițiul financiar multianual, bugetul UE în perioada 2021-2027”, a declarat Ludovic Orban după ședința Partidului Național Liberal.

Potrivit unor surse europene, România ar urma să fie cea de-a treia țară din Uniunea Europeană, după Polonia și Germania, care va beneficia de cea mai mare finanțare pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de planurile europene privind tranziția echitabilă către o economie neutră din punct de vedere climatic.

Astfel, fondurile destinate României se ridică la suma de 757 de milioane de euro, defalcate pe șapte ani, și vor fi cuprinse în anvelopa bugetară a Fondului pentru o tranziție echitabilă.

Polonia va primi cea mai mare finanțare (2 miliarde de euro), urmată de Germania, cu 877 de milioane de euro, cu regiuni industriale bazate pe cărbune.

Potrivit unor estimări preliminare realizare de Bloomberg, Polonia va beneficia de investiții estimate la 27.3 de miliarde de euro în urma acestor alocări de fonduri europene. Aceasta este urmată de Germania, cu investiții de 13.4 miliarde de euro, pe locul trei clasându-se România, cu investiții potențiale ce se ridică la 10.2 miliarde de euro.

La 11 decembrie 2019, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Prin rezoluția adoptată de Parlamentul European la 15 ianuarie 2020 cu 482 de voturi pentru, 136 împotrivă și 95 de abțineri, europarlamentarii și-au exprimat susținerea pentru ”un plan ambițios de investiții durabile pentru a contribui la reducerea deficitului de investiții”, solicitând, în același timp, un mecanism pentru tranziție echitabilă finanțat în mod corespunzător.

Pactul Ecologic European va fi pus în aplicare printr-un plan de investiții, care va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă. Venind în completarea altor inițiative anunțate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni:

Finanțare: mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiții durabile. Cea mai mare proporție de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții.

Facilitare: oferirea de stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, și va facilita realizarea de investiții durabile de către autoritățile publice, încurajând „înverzirea” bugetului și achizițiile publice ecologice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă.

Sprijin practic: Comisia va acorda sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.

Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare: 1. un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, 2. o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, 3. un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Incendiile din Australia au distrus mai mult de jumătate din habitatul speciilor amenințate cu dispariția

Published

on

© Scott Morrison/ Facebook

Incendiile din Australia au distrus mai mult de jumătate din habitatul în care trăiesc 100 de specii de plante și animale amenințate cu dispariția, inclusiv 32 de specii în pericol critic de extincție, a anunțat luni guvernul de la Canberra, potrivit AFP, informează Digi24, citat de Agerpres.

Peste un miliard de animale au pierit în incendiile fără precedent care au făcut ravagii în estul și sudul insulei timp de mai multe luni, mistuind o suprafață mai mare decât cea a Portugaliei.

Un bilanț concret privind flora și fauna va fi stabilit în câteva săptămâni, având în vedere că nu toate focarele au fost stinse, iar unele zone distruse de incendii sunt încă prea periculoase pentru a fi explorate, anunță autoritățile.

Ministerul Mediului a publicat deja o listă preliminară a speciilor de plante, animale și insecte pe cale de dispariție care au pierdut peste 10% din habitatul lor cunoscut.

Peste 80% din habitatele cunoscute sau probabile ale unui număr de 49 de specii au fost distruse de incendii, în timp ce 50 până la 80% din ariile populate ale altor 65 de specii au fost afectate de flăcări.

”Unele specii sunt mai vulnerabile la flăcări decât altele şi unele zone au fost mult mai grav afectate decât altele, astfel încât o analiză aprofundată va fi necesară înainte de a putea evalua pe deplin impactul incendiilor pe teren”, a declarat Sally Box, comisar pentru specii pe cale de dispariţie.

Speciile amenințate includ: 272 de plante, 16 mamifere, 14 broaşte, nouă păsări, şapte reptile, patru insecte, patru peşti şi un păianjen, a spus ministerul.

Marea majoritate din cele 32 de specii în pericol critic de extincție afectate de incenții este formată din plante, dar au existat și broașe, broaște țestoase și trei tipuri de păsări, potrivit sursei citate.

Incendiile de vegetație de o amploare și o violență fără precedent, care au devastat regiuni întregi din Australia, s-au solidat până în prezent cu moartea a cel puțin 29 de persoane, 8 milioane de hectare de teren distruse de foc și 2.000 de case mistuite de flăcări. Specialiștii estimează că numărul animalelor decedate în aceste incendii ar putea ajunge la 1 miliard.

Statele din sud-estul Australiei, New South Wales, Victoria şi South Australia, au fost cele mai afectate de condiţiile meteo extreme.

ONU a avertizat  în cadrul unui plan de acțiune prezentat în timpul Convenției ONU pentru Biodiversitate că poluarea trebuie diminuată până în 2030 pentru a salva de la dispariție numeroase specii de animale.

Continue Reading

NEWS

Un brad de peste 500 de ani din Munții Cindrel, comuna Gura Rîului, propus pentru titlul de ”Arborele European” al anului 2020

Published

on

© Paul Bordaș/ www.treeoftheyear.org

Un brad cu vârsta de peste 500 de ani din Munții Cindrel, comuna Gura Rîului, este singurul copac propus din România, ajuns în finala concursului Arborele European al anului 2020, alături de alți 14 copaci de pe continent, anunțată pe site-ul său, EPA (Environmental Partnership Association), o grupare de şase fundaţii europene din domeniul mediului, potrivit Agerpres.

Bradul multisecular – parnicul Cibinului din România, concurează pentru statutul de Arborele Arborele European al anului 2020, cu alţi 14 copaci din alte ţări.

Printre ei se numără Plopul singuratic din Federaţia Rusă, Arborele Vrăjitoarei din Irlanda, Copacul libertăţii din Kaposvar (Ungaria), Arborele vrăjitoare din Olanda, Paznicul satului inundat din Republica Cehă, Arborele libertăţii din Belgia, dar şi alţi copaci importanţi din Bulgaria, Croaţia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania şi Marea Britanie.

Bradul are și o legendă, fiind considerat unul dintre obiectivele turistice ale comunei Gura Rîului.

”Pe valea Cibinului, trăia un păstor care avea 10 oi. Într-o zi furtunoasă, păstorul a adăpostit oile sub coroana unui brad şi a adormit. Când s-a trezit, furtuna se oprise, dar oile dispăruseră. Păstorul l-a rugat pe Dumnezeu, să-i găsească animalele pierdute. Adormind, a visat că bradul crescuse foarte înalt şi gros. Trezindu-se, visul deveni realitate. Tânărul se urcă în vârful bradului și văzu oile. Întors acasă, i-a povestit mamei miracolul, iar sătenii au hotărât să ocrotească bradul legendar.”, spune legenda.

Cetățenii vor putea să aleagă ”Arborele European al anului 2020” începând cu 1 februarie, accesând site-ul treeoftheyear.org.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending