Corespondență din Bruxelles
România este statul membru NATO de pe flancul estic care beneficiază de a treia cea mai mare prezență militară aliată pe teritoriul său, conform unui infografic dat publicității de NATO în aceste zile în contextul summitului extraordinar pe care Alianța Nord-Atlantică l-a organizat joi la Bruxelles pentru a decide înființarea a patru noi grupuri de luptă în partea estică, dintre care unul în România, și pentru a pregăti resetarea posturii de apărare aliate, pe termen lung, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
În total, NATO dispune de 40.000 de soldați sub comanda sa directă, la care se adaugă 100.000 de militari americani, 130 de avioane de luptă aliate plasate la alertă maximă și 140 de nave de luptă. Potrivit acestui infografic, prezența trupelor aliate pe flancul estic diferă de la stat la stat.
Cei mai mulți soldați aliați se află în Polonia – 10.500, urmată de Lituania – 4.000, de România – 3.300, de Slovacia – 2.100, de Estonia – 2.000, de Letonia – 1.700, de Bulgaria – 900 și de Ungaria – 800.
Trupele aliate se adaugă efectivelor de care dispune fiecare stat de pe flancul esti, cele mai mari armate fiind cele ale Poloniei – 120.000 de militari – și României – 76.000 de militari.
Cei 3.300 de militari aliați aflați în România provin din SUA, Germania, Franța, Italia și Belgia.
Liderii celor 30 de state membre ale NATO – între care Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și Olaf Scholz – au decis joi înființarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic – în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, un demers prin care NATO va avea, în total, opt grupuri tactice de la Marea Baltică la Marea Neagră. Grupul de luptă din România va fi condus de Franța.
NATO are patru grupuri de luptă în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, înființate în 2016 ca urmare a deciziilor summitului de la Varșovia și pentru a răspunde agresivității Rusiei, probată prin anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei.
În prezent, NATO a adoptat măsuri pe termen scurt – precum înființarea acestor patru noi grupuri – și pregătește măsuri pe termen lung care să reseteze postura militară aliată.
La reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din țările aliate, care a avut loc la 4 martie, NATO a demarat discuțiile pentru o decizie privind creșterea semnificativă a prezenței sale militare pe flancul estic pe fondul războiului ruso-ucrainean declanșat de invazia militară a Rusiei, Jens Stoltenberg precizând atunci că este vorba despre o diferență conceptuală, de la descurajare prin prezență” militară la “descurajare prin apărare”. Precizările lui Stoltenberg au venit după ce ministrul de externe Bogdan Aurescu a cerut ca NATO să își “regândească total” postura de descurajare de pe flancul estic. “Condițiile sunt total diferite de cele pe care le-am avut atunci când am început să construim această postură. Trebuie să adaptăm postura la realitatea care arată că trupele rusești se află în Ucraina și în Belarus. Așadar, trebuie să regândim totul”, a spus șeful diplomației de la București.
Astfel, miniștrii apărării din țările NATO au stabilit la 16 martie, în cadrul unei reuniuni extraordinare la Bruxelles, că invazia militară a Rusiei în Ucraina creează o nouă realitate de securitate și au decis asupra unor măsuri concrete de resetare a descurajării și apărării colective pe termen lung. Concret, această resetare ar putea include forțe substanțial mai mari în partea estică a Alianței, mai multă putere aeriană aliată și un număr semnificativ de nave de luptă.
După summitul din 25 februarie, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care va conduce și grupul de luptă al NATO în România.
Pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, iar Portugalia o companie de infanterie formată din 174 de militari.
De asemenea, SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre.
Totodată, 22 de avioane de luptă aliate – șase germane, opt italiene și opt americane – asigură misiuni de poliție aeriană NATO în România.