Connect with us

NATO

INFOGRAFIC NATO: România, al treilea cel mai mare beneficiar de prezență militară aliată de pe flancul estic

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

România este statul membru NATO de pe flancul estic care beneficiază de a treia cea mai mare prezență militară aliată pe teritoriul său, conform unui infografic dat publicității de NATO în aceste zile în contextul summitului extraordinar pe care Alianța Nord-Atlantică l-a organizat joi la Bruxelles pentru a decide înființarea a patru noi grupuri de luptă în partea estică, dintre care unul în România, și pentru a pregăti resetarea posturii de apărare aliate, pe termen lung, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

În total, NATO dispune de 40.000 de soldați sub comanda sa directă, la care se adaugă 100.000 de militari americani, 130 de avioane de luptă aliate plasate la alertă maximă și 140 de nave de luptă. Potrivit acestui infografic, prezența trupelor aliate pe flancul estic diferă de la stat la stat.

Cei mai mulți soldați aliați se află în Polonia – 10.500, urmată de Lituania – 4.000, de România – 3.300, de Slovacia – 2.100, de Estonia – 2.000, de Letonia – 1.700, de Bulgaria – 900 și de Ungaria – 800.

Trupele aliate se adaugă efectivelor de care dispune fiecare stat de pe flancul esti, cele mai mari armate fiind cele ale Poloniei – 120.000 de militari – și României – 76.000 de militari.

Cei 3.300 de militari aliați aflați în România provin din SUA, Germania, Franța, Italia și Belgia.

Liderii celor 30 de state membre ale NATO – între care Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și Olaf Scholz –  au decis joi înființarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic – în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, un demers prin care NATO va avea, în total, opt grupuri tactice de la Marea Baltică la Marea Neagră. Grupul de luptă din România va fi condus de Franța.

NATO are patru grupuri de luptă în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, înființate în 2016 ca urmare a deciziilor summitului de la Varșovia și pentru a răspunde agresivității Rusiei, probată prin anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei. 

În prezent, NATO a adoptat măsuri pe termen scurt – precum înființarea acestor patru noi grupuri – și pregătește măsuri pe termen lung care să reseteze postura militară aliată.

La reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din țările aliate, care a avut loc la 4 martie, NATO a demarat discuțiile pentru o decizie privind creșterea semnificativă a prezenței sale militare pe flancul estic pe fondul războiului ruso-ucrainean declanșat de invazia militară a Rusiei, Jens Stoltenberg precizând atunci că este vorba despre o diferență conceptuală, de la descurajare prin prezență” militară la “descurajare prin apărare”. Precizările lui Stoltenberg au venit după ce ministrul de externe Bogdan Aurescu a cerut ca NATO să își “regândească total” postura de descurajare de pe flancul estic. “Condițiile sunt total diferite de cele pe care le-am avut atunci când am început să construim această postură. Trebuie să adaptăm postura la realitatea care arată că trupele rusești se află în Ucraina și în Belarus. Așadar, trebuie să regândim totul”, a spus șeful diplomației de la București.

Astfel, miniștrii apărării din țările NATO au stabilit la 16 martie, în cadrul unei reuniuni extraordinare la Bruxelles, că invazia militară a Rusiei în Ucraina creează o nouă realitate de securitate și au decis asupra unor măsuri concrete de resetare a descurajării și apărării colective pe termen lung. Concret, această resetare ar putea include forțe substanțial mai mari în partea estică a Alianței, mai multă putere aeriană aliată și un număr semnificativ de nave de luptă.

După summitul din 25 februarie, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care va conduce și grupul de luptă al NATO în România.

Pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, iar Portugalia o companie de infanterie formată din 174 de militari.

De asemenea, SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România, americanii dublându-și astfel prezența militară pe teritoriul țării noastre.

Totodată, 22 de avioane de luptă aliate – șase germane, opt italiene și opt americane – asigură misiuni de poliție aeriană NATO în România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

Published

on

© NATO/ Flickr

Miniştrii de externe din cele 31 de state membre ale NATO vor încerca, cu ocazia unei reuniuni informale care va avea loc miercuri și joi la Oslo, capitala Norvegiei să depăşească divergenţele dintre ţările lor în legătură cu o viitoare aderare a Ucrainei la organizaţie, unele state aliate cerând ca la Summitul de la Vilnius din luna iulie să i se acorde Kievului o foaie de parcurs, și vor discuta, de asemenea, despre succesorul actualului secretar general al Alianței, relatează Reuters într-un material consacrat acestei reuniuni.

În pregătirea summitului de la Vilnius, miniștrii de externe din țările NATO se vor întruni în perioada 31 mai – 1 iunie, la Oslo, pentru o reuniune informală, format de întrevederi inaugurat anul trecut la Berlin și continuat, la finele lui 2022, la București, cu scopul de a îmbunătăți consultările politice transatlantice.

În prima vizită pe care a întreprins-o în Ucraina de când Rusia a invadat acest stat, la 20 aprilie, secretarul general al NATO a precizat că locul de drept al Ucrainei este în familia euro-atlantică și în NATO, dar a ținut să specifice că acest statut este imposibil de obținut atât timp cât există acest război declanșat de Federația Rusă. Germania a fost primul stat care a respins o decizie rapidă pentru aderarea Ucrainei la NATO.

De altfel, țări precum SUA şi Germania se tem că o eventuală aderare a Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică printr-o procedură accelerată ar face ca NATO să se apropie de intrarea într-un război activ cu Rusia.

Totuşi, atât Kievul, cât şi unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai săi din Europa de Est fac presiuni pentru ca NATO să facă cel puţin unii paşi concreţi pentru a aduce Ucraina mai aproape de statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice la Summitul de la Vilnius din 11-12 iulie, mai arată Reuters.

Săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat clar că Ucraina nu va putea adera la Alianţă atât timp cât războiul contra Rusiei continuă.

“Cred că toată lumea și-a dat seama că a deveni membru în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi și că nu aceasta este problema. Problema este mai degrabă ce se va întâmpla atunci când războiul se va încheia, într-un fel sau altul”, a spus Stoltenberg, în cadrul participării sale la Brussels Forum, eveniment organizat de think tank-ul american German Marshall Fund of the United States și consacrat anul acesta tematicii “drumului către Vilnius”.

La precedenta reuniune a miniștrilor de externe aliați, care a avut loc în perioada 4-5 aprilie și a avut un caracter formal, ministrul român de externe Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul României pentru un mecanism aprofundat de consultări politice între NATO si Ucraina și transformarea Comisiei NATO-Ucraina într-un Consiliu NATO-Ucraina, cu competențe sporite față de actuala Comisie, care să susțină reformele necesare din Ucraina și creșterea interoperabilității cu NATO, precum și să faciliteze drumul spre aderare al Ucrainei.

În cadrul reuniunii de la Oslo, miniştrii de externe din NATO vor avea posibilitatea de a face un schimb de opinii despre succesorul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat expiră la 30 septembrie acest an.

Citiți și Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței, Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase încă din 2021 să preia poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa la finele lui 2022, când mandatul său în fruntea NATO urma să expire.

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei i-a determinat însă pe liderii celor 30 de state aliate și pe Stoltenberg însuși să își schimbe opțiunile. Astfel, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie 2022, la o lună de la invazia Rusiei, liderii NATO i-au prelungit cu un an mandatul lui Jens Stoltenberg ca secretar general al Alianței, “într-un moment critic pentru securitatea internațională”.

Printre numele vehiculate să-l înlocuiască pe Jens Stoltenberg se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deși Comisia a negat o astfel de ipoteză, fostul premier britanic Boris Johnson, actualul ministru britanic al apărării Ben Wallace, dar și actuali și foști lideri din Europa Centrală și de Est, precum prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas, existând dorința de a da un semnal de greutate părții est-europene a Alianței.

Continue Reading

NATO

Danemarca dorește să-și întărească apărarea și securitatea, triplând cheltuielile militare în următorii zece ani, până la 19 miliarde de euro

Published

on

© NATO/ Flickr

Danemarca a anunțat marți că își va tripla cheltuielile militare în următorii zece ani, până la 143 de miliarde de coroane (19,2 miliarde de euro), în armonie cu angajamentul de a atinge ținta de 2% din PIB pentru apărare, stabilită de NATO,  anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

Danemarca, stat fondator NATO, și-a asumat anul trecut angajamentul de a crește cheltuielile militare până la 2% din PIB până în 2030, ca urmare a războiului ilegal declanșat de Putin împotriva Ucrainei, țară care ar urma să primească un sprijin suplimentar din partea guvernului danez de 2,4 miliarde euro în 2023 și 2024 pentru a face față invaziei ruse.

”Guvernul doreşte să întărească substanţial apărarea şi securitatea Danemarcei, alocându-le în jur de 143 miliarde de coroane (19,2 miliarde de euro) în cursul următorilor zece ani”, a afirmat ministrul interimar al apărării, Troels Lund Poulsen, într-un comunicat.

Potrivit proiectului, în 2024 cheltuielile militare (investiţii în materiale, personal, infrastructuri etc.) se vor ridica la 6,9 miliarde de coroane, faţă de 6,7 miliarde în anul în curs, urmând să se tripleze până la 19,2 miliarde de coroane (2,6 miliarde de euro) în 2033.

Să nu uităm că recent Consiliul UE a adoptat decizia de confirmare a participării Danemarcei la cooperarea structurată permanentă, o inițiativă esențială a UE în domeniul apărării, complementară NATO.

Cetățenii acestei țări au decis printr-un referendum care a avut loc la 1 iunie 2022 ca țara lor să adere la politica de securitate și apărare comună a UE, punând capăt clauzei de neparticipare a acestei țări, care durează de 30 de ani, cu privire la cooperarea UE în domeniul apărării.

Prin urmare, Danemarca a aderat la cooperarea UE în materie de securitate și apărare la 1 iulie 2022 și a început să contribuie la misiunile și operațiile militare PSAC ale UE.

Continue Reading

NATO

Joe Biden și Recep Tayyip Erdogan și-au exprimat ”disponibilitatea, în calitate de aliați NATO, de a aborda provocările regionale și globale, inclusiv consolidarea securității transatlantice”

Published

on

© Presidency of the Republic of Türkiye/ Twitter

Președintele american, Joe Biden, l-a felicitat pe omologul reales al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul unei discuții telefonice în care cei doi și-au exprimat ”angajamentul comun de a continua să lucreze împreună ca parteneri apropiați pentru a aprofunda cooperarea dintre țările și popoarele noastre”.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, președinții au abordat și ”disponibilitatea lor, în calitate de aliați NATO, de a aborda provocările regionale și globale, inclusiv consolidarea securității transatlantice în cadrul Summitului NATO de la Vilnius”, într-o referire la extinderea Alianței către Suedia, singura țară din cele două nordice care mai așteaptă undă verde din partea Ungariei și Turciei după ce vecinul său finlandez a devenit al 31-lea membru al NATO în urma ratificării protocolului de aderare de către parlamentele de la Budapesta, respectiv Ankara.

Relațiile dintre Turcia și Suedia au avut de suferit după ce, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran.

Partenerii occidentali și-au întețit apelurile la adresa singurelor două țări NATO care încă nu au ratificat protocolul de aderare a Suediei, sperând că la finalul summitului de la Vilnius, ce urmează să aibă loc în luna iulie, Alianța să fie mai puternică, cu 32 de membri. 

 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA16 mins ago

MAE marchează Ziua Tratatului de la Trianon printr-o expoziție dedicată rolului diplomației române la Conferința de Pace de la Paris 1919-1920

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

UE ”este foarte îngrijorată” de stabilirea unei comisii poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice”

U.E.5 hours ago

UE dublează flota de stingere a incendiilor rescEU pentru vara anului 2023. România va contribui cu pompieri în Franța, Grecia sau Portugalia

EDUCAȚIE5 hours ago

Klaus Iohannis, consultări cu sindicaliștii: Șeful statului, dispus să garanteze un acord politic între Guvern și sindicate pentru reluarea procesului educațional

U.E.6 hours ago

UE solicită sârbilor și kosovarilor ”să dezamorseze tensiunile imediat şi necondiţionat”

NATO7 hours ago

Miniștrii de externe din NATO se întrunesc la Oslo pentru a găsi un numitor comun privind viitoarea aderare a Ucrainei și succesorul lui Jens Stoltenberg

ROMÂNIA7 hours ago

eMAG a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 7,1 miliarde de lei și cu un profit de 123,7 milioane de lei

U.E.7 hours ago

Banca Națională a Bulgariei: Ne aflăm pe ultima porțiune a drumului către zona euro

U.E.7 hours ago

Germania pune la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita președinția Consiliului UE în 2024

SUA8 hours ago

SUA, ”preocupate” de înființarea comisiei poloneze de anchetă privind influența rusă, care ”ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte” din toamnă

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO5 days ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

POLITICĂ5 days ago

Ziua Eroilor. Klaus Iohannis: Prin lupta pentru desăvârșirea unității naționale, înaintașii noștri au acționat decisiv pentru conectarea României la spațiul politic european

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a apreciat reiterarea de către președintele federal Steinmeier a sprijinului Berlinului pentru aderarea României la Spațiul Schengen

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis cere coaliției ca rotația guvernamentală să se desfășoare “sticlă”: Oamenii trebuie să vadă că nu este vorba de tras sfori. Numai de instabilitate nu avem nevoie

ROMÂNIA6 days ago

Steinmeier l-a asigurat pe Iohannis că Germania se va implica pentru aderarea României la Schengen: Cancelarul Scholz și miniștrii de externe și interne vor aduce argumente Austriei și Olandei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a înregistrat în Parlamentul European petiția pentru sprijinirea satelor românești și a fermierilor români

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Adunarea Națională “Moldova Europeană”. Maia Sandu: Calea aleasă de Moldova, calea europeană. Trebuie să aderăm la UE până în 2030

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Dorin Recean: La Chişinău încă nu cad rachete, asta datorită ucrainenilor, dar Republica Moldova este atacată hibrid

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Ciolacu: Regiunea Mării Negre are potențialul de a deveni un centru internațional de oportunități prin extinderea și modernizarea surselor de energie

Team2Share

Trending