Connect with us

COMISIA EUROPEANA

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Published

on

© European Commission

Luni a avut loc un moment istoric la București. Formal, Comisia Europeană a adoptat o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, care se ridică la 29,2 miliarde de euro, o anvelopă financiară destinată reformelor și investițiilor care semnifică peste 10% din Produsul Intern Brut al țării. Practic, executivul european a dat undă verde circuitului decizional prin care Consiliul UE va aproba în termen de patru săptămâni acest plan fără precedent și prin care România va primi întâia tranșă de bani până la finalul acestui an, constând într-o pre-finanțare de 3,6 miliarde de euro.

Caracterul istoric nu derivă din momentul per se în care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a înmânat documentul planului către președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu, ci din contextul care au făcut deopotrivă necesar și posibil un plan de relansare de o asemenea magnitudine în Europa: redresarea economică și socială a Uniunii Europene pe noi baze, ecologice și digitale, ca urmare a celei mai grave crize de la înființarea Uniunii (pandemia de COVID-19), având ca punct de plecare un plan franco-german, construit pe un concept mixt de fonduri de tip granturi și împrumuturi obținute printr-o mutualizare a datoriilor, adoptat la capătul celui mai lung summit din ultimul deceniu și sigilat decizional printr-un amplu proces de negociere între instituțiile UE.

România a devenit astfel cea de-a 20-a țară din Uniunea Europeană care a primit undă verde din partea executivului european pentru planul său de redresare, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, contractate la aceeași dobândă (sub 1%) toate statele membre pe baza ratingului de creditare al Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

Acest pas esențial este urmat de o rută procedurală și decizională și de un întreg traseu de reforme și investiții și un, în timp ce întreg instrumentul oferă o fereastră de timp limitată. România, asemenea tuturor statelor membre, trebuie să contracteze finanțările până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. 

Care este ruta procedurală pentru ca fondurile să puse la dispoziția României pentru reforme și investiții?

Ca parte a procedurii după evaluarea pozitivă adoptată la 27 septembrie de Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, va avea acum la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei.

Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată spre finele lunii octombrie, ar permite plata a 3,6-3,8 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această pre-finanțare, care provine deopotrivă din granturi și împrumuturi, va fi parafată prin semnarea unui acord financiar între Comisia Europeană și România.

Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Ulterior, România va putea solicita rambursări de sume alocate prin PNRR de până la două ori pe an în baza implementării țintelor și jaloanelor din planul aprobat. Mingea merge apoi în terenul Comisiei Europene care va trebui să pregătească în termen de două luni de la solicitarea României o evaluare preliminarii a cererii. 

Procedura primirii sumelor solicitate se încheie cu o decizie a Comisiei Europene în acest sens, luând în considerare și opinia Comitetului economico-financiar.

© European Commission

Cum a primit planul României aceleași calificative precum cele ale Franței sau Germaniei?

Planul de redresare al României “este un plan foarte cuprinzător, foarte bun”, a declarat luni un înalt funcționar european, în cadrul unui briefing tehnic cu presa română. Evaluarea tehnică a primit și cea mai înaltă formă de aprobare politică din partea Ursulei von der Leyen, care a afirmat, la București că planul României “un plan foarte bun, orientat către viitor”.

Pentru a fi aprobate, este necesar ca PNRR-urile statelor membre ale UE să respecte 11 criterii, iar acestea să fie notate cu calificative A sau B, unde A înseamnă că un criteriu a fost respectat în mare măsură, B – un criteriu a fost respectat într-o măsură moderată. Cel de-al treilea calificativ (C – un criteriu nu a fost respectat deloc) ar fi atras neaprobarea planului.

Conform acestor 11 criterii, Comisia a trebuit să evalueze dacă: măsurile au un impact de durată; măsurile abordează provocările identificate în recomandările specifice fiecărei țări sau o parte semnificativă a acestor provocări; jaloanele și țintele care permit monitorizarea progreselor înregistrate în ceea ce privește reformele și investițiile sunt clare și realiste; planurile îndeplinesc obiectivul de 37 % privind cheltuielile legate de climă și obiectivul de 20 % privind cheltuielile legate de digitalizare; planurile respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative”; planurile prevăd un mecanism adecvat de control și audit și o justificare plauzibilă a calculării costurilor.

România a primit zece calificative A, după cum a anunțat premierul Florin Cîțu, și un calificativ B. Asemenea Germaniei sau Franței, singurul calificativ B a vizat justificarea calculării costurilor.

© European Commission

O imagine de ansamblu asupra PNRR-ului României. Cum arată traseul de reforme și investiții pe care Bucureștiul va trebui să-l parcurgă

Cele zece calificative înalte de tip “A” reprezintă linia extrem de succintă a unui plan foarte cuprinzător. În urma evaluării respectării criteriilor de către Comisia Europeană și aprobării documentului final, PNRR-ul României așteaptă încheierea rutei procedurale pentru a demara traseul implementării țintelor, jaloanelor, reformelor și investițiilor.

România a trimis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la data de 2 iunie. Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții) cu 507 jaloane și ținte, care vor trebui îndeplinite pentru a primi cele 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și cele 14,94 miliarde sub formă de împrumuturi.

© European Commission

Primul pilon – Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro) – este structurat pe șase componente cu finanțare distinctă:

1) Sistemul de management al apei (1,884 miliarde de euro);

2) Împădurim România şi protejăm biodiversitatea (1,372 miliarde de euro);

3) Managementul deşeurilor (1,2 miliarde de euro);

4) Transport sustenabil (7,6 miliarde de euro);

5) Fondul pentru Valul renovării (2,2 miliarde de euro);

6) Energie (1,614 miliarde de euro);

Cel de-al doilea pilon – transformare digitală (1,89 miliarde de euro) – are o singură componentă:

7) Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale;

Pilonul al treilea – Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii (2,83 miliarde de euro) – cuprinde două componente:

8) Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii  (482 de milioane de euro);

9) Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare (2,359 miliarde de euro);

Componentele pilonului al patrulea Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro)

10) Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală (2,12 miliarde de euro);

11) Turism şi cultură (200 de milioane de euro);

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale, cel de-al cincilea va avea alocate 2,8 miliarde de euro pe trei componente:

12) Sănătate (2,455 miliarde de euro);

13) Reforme sociale (217 milioane de euro);

14) Reforma sectorului public. Creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali (167 milioane de euro);

Pilonul al șaselea “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă:

15. România Educată.

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcționate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Pe baza sumelor alocate, aceste două sub-componente primesc cea mai mare finanțare din cadrul PNRR. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuți în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată, 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare. 

Asigurarea tranziției ecologice a României: Fonduri de 41% pentru tranziție verde; România va trebui să elimine cărbunele până în 2032, iar conductele noi de gaze vor fi proiectate pentru a transporta hidrogen

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

© European Commission

Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru:

  • modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro);
  • o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro);
  • construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro);
  • mobilitate urbană (1,8 miliarde de euro);
  • protecția mediului și a biodiversității (1,1 miliarde de euro);
  • producție de energie curată (855 de milioane de euro).

© European Commission

De altfel, România va putea finanța construcția de conducte de gaze prin Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce Comisia Europeană a decis că această investiție este de viitor, deoarece conductele vor fi proiectate pentru a transporta hidrogen verde, a declarat un înalt oficial al Uniunii Europene, în briefingul de presă amintit anterior.

Un alt argument pentru susținerea investițiilor în gaz este legată de renunțarea treptată la cărbune. Executivul european a mai precizat că nicio măsură din cadrul planului nu afectează obiectivele de mediu.

Asigurarea tranziție digitale a României: 21% dintre fonduri merg către digitalizarea administrației publice, conectivitate, e-sănătate și securitate cibernetică

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale.

© European Commission

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum:

  • digitalizarea administrației publice (1,5 miliarde de euro);
  • digitalizarea domeniului sănătății (470 de milioane de euro)
  • implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro);
  • digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro);
  • securitatea cibernetică (172 de milioane de euro);
  • proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro);
  • conectivitate (94 de milioane de euro).

© European Commission

Consolidarea rezilienței economice și sociale a României sau cât de importante devin recomndările din Semestrul European. Care sunt cele nouă reforme pe care România trebuie să le implementeze

Un aspect cu caracter reformator important, dar și inovator în arhitectura Facilității de redresare și reziliență, este legătura cu Semestrul European – ciclul de coordonare a politicilor economice, bugetare, în domeniul muncii și în domeniul social creat la nivelul UE ca urmare a crizei din 2008. 

Fiecare plan național de redresare și reziliență abordează recomandările specifice fiecărei ţări identificate în cursul discuţiilor din cadrul semestrului european 2019 şi 2020.

Astfel, pentru a răspunde recomandărilor specifice de țară din 2019 și 2020 în PNRR sunt incluse nouă reforme majore privind pensiile, politica fiscală, companiile de stat, o nouă formulă de calcul a salariului minim, înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare, administrația publică, justiția, decarbonizarea transportului și energie regenerabilă.

Comisia a considerat că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.

  • Consolidarea administrației publice: măsuri de consolidare a eficacitatea sistemului judiciar și combaterea corupției vor contribui la îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice.
  • Coeziunea socială și teritorială: modernizarea sistemului social românesc, sistemului de prestații sociale prin implementarea reformei venitului minim de incluziune, o reformă a sistemului de pensii, măsuri de îmbunătățire a gradului de ocupare a forței de muncă și digitalizarea sistemelor digitale de protecție socială.
  • Sustenabilitatea fiscală: Consolidarea cadrului bugetar, îmbunătățirea control al cheltuielilor și revizuirea impozitării, reforma sistemului de pensii.
  • Consolidarea rezilienței sistemului de sănătate: investiții în sisteme de sănătate moderne. infrastructura spitalicească pentru a asigura siguranța pacienților și a reduce riscul de infecțiilor asociate asistenței medicale în mediul spitalicesc.

© European Commission

De altfel, locul ales pentru desfășurarea acestui moment, Spitalul Universitar de Urgență București, este unul cu însemnătate pentru planul ce a fost aprobat României. SUUB va putea beneficia de fonduri prin intermediul PNRR în cadrul pilonului consacrat sănătății. 

Subfinanțată cronic asemenea educației în ultimele trei decenii, sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru a dota ecosistemul sanitar din România – 200 de centre comunitare, 3.000 de cabinete de asistență medicală, 26 de secții de terapie intensivă nou-născuți și 30 de ambulatorii.

Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată.  Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi.  Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de muncă mai puternică, favorizând creșterea economică. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general.

Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Educația se identifică cu proiectul prezidențial al lui Klaus Iohannis – România Educată. Cele 3,6 miliarde de euro alocate vor contribui, printre altele, la construcția a 50 de școli noi, la achiziționarea a 1.800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înființarea a 20.000 de locuri de recreere și lectură și la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

© European Commission

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NGEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026. De altfel, fondurile alocate reprezintă peste 10% din Produsul Intern Brut al țării.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Uniunea Europeană a publicat un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, înainte de cea de-a șasea reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, ce va avea loc la 28 octombrie.

Acesta concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției ți sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

”Salutăm angajamentul reînnoit al Republicii Moldova față de reforme în domenii-cheie, precum și participarea activă la Parteneriatul Estic. Cele două rânduri de alegeri care au avut loc în perioada acoperită de raport au schimbat considerabil peisajul politic, un partid pro-reformă câștigând majoritatea parlamentară pentru prima dată în istoria Moldovei. Acest lucru a deschis o perspectivă pozitivă pentru consolidarea în continuare a relațiilor UE-Moldova și pentru a lucra împreună la reformele mult așteptate, pentru a recâștiga încrederea publicului în sistemul judiciar și în sistemul de administrație publică și pentru a îmbunătăți climatul de afaceri și de investiții al țării”, a transmis Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, într-un comunicat al Comisiei Europene.

”UE este alături de poporul Moldovei. Ne-am angajat să sprijinim o Moldovă pro-reformă în procesul de redresare și dezvoltare economică: Planul de redresare economică pentru Moldova, care va mobiliza până la 600 de milioane de euro în următorii trei ani, precum și Planul economic și de investiții pentru regiunea Parteneriatului Estic, inclusiv cele cinci inițiative emblematice pentru Moldova, vor fi motoare importante în acest sens”, a precizat, la rândul său, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Raportul elaborat de Serviciul European de Acțiune Externă și de Comisia Europeană prezintă stadiul implementării reformelor în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova de la ultimul raport din 12 septembrie 2019.

Acesta relevă că UE și Guvernul Republicii Moldova au continuat să colaboreze în ceea ce privește reformele în cadrul Acordului de Asociere UE-Moldova/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), pe baza unei condiționalități stricte. Reformele din sectorul justiției au stagnat în general, deși s-au înregistrat unele progrese odată cu pregătirea unei noi strategii în domeniul justiției pentru perioada 2021-2024 și cu adoptarea recentă a modificărilor constituționale care consolidează independența sistemului judiciar.

La șase ani de la demararea anchetei privind frauda bancară din 2014, niciunul dintre principalii vinovați nu se află în spatele gratiilor, iar activele pierdute nu au fost recuperate. În 2020 și 2021, procesele au fost amânate în mod repetat, acuzațiile împotriva acționarilor băncilor afectate au fost retrase, iar vinovații condamnați au fost eliberați din închisoare înainte de termen.

Pandemia COVID-19 a declanșat măsuri extraordinare, inclusiv o stare de urgență. Aceasta a dus la o scădere de 7% a PIB-ului în 2020, la o scădere a consumului privat și la o înrăutățire a situației fiscale. În perioada acoperită de raport, Republica Moldova a fost unul dintre principalii beneficiari ai asistenței macrofinanciare din partea UE. 30 de milioane de euro au fost deblocate în iulie 2020, urmate de 50 de milioane de euro în noiembrie 2020 pentru a acoperi nevoile urgente de finanțare rezultate din criza COVID-19. Ca urmare a progreselor semnificative înregistrate în ceea ce privește condițiile de reformă convenite, Comisia a plătit 50 de milioane de euro suplimentare la 7 octombrie 2021.

UE a rămas principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând 53% din totalul schimburilor comerciale ale țării vecine. Un nou Cod vamal a fost adoptat la 24 august 2021, deschizând calea pentru viitoarea cooperare vamală și facilitarea comerțului. La 16 iulie 2021, Comisia a inclus Moldova pe lista țărilor terțe autorizate să exporte produse lactate în UE, sub rezerva unui tratament specific de atenuare a riscurilor.

În același timp, amendamentele la Legea privind comerțul intern adoptate și promulgate sub conducerea anterioară contravin angajamentelor asumate de Moldova în cadrul DCFTA, precum și dispozițiilor Organizației Mondiale a Comerțului privind tratamentul național al mărfurilor, și trebuie rectificate.

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat marți programul său de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale îndrăznețe și transformatoare către o Europă post-COVID-19 mai ecologică, mai echitabilă, mai digitală și mai rezilientă, informează comunicatul oficial. 

Programul de lucru al Comisiei conține 42 de noi inițiative de politică circumscrise tuturor celor șase obiective ambițioase emblematice menționate în Orientările politice ale președintei Ursula von der Leyen și se bazează pe discursul său privind starea Uniunii. Acesta reflectă, de asemenea, lecțiile învățate din criza fără precedent cauzată de pandemie, acordând în același timp o atenție deosebită tinerei generații și propunând ca 2022 să fie Anul european al tineretului.

„Anul trecut ne-a arătat care sunt provocările cărora le putem face față și ce putem realiza pentru cetățenii europeni atunci când acționăm împreună. Trebuie să continuăm în același spirit anul viitor, de exemplu să punem în aplicare politicile în direcția realizării, până în 2050, a neutralității climatice în Europa, să ne modelăm viitorul digital, să ne consolidăm economia socială de piață unică și să ne apărăm valorile și interesele, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Capacitatea combinată a bugetului pe termen lung al UE și a NextGenerationEU, care, împreună, pun la dispoziție 2 018 mii de miliarde EUR, va contribui la construirea unei Europe mai bune și mai moderne”, a transmis președinta Comisiei Europene. 

Transpunerea în realitate a celor șase obiective ambițioase emblematice:

  1. Un Pact verde european

Comisia va continua să facă din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Pe lângă pachetul său inovator intitulat „Fitfor55”, adoptat pe 14 iulie 2021 ca parte a Pactului verde european, un obiectiv revoluționar, Comisia va propune un cadru de reglementare pentru certificarea absorbțiilor de carbon.

În plus, Comisia: va lua măsuri suplimentare în direcția mobilității cu emisii zero, de exemplu prin revizuirea standardelor privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele; va urmări planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării pentru a îmbunătăți calitatea apei și a aerului; va stabili noi norme privind utilizarea durabilă a pesticidelor și va promova economia circulară prin consolidarea dreptului de a repara produsele, pentru a se evita înlocuirea acestora.

De asemenea, Comisia va mobiliza resurse, pe lângă Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice deja propus, dublând astfel finanțarea externă pentru biodiversitate. Obligațiunile verzi vor juca, de asemenea, un rol din ce în ce mai important și vor transpune în realitate angajamentul nostru de a plasa finanțarea durabilă în avangarda eforturilor de redresare ale UE.

  1. O Europă pregătită pentru era digitală

Având în vedere că pandemia de COVID-19 a fost un catalizator pentru accelerarea digitalizării lumii, Comisia își va continua traiectoria către deceniul digital pentru a realiza transformarea digitală a UE până în 2030. Piața unică rămâne esențială pentru inovarea Europei și, prin urmare, Comisia a propus o nouă perspectivă asupra politicii în domeniul concurenței și va prezenta un instrument pentru situații de urgență al pieței unice pentru a preveni perturbările viitoare.

Pentru a aborda preocupările stringente legate de furnizarea de semiconductori de care depind soluțiile digitale, vom adopta Actul european privind cipurile cu scopul de a promova un ecosistem de ultimă generație și de a dezvolta noi piețe pentru tehnologii europene inovatoare. În plus, Comisia va propune un Act european privind reziliența cibernetică pentru a stabili standarde comune de securitate cibernetică și va începe să construiască sistem global de comunicații securizate bazat pe spațiu al UE pentru a furniza, la nivelul UE, o conectivitate în bandă largă și comunicații independente securizate statelor membre. Măsurile de facilitare a asimilării competențelor digitale în școli și în învățământul superior vor fi, și ele, prioritare.

  1. O economie în serviciul cetățenilor

Odată cu accelerarea redresării și cu revenirea activității economice la nivelurile de dinainte de criză, trebuie să ne gândim la modalități care să confere economiei noastre sociale de piață o mai mare reziliență. Comisia se va baza pe Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale pentru a asigura locuri de muncă de calitate, condiții de muncă echitabile și un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, și va prezenta, de asemenea, o propunere de îmbunătățire a protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de muncă.

Pentru a sprijini politicile statelor membre, Comisia va consolida plasele de siguranță socială esențiale pentru amortizarea șocurilor economice, aceasta urmând să prezinte o inițiativă privind un venit minim adecvat. Având în vedere că sectorul financiar este esențial pentru redresarea economică, vom prezenta, de asemenea, propuneri privind plățile instant pentru a promova acceptarea deplină a acestora în UE și vom facilita accesul întreprinderilor la capital în UE. Odată ce se va găsi o soluție globală privind reforma cadrului internațional de impozitare a societăților, Comisia va asigura punerea în aplicare rapidă și coerentă a acesteia în întreaga UE.

  1. O Europă mai puternică pe plan internațional

Comisia continuă să consolideze statutul unic al UE de lider mondial. În cursul anului viitor, Comisia va prezenta o nouă strategie intitulată „Global Gateway” pentru a construi parteneriate în materie de conectivitate în întreaga lume, scopul fiind stimularea comerțului și a investițiilor. Până la sfârșitul acestui an, va fi prezentată o nouă Declarație comună UE-NATO, iar Comisia se va strădui să accelereze lucrările privind o veritabilă uniune europeană a apărării. În vederea tranziției energetice globale și a unor oceane mai sănătoase, vor fi prezentate o nouă strategie privind angajamentul internațional în domeniul energiei și un plan de acțiune privind guvernanța internațională a oceanelor.

  1. Promovarea modului nostru de viață european

Pentru a se asigura că tinerii dispun de capacitatea de a modela viitorul, Comisia a propus ca anul 2022 să devină Anul european al tineretului; în acest context, va lansa o nouă inițiativă ALMA (Aim, Learn, Master, Achieve – Orientare – Învățare – Specializare – Reușită), care să îi ajute pe tinerii europeni defavorizați care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare să dobândească experiență profesională în străinătate, beneficiind de sprijinul social necesar. Obiectivul final este integrarea lor în sistemul de educație și de formare profesională sau găsirea unor locuri de muncă de calitate. Comisia va prezenta, de asemenea, o strategie a UE pentru universități și va propune modalități pentru o cooperare transnațională mai profundă și mai durabilă în învățământul superior.

Citiți și: Comisia Europeană dă startul lucrărilor pentru ca anul 2022 să devină Anul European al Tineretului

Ținând seama de învățămintele desprinse din pandemie, Comisia va prezenta o strategie europeană privind serviciile de îngrijire pentru a îmbunătăți în mod global aceste servicii, de la îngrijirea copiilor la îngrijirea pe termen lung. Pentru a consolida în continuare uniunea europeană a sănătății, Comisia va garanta accesul la medicamente de înaltă calitate la prețuri accesibile, propunând un nou cadru pentru un sector farmaceutic dinamic al UE, va prezenta o revizuire a legislației privind medicamentele pentru copii și pentru bolile rare și va consolida acțiunile de screening și diagnosticare precoce a cancerului, datorită cărora pot fi salvate vieți, prin intermediul unei recomandări privind screeningul pentru depistarea cancerului.

  1. Un nou elan pentru democrația europeană

Datorită Conferinței privind viitorul Europei, care este în plină desfășurare, și datorită inițiativelor cetățenești europene, democrația europeană va deveni tot mai dinamică. De asemenea, Comisia va lua măsuri suplimentare pentru a proteja libertatea și pluralismul mass-mediei, prin prezentarea unei Legi europene privind libertatea mass-mediei, și va proteja în continuare statul de drept, care este un element esențial pentru funcționarea eficace a UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în timpul discursului său anual din plenul Parlamentului European că a făcut o recomandare vizând îmbunătățirea protecției jurnaliștilor.

O abordare bazată pe principiul numărului constant

Pentru a reduce la minimum sarcina legată de obiectivele de politică ale UE, Comisia va aplica integral principiul numărului constant în cadrul acestui program de lucru. Astfel se va garanta că, atunci când introducem noi sarcini inevitabile, vom reduce în mod sistematic și proactiv sarcinile care decurg din legislația UE existentă în același domeniu de politică. Costurile preconizate ale respectării legislației UE vor fi cuantificate într-un mod mai transparent și vor fi prezentate în mod sistematic în evaluările impactului, iar costurile administrative vor fi compensate. O mai bună legiferare va continua, de asemenea, să sprijine durabilitatea și transformarea digitală, concentrându-se pe principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și pe principiul „digital în mod implicit”.

„Nu este suficient să ne redresăm în urma unei crize de o asemenea amploare, ci trebuie să devenim mai puternici și mai rezilienți. În acest spirit ne prezentăm programul de lucru pentru 2022, care este o dovadă a faptului că suntem hotărâți să ieșim din pandemie, profitând totodată de oportunitățile oferite de dubla tranziție verde și digitală. Sper acum să ajungem rapid la un acord cu Parlamentul European și cu Consiliul cu privire la principalele propuneri legislative, astfel încât să putem produce în mod colectiv rezultate pentru cetățeni, întreprinderi și părțile interesate”, a declarat Maroš Šefčovič, vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă. 


În fiecare an, Comisia adoptă un program de lucru care prezintă lista acțiunilor pe care le va întreprinde în următorul an. Programul de lucru informează publicul și colegiuitorii cu privire la angajamentele politice ale Comisiei de a prezenta noi inițiative, de a retrage propuneri deja înaintate colegiuitorilor și de a revizui legislația existentă a UE. Programul nu se referă la lucrările în curs ale Comisiei în scopul îndeplinirii rolului său de gardian al tratatelor și de asigurare a respectării legislației existente sau la inițiativele regulate pe care Comisia le adoptă în fiecare an. Programul de lucru al Comisiei pentru 2022 este rezultatul cooperării strânse cu Parlamentul European, cu statele membre și cu organele consultative ale UE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Parlamentul European solicită Comisiei să acționeze imediat pentru a apăra cetățenii polonezi și fundamentele legislației UE, prin declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept. 

În cadrul unei dezbateri în plen aprinse cu prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și cu ministrul sloven al afacerilor externe, Anže Logar, cei mai mulți eurodeputați au condamnat hotărârea controversată din 7 octombrie a Tribunalului Constituțional al Poloniei. Aceștia au pus sub semnul întrebării independența instanței înseși și au avertizat cu privire la calea regresivă urmată de guvernul polonez către totalitarism. Eurodeputații au subliniat că toate țările UE sunt de acord în mod voluntar cu norme comune atunci când aderă la Uniune și au insistat asupra faptului că nu există niciun conflict între ordinea juridică a UE și Constituția Poloniei.

În numele președinției slovene, ministrul Logar a afirmat că supremația dreptului UE este fundamentul UE și baza pentru a trăi împreună într-o comunitate europeană. Acesta a subliniat faptul că Consiliul dezbate intens chestiunea statului de drept și că președinția s-a angajat să avanseze procedurile în temeiul articolul 7.

„Hotărârea Tribunalului Constituțional al Poloniei pune sub semnul întrebării fundamentul UE și reprezintă o provocare directă la adresa unității ordinii juridice europene”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. „Este prima dată când o instanță dintr-un stat membru consideră tratatele UE incompatibile cu o constituție națională”, a continuat aceasta. Von der Leyen a anunțat că Comisia va acționa, citând procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, mecanismul de condiționalitate și alte instrumente financiare pentru a proteja bugetul UE împotriva încălcărilor statului de drept, precum și procedura prevăzută la articolul 7, care determină o încălcare gravă a valorilor UE.

Citiți și Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

Prim-ministrul polonez Morawiecki a susținut că „supremația dreptului UE nu se extinde la sistemul constituțional (…). Constituția Poloniei este cel mai înalt act juridic din Polonia; aceasta se situează deasupra oricărui alt principiu de drept”. El a afirmat, de asemenea, că instanțele constituționale din alte state membre, inclusiv Germania, Franța, Danemarca, Spania, Italia și România, au pronunțat în trecut hotărâri similare cu cele aflate în prezent în discuție.

Citiți și Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

Utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a apăra cetățenii polonezi

Majoritatea eurodeputaților a solicitat Comisiei să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a apăra mai ales cetățenii polonezi și, în cele din urmă, pentru a declanșa mecanismul de condiționalitate privind statul de drept. Aceștia au solicitat, de asemenea, lansarea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și ca, în cele din urmă, Consiliul să acționeze în conformitate cu articolul 7 al Tratatului UE. Eurodeputații și-au exprimat sprijinul ferm pentru cetățenii polonezi care ies în stradă pentru a lupta pentru statul de drept și pentru judecătorii și procurorii care continuă să aplice dreptul UE și au solicitat autorităților poloneze să îi asculte și să îi respecte.

Pe de altă parte, unii eurodeputați au criticat instituțiile UE pentru că sunt îngrijorate în ceea ce privește independența sistemului judiciar și separarea puterilor numai în anumite state membre, afirmând că supremația dreptului UE este utilizată pentru a conferi UE mai multe competențe decât cele definite inițial în tratate.

Dezbaterea cu premierul polonez Mateusz Morawiecki și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen va fi urmată joi de un vot asupra unei rezoluții.

Eurodeputații vor dezbate și vor vota, de asemenea, o rezoluție care marchează aniversarea unui an de la interzicerea aproape totală a avortului în Polonia. Decizia controversată a tribunalului constituțional al Poloniei, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021 și limitează avortul legal la cazurile de viol sau incest, sau atunci când sarcina pune în pericol viața mamei, a declanșat luni de proteste.

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.15 mins ago

Comisarul european pentru justiție, întrevedere cu Laura Codruța Kövesi: Am făcut bilanțul funcționării actuale a Parchetului European

Corina Crețu24 mins ago

Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate raportul Corinei Crețu privind Fondul de Solidaritate al UE: Solidaritatea dintre europeni este esențială

INTERNAȚIONAL46 mins ago

Statele Unite insistă asupra importanței unui efort global pentru combaterea atacurilor cibernetice

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI54 mins ago

Traian Băsescu interpelează Comisia Europeană: Ce posibilități are România să acorde ajutoare de stat pentru o tranziție echitabilă în comparație cu Germania sau Franța?

Alin Mituța1 hour ago

Eurodeputatul Alin Mituța a votat în plenul Parlamentului European raportul Farm to Fork: Această strategie nu este un moft, ci o necesitate economică, climatică și de sănătate

Dan Motreanu1 hour ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a votat raportul privind strategia „De la fermă la consumator” pentru realizarea unui sistem alimentar european mai durabil și rezilient

PPE1 hour ago

Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE: A pune oamenii în centrul proiectului european înseamnă a le respecta credința și tradițiile și a lupta pentru ele. Aceasta e misiunea PPE

NATO14 hours ago

Prima vizită a unui șef al Pentagonului în România din 2014 încoace: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a sosit la București și va merge miercuri și la Baza Mihail Kogălniceanu

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Renew Europe l-a ales pe succesorul lui Dacian Cioloș: Stéphane Séjourné, un influent colaborator al lui Emmanuel Macron, a devenit liderul celei de-a treia forțe din Parlamentul European

POLITICĂ17 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.19 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.24 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.2 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA4 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA5 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA5 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA5 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending