Connect with us

SUA

Infografic: Valoarea totală a bunurilor comercializate între UE și SUA este de patru ori mai mare decât bugetul anual al Uniunii

Published

on

Valoarea totală a bunurilor comercializate de Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii este de patru ori mai mare decât bugetul anual al UE, se arată într-un infografic publicat de Secretariatul General al Consiliului. 

UE și SUA au cea mai mare și cea mai profundă relație bilaterală de comerț și investiții din lume și au economii foarte integrate. Ambele economii reprezintă împreună aproximativ jumătate din PIB-ul mondial.

De asemenea, UE și SUA sunt cel mai mare partener comercial pentru fiecare dintre părți. Schimburile comerciale dintre SUA și UE acoperă 30% din comerțul la nivel mondial. 

În ultimul deceniu, valoarea bunurilor comerciale schimbate între cei doi parteneri a crescut de la 430 miliarde de euro în 2006 la 600 miliarde de euro în 2016. 

În plus, comerțul transatlantic sprijină 8 milioane de locuri de muncă în cadrul celor două piețe; aceste 8 milioane de persoane care beneficiază de pe urma relațiilor comerciale UE-SUA reprezintă echivalentul populației Austriei sau a orașului New York. 

Infograficul mai arată că în cadrul comerțului cu bunuri și servicii în top 3 intră chimicalele, produsele de manufactură și utilajele&mijloacele de transport, respectiv serviciile de călătorit, telecomunicațiile&afacerile și licențele&redevențele obținute din uzul proprietății intelectuale. 

@Consiliul UE

Astăzi, 15 aprilie, Consiliul UE a aprobat mandatele de negociere care permit Comisiei Europene deschiderea tratativelor cu SUA privind încheierea a două acorduri comerciale: un acord comercial limitat exclusiv la eliminarea tarifelor pentru bunurile industriale, excluzând produsele agricole și un acord privind evaluarea conformității care ar avea drept obiectiv eliminarea barierelor netarifare. 

Este de așteptat ca negocierile să rezolve disputa comercială dintre UE și SUA, generată de decizia de anul trecut a președintelui american Donald de a taxa importul de produse siderurgice. Măsura administrației americane a produs o reorientare a fluxurilor comerciale către UE, care s-a văzut inundată de produse siderurgice din state terțe. Această creștere reprezintă o amenințare gravă pentru producătorii de oțel din UE, care se află încă într-o poziție fragilă din cauza supracapacității de producție a oțelului la nivel mondial și a unui număr fără precedent de practici comerciale neloiale ale anumitor parteneri comerciali. 

Taxarea importului de oțel de către SUA a atras alte măsuri sau propuneri comerciale negative precum impunerea de tarife vamale pentru automobile, respectiv pentru produse din industria aeronautica sau alimentară care ar totaliza 11 miliarde de dolari, potrivit anunțului făcut de Donald Trump săptămâna trecută.

Citiți și Comisia Europeană este pregătită să înceapă negocierile comerciale cu Statele Unite după ce Consiliul UE a autorizat deschiderea tratativelor

În orice caz, mandatul de negociere garantează că UE nu va încheia negocieri cu SUA atâta timp cât tarifele actuale privind exporturile de oțel și aluminiu ale UE rămân în vigoare și că va putea suspenda negocierile în mod unilateral dacă SUA ar impune restricții comerciale suplimentare împotriva produselor europene.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MAE: Un angajat al Ambasadei României la Washington, testat pozitiv cu COVID-19

Published

on

Un membru al personalului Ambasadei României la Washington a fost testat pozitiv la infecţia cu noul coronavirus, informează Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit unui comunicat al MAE, starea de sănătate a persoanei este bună şi se află sub supraveghere medicală.

Au fost dispuse măsurile care se impun în relaţia cu autorităţile din statul de reşedinţă, respectiv măsuri de protecţie pentru restul colectivului misiunii diplomatice şi membrii de familie.

Totodată, MAE precizează că, pentru perioada următoare, activitatea uzuală a Ambasadei României în Statele Unite ale Americii va fi adaptată pentru limitarea expunerii celorlalţi membri ai misiunii, fiind întreprinse toate măsurile necesare de distanţare socială şi autoizolare impuse de această situaţie, activităţile curente în mediul online fiind menţinute.

Statele Unite ale Americii au înregistrat duminică 59.747 de noi cazuri de coronavirus şi 442 de decese legate de COVID-19 în 24 de ore, conform bilanţului zilnic al Universităţii Johns Hopkins. Numărul total de cazuri confirmate a ajuns la 3.301.820, iar numărul deceselor, la 135.171, conform bilanțului.

Continue Reading

SUA

SUA: Fundațiile lui George Soros anunță investiții de 220 milioane de dolari pentru consolidarea vocii comunităților de culoare

Published

on

© World Economic Forum

Pentru a sprijini mișcarea istorică a SUA spre justiție rasială, Fundațiile „Open Society”, fondate și prezidate de George Soros, anunță au anunțat luni, 13 iulie, investiții în valoare totală de 220 de milioane de dolari în organizații emergente și lideri care contribuie la consolidarea vocii comunităților de culoare din întreaga țară, mizând pe capacitatea lor de a duce mai departe impulsul de azi pentru un viitor mai bun, se arată într-un comunicat, citat de The New York Times

Inițiativa, care vine pe fondul protestelor naționale pentru egalitate rasială și reforma polițienească după uciderea afro-americanului George Floyd în Minneapolis, va remodela imediat peisajul organizațiilor politice și pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare, semnalând, totodată, măsura în care rasa și identitatea au devenit punctul focal explicit al politicii americane din ultimii ani, fără niciun semn de retragere, subliniază publicația americană.

Cea mai mare parte a acestui sprijin – 150 de milioane de dolari – va fi acordat printr-un set de subvenții pe cinci ani pentru organizațiile de justiție conduse de persoane de culoare care au contribuit la crearea și susținerea actualului impuls pentru egalitatea rasială. Răspunsul „Open Society” reflectă convingerea fundației că progresul real necesită sprijin susținut pe parcursul mai multor ani și ca liderii responsabili de comunitățile afectate să paveze calea de urmat.

„Să trăiești acest moment de transformare în mișcarea de justiție rasială te face să te simți inspirat și puternic”, a declarat președintele Fundației „Open Society”, Patrick Gaspard. „Suntem onorați să putem continua activitatea vitală de luptă pentru drepturi, demnitate și echitate pentru oamenii oprimați, începută de fondatorul și președintele nostru, George Soros”, a adăugat acesta.

Open Society va face, de asemenea, o serie de investiții substanțiale, în valoare totală de 70 de milioane de dolari, în eforturi  imediate de promovare a dreptății rasiale.

Fundațiile „Open Society” lucrează pentru promovarea dreptății rasiale în Statele Unite de mai bine de două decenii. Fondatorul și președintele George Soros și-a început activitatea filantropică în Statele Unite în anii 90, prin contestarea legilor privind drogurile care îi vizau pe nedrept afro-americanii. Open Society a lansat Inițiativa pentru Dreptate Rasială în 2003 și a susținut constant acordarea de sprijin celor care abordează inegalitatea sistemică cu care se confruntă comunitățile de culoare marginalizate istoric.

Continue Reading

ROMÂNIA

11 iulie 1997 Președintele SUA, la București: ”Păstrați această direcție. Viitorul este al vostru”. Parteneriatul Strategic România-SUA la 23 de ani de la lansare

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii împlinește astăzi 23 de ani de la lansare, moment marcat de celebrul discurs al lui Bill Clinton la București, primul președinte american care vizita România post-comunistă și la începuturile noii sale democrații. La aproape două decenii și jumătate distanță, parteneriatul dintre SUA și România constituie o prioritate și un reper fundamentale ale politicii externe românești, Bucureștiul este privit drept un aliat cheie al Washingtonului, atât în cadrul NATO, cât și la nivel bilateral, iar cooperarea pe diferitele paliere – politic, militar, economic, cultural sau educațional – își păstrează direcția, așa cum spunea Bill Clinton pe 11 iulie 1997.

Discursul lui Bill Clinton a reprezentat punctul cronologic și reperul în timp al lansării parteneriatului strategic româno-american, care astăzi este marcat cu a douăzeci și treia sa aniversare, timp în care România s-a dovedit a fi un aliat de nădejde și cu contribuții semnificative la coaliția internațională condusă de SUA în Irak împotriva terorismului, în susținerea operațiunilor NATO din Afganistan (în prezent, fiind a patra națiune NATO contributoare), în asumarea și în alocarea a minim 2% din PIB pentru Apărare și investind cele mai de seamă eforturi de politică externă în buna funcționare și dezvoltare a parteneriatului cu SUA. 

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatul Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite. Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu. În comunicatul final al summitului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

În cei douăzeci și trei de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri: Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO. Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic.

Anii 2017, 2019 și 2020 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într- un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă

La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României.

La 19 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România și SUA marchează și 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

În același interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, inclusiv prin creșterea prezenței militare a SUA în România. O acțiune concretă în această direcție este reprezentată de planurile Pentagonului pentru anul 2021, când Forțele Aeriene ale SUA ar urma să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul viitor.

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending