Connect with us

SPECIAL

Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

Published

on

de Robert Lupițu

Comisia Europeană a lansat miercuri un plan de acțiune privind facilitarea transportului de forțe și echipamente militare pe teritoriul Uniunii Europene, unul din cele 17 proiecte lansate în cadrul cooperării structurate permanente în domeniul apărării europene (PeSCo) ce poartă oficial numele de ”mobilitate militară” și în care este implicată și România.

Planul prezentat de Comisia Europeană miercuri conține trei dimensiuni de acțiuni concrete, de la actualizarea cerințelor militare la infrastructură de transport și aspecte normative.

Din cele trei domenii de acțiune prezentate de executivul UE, cel al infrastructurii de transport reprezintă cea mai mare provocare pentru România, țară parte a proiectului mobilității militare de la nivelul Uniunii, dar și stat membru NATO care a lansat propunerea găzduirii unui nou comandament, de trei stele – un land command component. – în contextul anunțului înființării unei structuri de comandă militară pentru desfășurarea rapidă a trupelor NATO în Europa.

În privința infrastructurii de transport, Comisia Europeană a precizat că va decide până în 2019 asupra componentelor rețelei transeuropene de transport care sunt adecvate pentru transportul militar al forțelor și echipamentelor. Totodată, executivul UE a transmis că va elabora o listă de proiecte prioritare, luând în considerare un eventual sprijin financiar suplimentar pentru aceste proiecte în următorul cadru financiar multianual, context în care Comisia Europeană a propus trei scenarii cu fonduri de până la 10 miliarde de euro pentru crearea unei ”autentice Uniuni a Apărării”.

Profilul de securitate al României în NATO și UE

România, ca țară de graniță a Uniunii Europene și a NATO, și-a construit un profil puternic în interiorul Europei în ultimii ani, mai ales ca furnizor de securitate în regiune. Alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, găzduirea unor importante facilități strategice ale NATO (sistemul antirachetă de la Deveselu, NFIU, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est, Brigada multinațională de la Craiova), rolul bazei de la Mihail Kogălniceanu pentru exercițiile aliate la Marea Neagră, găzduirea celui mai important exercițiu militar al NATO din anul 2017 sau implicarea în cinci din cele 17 proiecte inițiale lansate sub egida cooperării structurate permanente în materie de apărare europeană (PeSCo), reprezintă deopotrivă exemple de voință politică, dar care obligă la mai mult.

Tema infrastructurii capătă o importanță sporită la nivel strategic și de securitate inclusiv din perspectiva NATO. Dincolo de chestiunile legale și birocratice, mobilitatea militară este dependentă de calitatea infrastructurii. Mai mult, într-o declarație acordată de secretarul general al NATO pentru CaleaEuropeana.ro după anunțul transformării structurii de comandă a NATO, Jens Stoltenberg, a inserat o precizare fundamentală pentru viitoarele provocări pe care România și alte țări din regiune le vor avea de înfruntat.

”În timpul Războiului Rece, NATO a dezvoltat standarde pentru a răspunde acestor provocări, dar trebuie să ne amintim că o mare parte din țările Europei nu se aflau în NATO, ci erau membre ale Pactului de la Varșovia. Aceste standarde nu li se aplicau, iar țările NATO nu s-au concentrat pe aceste aspecte de la finalul Războiului Rece încoace. Trebuie să ne asigurăm că vom avea cel puțin coridoare de transport pentru a transporta echipament greu, inclusiv echipament din afara Europei, din Statele Unite sau Canada”. (Jens Stoltenberg pentru CaleaEuropeana.ro la data de 06 decembrie 2017 după agrearea unor noi măsuri de cooperare NATO-UE).

Două din cele nouă coridoare de transport europene traversează România. Care sunt semnificațiile strategice pentru țara noastră, stat frontieră al UE și al NATO

Dintre cele nouă coridoare de transport cuprinse în rețeaua europeană propusă de către Comisia Europeană (2 coridoare nord–sud; 3 coridoare est–vest; 4 coridoare diagonale), România figurează cu proiecte de conectivitate de transport pe coridorul Rin-Dunăre și pe coridorul Orient-Mediterana de Est.

Cele 9 coridoare de transport din UE (FOTO: European Commission)

Conectivitatea pe coridorul Rin-Dunăre traversează teritoriul României pe multiple dimensiuni de transport – rutier, aerian, naval și feroviar. Partea rutieră leagă punctul de frontieră Cenad cu Arad, Timișoara, Sibiu, Pitești, București și, în cele din urmă, Constanța.

O altă componentă rutieră este evidențiată între zona de frontieră Calafat-Vidin și orașele Craiova, gazda brigăzii multinaționale NATO din România, zona scutului antirachetă NATO de la Deveselu, capitala București, gazda Comandamentului multinațional de Divizie Sud-Est al NATO, și Constanța, cel mai mare port estic al Uniunii Europene și gazdă a bazei militare Mihail Kogălniceanu, punct strategic important pentru NATO.

Hartă interactivă: România pe coridorul Rin-Dunăre (FOTO: European Commission) – Click pe hartă pentru detalii

Conectivitatea pe același coridor este completată prin două aeroporturi (Timișoara și București), iar la nivel naval sunt evidențiate porturile din Dorbeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galați și Constanța. Componenta feroviară a acestui coridor cuprinde porțiuni din partea de vest a țării (Arad, Timișoara), centru (Brașov), și sud (Craiova, București, Constanța).

Conectivitatea pe coridorul Orient-Mediterana de Est România este cuprinsă pe ruta Arad, Timișoara, Drobeta Turnu Severin, Craiova și Calafat.

Hartă interactivă: România pe coridorul Orient-Mediterana de Est (FOTO: European Commission) – Click pe hartă pentru detalii

Prin cele două coridoare menționate, România este legată de cel mai important port nordic din UE – Hamburg (coridorul Orient/est-meditaranean), dar și de zona Frankfurt – Stuttgart din Germania, acolo unde este găzduit Comandamentul militar al Statelor Unite în Europa (EUCOM). Apoi, în eventualitatea în care structura de comandă a NATO pentru mobilitate militară va fi găzduită de Germania – variantele vehiculate fiind Bonn sau Ulm – devine și mai importantă racordarea României la coridorul Rin-Dunăre ce pornește din landurile Hessa (Frankfurt) și Baden-Württemberg (Stuttgart).

Hartă interactivă: România pe coridoarele Rin-Dunăre și Orient-Mediterana de Est (FOTO: European Commission) – Click pe hartă pentru detalii

Cele două coridoare leagă România de Ungaria, Slovacia, Austria, Cehia și Germania. Coridorul Rin-Dunăre este împărțit de România cu Bulgaria la nivel de cooperare transfrontalieră, iar coridorul Orient/ Mediterana de Est leagă România și de Bulgaria și Grecia.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

20 de ani de la discursul lui George W. Bush la București: “Salutăm România în NATO. Vă invităm să vă alăturați marii alianțe a libertății”

Published

on

© The White House Archive

Dacă vizita și discursul președintelui american Bill Clinton la București din 11 iulie 1997 rămân momentele de referință ale debutului Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, vizita și discursul succesorului său, George W. Bush, în capitala României din 23 noiembrie 2002 reprezintă pecetluirea deciziei Alianței Nord-Atlantice de a primi România în rândurile sale. În timp ce Clinton venea în România acum 25 de ani la două zile după summitul NATO de la Madrid, în cadrul căruia țara noastră nu a primit invitația de a adera la Alianță, Bush a aterizat la București cu exact 20 de ani în urmă pentru a marca decizia summitului NATO de la Praga, unde România a primit invitația de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

Primit la București de președintele de atunci, Ion Iliescu, președintele american și-a început discursul pe scena amplasată în fața Palatului Regal sub culorile unui curcubeu, exclamând: “Dumnezeu ne zâmbește astăzi!”.

Sunt onorat să transmit un mesaj poporului român: vă invităm cu mândrie să vă alăturați NATO, marea alianță a libertății“, a spus Bush, în aplauzele a aproximativ 500.000 de români, la două zile după ce NATO invitase România și alte șase republici ex-comuniste să se alăture comunității euro-atlantice.

 

Evocând căderea regimului Ceaușescu și curajul revoluției române, liderul de atunci de la Casa Albă a subliniat că efortul României de a construi o democrație și de a alege calea libertății “a fost recunoscut printr-o ofertă de aderare la NATO”.

“Salutăm România în NATO. Invitația NATO de a adera a fost, de asemenea, un vot de încredere că veți continua munca grea de reformă politică, economică și militară. Și, pe măsură ce o veți face, veți avea parteneri în toate națiunile din NATO. Promisiunile Alianței noastre sunt sacre, iar noi ne vom respecta angajamentele față de toate națiunile care ni se alătură. Dacă vreun pericol va amenința România – dacă vreo națiune va amenința România, Statele Unite ale Americii și NATO vor fi alături de voi. În calitate de aliat NATO, puteți avea această încredere: Nimeni nu va putea să vă ia libertatea țării dumneavoastră. Aderarea la NATO va face ca România să fie mai sigură, iar România va contribui la forța Alianței NATO în timp ce ne confruntăm cu noi pericole fără precedent”.

Aflat la București la un an de la atentatele de la 11 septembrie 2001 care au zguduit SUA și lumea euro-atlantică, Bush amintea că “deja, trupele noastre servesc cot la cot în Afganistan” și că “deja, România s-a alăturat coaliției globale împotriva terorismului”.

“Și vă mulțumim foarte mult”, spunea președintele SUA de la acea vreme, , care avea să mai viziteze România încă o dată, în aprilie 2008, unde a participat la summitul NATO de la București.

De altfel, cei 18 ani de apartenență formală (2004-2022) ai României la NATO au fost precedați de trei ani de implicare de facto în acțiunile Alianței (2001-2003), momente decisive și care s-au constituit într-o pondere semnificativă în influențarea deciziei politice de a primi România în Alianța Nord-Atlantică.

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite și activarea, în premieră, a articolului 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă au modificat substanțial procesul de adaptare și justificare a rolului Alianței Nord-Atlantice pentru securitatea euro-atlantică și în noua dinamică negativă a arhitecturii internaționale de securitate. Același moment tragic pentru comunitatea transatlantică și pentru cel mai important actor al relațiilor internaționale a devenit și momentul în care România a demonstrat angajamentul său de a deveni un aliat NATO. Într-o nouă decizie legislativă, Parlamentul de la București a hotărât, în septembrie 2001, participarea României, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Practic, înainte de a deveni membru de jure al NATORomânia a început să se comporte ca un aliat de facto, devenind parte a Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF) conduse de SUA care s-a implicat în Războiul din Afganistan, prezență militară care continuă și în prezent. Tot înainte de momentul formal al aderării, în 2003, România și-a început prezența militară în Irak, unde a făcut parte din Forța Multinațională condusă tot de Statele Unite în baza unei ”coaliții de voință” în contextul în care aliați precum Germania și Franța s-au opus acestei intervenții.

Astfel, încă din 2001, forțele militare românești au participat la misiunile NATO în Afganistan, atingând în 2010 cel mai ridicat nivel de prezență al unui contingent militar românesc în operațiunile aliate din această țară – aproximativ 1.800 de militari. Până la retragerea militară SUA și NATO din Afganistan, România a fost al 5-lea aliat NATO ca mărime a contribuției sale cu forțe militare la operațiunea Resolute Support din Afganistan. În cei 20 de ani de prezență în Afganistan, 29 de soldați români și-au pierdut viața ca parte a angajamentului asumat pentru ca România și cetățenii săi să fie parte integrantă a sistemului de apărare colectivă și securitate euro-atlantică.

Implicarea militară română în Irak, care de asemenea precede momentul aderării formale, a debutat în 2003 cu o prezență militară de 730 de soldați, efective sporite cu încă 130 de soldați în anul 2005. În 2008 și 2009, contingentul militar al României în Irak s-a diminuat la 501, respectiv 350 de soldați ca parte a îndeplinirii misiunii aliate. În contextul etapelor succesive de retragere a forțelor multinaționale din Irak, România și-a asumat păstrarea efectivelor militare în teritoriu până în 2011, alături de forțele britanice și americane. Cu toate acestea, ca parte a termenilor acordului de retragere dintre SUA și Irak, România a trebuit să decidă și să pună în practică retragerea trupelor în 2009, făcând parte din penultimul val de retrageri militare înainte de retragerile Marii Britanii și Statelor Unite din 2011. În total, în cei șase ani de prezență militară în Irak, trei militari români și-au pierdut viața.

Două decenii mai târziu de la discursul lui George W. Bush la București, țările NATO vor marca deciziile summitului de la Praga printr-o reuniune a miniștrilor de externe din NATO, care se va desfășura la București în perioada 29-30 noiembrie.

Continue Reading

SPECIAL

Retrospectivă 2021: Anul reedificării frontispiciului transatlantic, al redresării și al despărțirii de Angela Merkel. Rămâne dilema preeminenței și rezilienței democrației în competiția epocală cu regimurile autoritare

Published

on

În timp ce 2021 își numără ultimele sale ceasuri până la a intra în istorie, retrospectiva care îl acompaniază spre acest inevitabil drum îl plasează într-o lumină proiectată de mai multe reflectoare, iar totul s-a învârtit în jurul particulei “re”. Anticipat a fi un “an al rezilienței și al reînnoirii relației transatlantice“, anul care tocmai se încheie a adus certitudine și o cvasi-stabilitate a lumii transatlantice nu înainte de a aduce un sentiment iminent de prăbușire. A fost primul an dintre ultimii în care elementul surpriză, fie că s-a numit el Brexit, fenomenul Trump, asertivitatea Rusiei, ascensiunea Chinei, tehnologiile disruptive emergente sau pandemia de coronavirus, nu a mai dat tonul care accelera riscurile unor rupturi fără precedent. A fost însă anul care a contribuit la persistența unei lumi aflate în desfacere și în continuă transformare – de la decăderea pentru a câteva clipe a prestigiului imuabil al democrației americane la resuscitarea sa pe aceleași trepte ale Capitoliului și de la începutul redresării pentru Europa la intrarea Angelei Merkel în panteonul integrării europene, punând agora europeană în fața unor noi începuturi după aproape două decenii.

2021 este în mod invariabil și fără tăgadă anul reedificării frontispiciului transatlantic după aproape cinci ani în timpul cărora casa alianței dintre America de Nord și Europa a fost jefuită de populism, iar fundația sa a fost sistematic erodată de un agent patogen interior stimulat și de actori ambientali ce nu împărtășesc aceleași valori și mod de viziona și de a acționa în comunitatea globală. Desprinderea relativ violentă a Statelor Unite de perioada furtunoasă Donald Trump și instalarea lui Joe Biden la Casa Albă a catalizat neîndoielnic bilanțul acestui an. Unitatea transatlantică a ieșit deseori la rampă – a se vedea declarațiile summit-urilor ce au “guvernat” lumea internațională sau reacțiile la adresa acțiunilor Rusiei și Chinei, însă și-a etalat și efectele limitative, provocând crize punctuale precum alianța AUKUS sau retragerea haotică din Afganistan și alimentând un sentiment pe alocuri de neîncredere.

2021 este și anul în care marile scene globale ale summit-urilor au demonstrat că o relație transatlantică aflată pe aceeași partitură are potențialul de a marginaliza autocrații precum Rusia și China. Reconsolidată la summit-urile G7, NATO și Uniunea Europeană – Statele Unite, alianța transatlantică a ieșit în largul bătăliei diplomatice globale, iar fie că vorbim de summitul G20, de reuniunea COP26 sau de acțiuni politico-diplomatice (sancțiuni, summitul democrației), coordonarea și poziția comună transatlantică a fost mai prezentă ca oricând în ultimii ani.

Dacă de la Washington au fost trasate liniile strategice majore ale decadei acestui secol – concurența sistemică dintre democrații și autocrații -, în Europa au fost luate cele mai importante decizii care atestă acest aspect. Fie că vorbim de Europa (din păcate) non-UE, Marea Britanie, fie că vorbim de Uniunea Europeană, la Carbis-Bay, la Bruxelles sau la Roma, Statele Unite și Europa unită s-au echipat pentru anii ce vor urma. Lansarea dialogurilor strategice SUA – UE privind Rusia, China și regiunea indo-pacifică, pregătirea terenului pentru implicarea SUA în proiectele apărării europene și recunoașterea de către Statele Unite a eforturilor autonomiei strategice europene în complementaritate cu NATO, construcția unui consiliu tehnologic euro-american sau decizia elaborării unui nou Concept Strategic al NATO – sunt câteva dintre exemplele acestei realități.

Atât pentru Europa, cât și pentru Statele Unite, 2021 a fost un an al schimbării. Dacă la Washington tranziția dintre era Donald Trump și cea a lui Joe Biden a fost marcată de scene violente, la Bruxelles, Berlin, Roma, în Franța, ori Spania, Europa s-a despărțit fără fast, dar sobru, de o epocă numită Angela Merkel, cancelarul german care a rămas o constantă între patru președinți americani, patru președinți francezi, cinci prim-miniștri britanici sau opt premieri italieni. Retragerea Angelei Merkel de la conducerea celei mai puternice țări europene, combinată cu instalarea unei coaliții cu sorginte ideologică de centru și centru-stânga conduse de Olaf Scholz și cu apropierea de la Quirinale dintre Franța lui Emmanuel Macron și Italia lui Mario Draghi, marchează intrarea Europei într-o etapă politică în care forțele de centru-dreapta pășesc într-un recul. Fie că vorbim de Berlin, Paris, Roma, Madrid sau Varșovia, în niciuna dintre aceste capitale popularii și creștin-democrații nu mai sunt la putere. 

La București, cea mai mare capitală din UE în care forțele europene de centru-dreapta se află la guvernare, însă într-o mare coaliție cu forțele de centru-stânga, 2021 a fost anul în care redresarea prin reforme și prin rezervorul financiar de 80 de miliarde de euro obținut anul trecut au suferit de pe urma unor evoluții precare ale vieții politice. România încheie 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro aprobat, cu certitudinea unui parteneriat strategic cu Statele Unite reafirmat cu prilejul ceasului său aniversar și cu o influență în NATO și în Uniunea Europeană care pendulează între amorțire și zvâcniri strategice de mare răsunet, precum apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, inserția regiunii Mării Negre în circuitul strategic de decizie de la nivel aliat și european și cuplarea activă a Bucureștiului la conversațiiile și deciziile privind reziliența democrațiilor occidentale. Dar pentru toate acestea, rămâne o pre-condiție: să fim mai puternici și mai rezilienți la noi acasă pentru a contribui pozitiv la această reconstrucție a frontispiciului transatlantic.

Refacerea frontispiciului transatlantic rămâne deci doar începutul unei promisiuni în timpurile unor mari dileme epocale. Aceea promisiune a preeminenței și rezilienței democrației într-o competiție de lungă durată cu regimurile autoritare.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului, unele dintre ele cu un potențial epocal de influențare a viitorului deceniu:

Ianuarie – Toate reflectoarele lumii îndreptate spre templul democrației americane. Capitoliul SUA, dublă scenă de violențe de neimaginat și reziliența democrației și puterii americane

1 ianuarie: Portugalia a preluat de la Germania preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni, având pe agendă pregătirea recuperării post-COVID-19 şi încheierea demersurilor care să permită punerea în aplicare a Mecanismului de Rezilienţă şi Redresare, într-un climat marcat de consecinţele acordului privind Brexit-ul. În aceeași zi, Marea Britanie a preluat președinția G7, cu ambiția de a se repoziționa pe plan global după Brexit, iar Italia pe cea a G20, având ca pilon o nouă eră a legăturilor transatlantice, Roma asumându-și rolul de lider în refacerea relației istorice Europa – SUA.

6 ianuarie: Mii de protestatari pro-Trump, unii înarmați, au luat cu asalt Capitoliul Statelor Unite, provocând evacuarea acestuia în timp ce în cadrul Congresului SUA avea loc procesul de certificare a alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, câștigate de Joe Biden în fața lui Donald Trump. Aceste scene fără precedent în istoria democrației americane, descrise de Biden drept insurecție, au provocat reacții europene și internaționale în lanț, NATO, Uniunea Europeană, Germania, Franța, Marea Britanie sau România condamnând violențele și cerând respectarea rezultatelor alegerilor. Un demers de cotitură și care a ridicat semne de întrebare privind puterea giganților digitali a fost întreprins și de conducerea rețelelor de socializare Facebook și Twitter, care au suspendat conturile lui Donald Trump.

13 ianuarie: Președintele american Donald Trump este pus sub acuzare pentru a doua oară de Camera Reprezentanților, o premieră în istoria SUA. El a fost acuzat de “incitare la insurecție” ca urmare a comentariilor sale la un miting precedent asaltului asupra Capitoliului Statelor Unite.

17 ianuarie: Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat la Moscova. Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august 2020 pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat. Gestul autorităților Federației Ruse a fost blamat de comunitatea occidentală, însă în pofida reacțiilor europene și transatlantice, Aleksei Navalnîi a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare, de către un tribunal din Moscova, la începutul lunii februarie.

20 ianuarie: Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate. De asemenea, Kamala Harris a devenit prima femeie vicepreședintă din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care preia această funcție. În primul discurs ca președinte al SUA, Joe Biden a promis că SUA își vor repara alianțele și vor conduce prin puterea exemplului. Inaugurarea lui Biden a fost salutată de liderii țărilor aliate, între care și România, de NATO și de Uniunea Europeană.

© The White House/ Flickr

21 ianuarie: Joe Biden a semnat, în prima sa zi la Casa Albă, revenirea SUA în Acordul de la Paris privind clima, reprezentând prima sa decizie majoră de la preluarea funcției prezidențiale prin care inversează decizia predecesorului său Donald Trump de a retrage țara din această înțelegere. În aceeași zi, Biden a semnat un ordin executiv prin care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății, revenind asupra unei alte decizii controversate a lui Trump.

22 ianuarie: A intrat în vigoare Tratatul privind interzicerea armelor nucleare, primul acord internațional obligatoriu din punct de vedere juridic de interzicere totală a armelor nucleare.

25-29 ianuarie: Are loc Forumul Economic Mondial de la Davos, desfășurat de o manieră inedită din cauza pandemiei de COVID-19. Reuniunea a găzduit în format virtual mai mult 1.200 de lideri de guverne, din mediul de afaceri și din societatea civilă, din 60 de țări, care și-au consacrat ideile și interacțiunile pe tematica “Un an crucial pentru reconstruirea încrederii”. Între mesajele importante de la Forum s-au distins apelul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru relansarea relației transatlantice, și respingerea unei logici de Război Rece între SUA și China de către cancelarul german Angela Merkel.

Februarie – SUA și Rusia cooperează de necesitate, șeful diplomației UE umilit la Moscova. Regal de unitate transatlantică la München și democratică la G7

3 februarie: SUA și Rusia au prelungit oficial Tratatul nuclear New START până în 2026. România și celelalte țări NATO au salutat decizia. Prelungirea Tratatului New START asigură limite verificabile pentru ICBM-urile, SLBM-urile și bombardierele grele până la data de 5 februarie 2026. Regimul de verificare al Tratatului New START permite SUA să monitorizeze modul în care Rusia se conformează cu obligațiile ce decurg din tratat și oferă o perspectivă mai mare asupra poziției nucleare a Rusiei, inclusiv prin schimburi de date și inspecții la fața locului care permit inspectorilor americani să urmărească forțele și instalațiilor nucleare rusești.

5 februarie: Rusia a expulzat trei diplomați din trei țări UE (Germania, Polonia și Suedia) în timpul vizitei șefului diplomației europene Josep Borrell la Moscova, motivul fiind participarea acestora la manifestațiile pro-Navalnîi. Concomitența gestului Rusiei cu vizita Înaltului Reprezentant a fost considerată o insultă la adresa Europei de către eurodeputați și criticată aspru de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel. Borrell a devenit primul șef al diplomației europene din 2017 încoace care a efectuat o vizită în capitala Federației Ruse, deplasarea având loc sub semnul arestării și condamnării opozantului Aleksei Navalnîi, fapt criticat de Occident, în timp ce grupurile politice din Parlamentul European i-au cerut Înaltului Reprezentant al UE să solicite o întâlnire cu Navalnîi sau chiar să-și amâne vizita în Rusia dacă nu poate determina eliberarea acestuia și să propună noi sancțiuni la adresa Rusiei. Într-un gest de retorsiune față de expulzările din Rusia, Germania, Polonia și Suedia au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

5 februarie: Preşedintele american Joe Biden a susţinut primul său discurs de politică externă în calitate de şef al statului, în care a subliniat necesitatea de a reconstrui și repara alianţele SUA, de a revendica rolul de lider mondial al ţării în fruntea căreia se află, vorbind despre relațiile cu Europa și sistarea retragerii parțiale militare din Germania, precum și tensiunile continue cu Rusia și concurenţa cu China. În același timp, el a anunțat și lansarea unei revizuiri globale a “amprentei noastre militare” în consultare cu aliații și partenerii.

11 februarie: Joe Biden a anunțat, în urma unei convorbiri cu omologul său chinez Xi Jinping, înființarea unui grup de lucru la Pentagon privind China, obiectivul fiind acela de a stabili postura militară necesară în Oceanul Pacific.

12 februarie: “O zi istorică pentru Europa”. Parlamentul European și Consiliul UE au semnat Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro din care România va putea accesa 30,44 miliarde de euro.

13 februarie: Fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a depus jurământul în calitate de prim-ministru al Italiei, țară care asigură președinția G20. Treptat, Draghi a devenit unul dintre cei mai influenți lideri din Consiliul European.

13 februarie: Senatul Statelor Unite ale Americii a votat achitarea fostului președinte Donald Trump pentru a doua oară, votul de 57-43 în favoarea condamnării nereușind să atingă majoritatea necesară de două treimi. Șapte republicani s-au alăturat democraților în votul pentru condamnare, devenind astfel cel mai apropiat vot de la procesul de punere sub acuzare a lui Andrew Johnson din 1868.

© Munich Security Conference

19 februarie: Are loc primul regal de unitate transatlantică în era Joe Biden. Desfășurată tradițional în luna februarie a fiecărui an, dar amânată din cauza pandemiei de COVID-19 pentru o dată ulterioară, Conferința de Securitate de la München a organizat o ediție specială online consacrată oportunității unice a revitalizării relațiilor transatlantice, în care tematica unei noi agende comune Europa – SUA a fost discutată mai întâi de Joe Biden, Emmanuel Macron și Angela Merkel, liderii celor trei mai puteri – SUA, Franța și Germania, iar apoi subiectul a fost abordat într-o sesiune separată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și într-un discurs de încheiere din partea prim-ministrului britanic Boris Johnson, după ce acesta a găzduit prima reuniune G7 cu participarea noului lider de la Casa Albă.

Noul președinte american Joe Biden a făcut un apel către aliații europeni pentru a se pregăti împreună pentru o competiție strategică pe termen lung cu China, într-un discurs de o dublă premieră, adresându-se pentru prima dată aliaților europeni de la preluarea mandatului de președinte și devenind primul lider de la Casa Albă care susține o alocuțiune pe scena, chiar și virtuală, a Conferinței de Securitate de la München. El a făcut pledoarie pentru democrație, a îndemnat la confruntarea Rusiei și a Chinei și a reafirmat angajamentul SUA pentru elementul sacru al relației transatlantice – articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă. 

Într-o notă concordantă, cancelarul german Angela Merkel s-a alăturat vineri lui Joe Biden pe scena virtuală a ediției speciale a Conferinței de Securitate de la München și a solicitat o “agendă comună” a Europei și a Statelor Unite atât cu privire la Rusia, cât și referitor la China.

În schimb, pe aceeași scenă virtuală, președintele francez Emmanuel Macron și-a manifestat intenția de a “reechilibra coaliția transatlantică” pentru a le oferi partenerilor americani un partener european responsabil și credibil, vorbind despre faptul că “SUA devin o putere pacifică” și că NATO și autonomia strategică europeană sunt compatibile.

De asemenea, și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a salutat anunțul lui Joe Biden că “America a revenit” și asemenea Angelei Merkel a arătat că susține consolidarea cooperării SUA-Europa în fața “Chinei din ce în ce mai asertive” și “Rusiei din ce în ce mai sfidătoare”.

Similar discursului Ursulei von der Leyen, peședintele Consiliului European Charles Michel a invocat din nou “un pact fondator” UE-SUA, subliniind că “împreună apărăm ordinea internațională de atacurile regimurilor autocratice din Rusia și China”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atenționat că Uniunea Europeană nu poate înlocui NATO și nu poate proteja Europa, spunând că orice încercare de a slăbi legătura transatlantică nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza și Europa. Nu în ultimul rând, Boris Johnson a reafirmat angajamentul de neclintit al Marii Britanii față de securitatea europeană.

19 februarie: Are loc prima reuniune G7 în era Joe Biden: Cele mai puternice democrații ale lumii au discutat, într-o întâlnire virtuală, despre contracararea politicilor “neorientate spre piață” ale Chinei și un tratat global pentru sănătate.

21 februarie: România a devenit primul aliat NATO dotat cu rachete americane HIMARS. Elementele primului Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – HIMARS au ajuns în Portul Constanța.

25-26 februarie: Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit prin videoconferință pentru a discuta despre producția și livrarea de vaccinuri în UE, noile variante mai agresive ale noului coronavirus, restricțiile de călătorie, certificatele de vaccinare și solidaritate internațională, fiind pentru prima dată în care șefii de state sau de guverne au abordat în comun tema certificatului digital de vaccinare anti-COVID-19.

27 februarie: Începe “Podul de vaccinuri de peste Prut”. Republica Moldova a primit prima tranșă de 20.000 vaccinuri anti-COVID-19 din cele peste 200.000 de doze pe care România le-a donat, o parte dintre acestea inclusiv pe 27 martie, cu ocazia împlinirii a 103 de ani de la unirea Basarabiei cu Țara Mamă.

Martie – SUA, NATO și UE recuplează motorul alianței transatlantice. Joe Biden rostește miza concurențială sistemică a secolului al XXI-lea: “Cine va prevala dintre democrații și autocrații?”, în timp ce SUA și China își dau prima întâlnire în Alaska

2 martie: Statele membre UE au oficializat sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi, fiind pentru prima dată când Uniunea Europeană impune sancțiuni în cadrul noului regim global al UE privind sancțiunile pentru drepturile omului, care a fost instituit la 7 decembrie 2020, creat în baza conceptului “Legii Magnitski”. În mod concomitent și ca dovadă de unitate transatlantică, și administrația Joe Biden a adoptat primele sale sancțiuni împotriva Rusiei, într-un “semnal” că Moscova va fi tratată diferit de noua administrație SUA.

4 martie: În primul său de discurs de politică externă, șeful diplomației SUA Antony Blinken a descris China drept cea mai mare provocare geopolitică a secolului 21 pentru SUA și aliații lor

5 martie: Papa Francisc ajunge la Bagdad în prima vizită papală în Irak, unde s-a întâlnit cu marele ayatolah Ali al-Sistani la Najaf, Irak. Este prima întâlnire vreodată dintre un papa și un ayatollah.

10 martie: Instituțiile Uniunii Europene au semnat declarația comună pentru Conferința privind Viitorul Europei, un amplu și fără precedent dialog cu cetățenii pentru construirea unei Europe mai reziliente.

17 martie: Au loc alegerile generale pentru Parlamentul Țărilor de Jos, scrutin în urma căruia Olanda a fost nevoită să fie condusă de un guvern interimar până la finele lui 2021, când patru forțe politice moderate și centriste au instalat un nou cabinet condus de Mark Rutte, aflat la putere din anul 2010.

19 martie: Oraşul Anchorage din Alaska, îndreptat spre Pacific, a fost ales ca un teren mai neutru decât Washingtonul sau Beijingul pentru primele runde discuţii divizate între secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, și șefii diplomației chineze, Wang Yi și Yang Jiechi.

20 martie: Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a anunțat retragerea țării sale din Convenția de la Istanbul, fiind prima țară care face acest lucru.

22 martie: Europa face un nou pas în a deveni actor militar. Statele Uniunii Europene au înființat Facilitatea Europeană pentru Pace pentru acțiuni externe militare și de apărare ale UE.

22 martie: Are loc o răfuială în spectrul sancțiunilor între Uniunea Europeană, China și SUA. Consiliul Uniunii Europene a decis să impună măsuri restrictive împotriva a 11 persoane și patru entități responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora în diferite țări din lume, între care și China. Beijingul a răspuns imediat la sancțiunile UE, incluzând pe lista sa de sancțiuni cinci membri ai Parlamentului European, Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European, dar și Comitetul politic și de securitate al UE (COPS). Decizia este fără precedent având în vedere că COPS este format din ambasadorii statelor membre la Bruxelles și este prezidat de reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă. În semn de solidaritate cu Europa, SUA au acționat în unitate cu UE și au adoptat sancțiuni împotriva Chinei pentru reprimarea uigurilor.

23 martie: Ever Given, o navă taiwaneză de 400 de metri lungime și 59 lățime, a eșuat de-a latul Canalului de Suez din cauza vântului puternic blocând total traficul maritim în zonă și afectând lanțul global de aprovizionare. Pe 29 martie, nava portcontainer Ever given a fost reflotată și remorcată spre nord, permițând redeschiderea Canalului Suez. Cel puțin 369 de nave au așteptat să treacă prin canal.

23 martie: Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, efectuează prima sa vizită în Europa, unde a participat la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, a avut întrevederi cu omologii de-ai săi și s-a întâlnit cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. “Am venit aici pentru a exprima angajamentul ferm al SUA față de această alianță. Vrem să ne reconstruim parteneriatele, în primul rând cu aliații NATO”, a spus el, în timp ce alături de omologii săi din Franța, Germania și Regatul Unit a reconfirmat angajamentul față de NATO, relația transatlantică și cooperarea UE-SUA.

24 martie: Sunt consemnate primele decizii majore transatlantice după venirea lui Joe Biden la Casa Albă. SUA și UE au agreat implicarea Statelor Unite în proiectele de apărare ale Uniunii Europene și relansarea dialogului strategic privind provocarea sistemică reprezentată de China.

25 martie: România are începând cu această dată o escadrilă F-16 completă. Cel de-al 17-lea avion de vânătoare a ajuns în dotarea Forțelor Aeriene.

© European Union 2021

25 martie: Preşedintele american Joe Biden și liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care Angela Merkel, Macron sau Klaus Iohannis, au avut prima lor întrevedere, prin mijloace virtuale, pentru a celebra valorile democratice, într-un gest simbolic al reînnoirii relaţiei transatlantice după epoca Trump, fiind pentru prima dată după 11 ani când un lider american participă la Consiliul European. Interacțiunea cu liderii europeni a fost precedată de o frază cheie rostită de Joe Biden, care a trasat miza secolului al XXI-lea ca fiind rezultatul evenimentelor despre “cine va prevala dintre democrație și autocrație“. Împărțind scena internațională în tabere ideologice, liderul de la Casa Albă a făcut apel către liderii UE la cooperare strânsă pentru ca “democrațiile, și nu autocrațiile, să stabilească regulile” și a afirmat că o Uniune Europeană puternică este în interesul SUA.

30 martie: 25 de lideri mondiali, între care președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul britanic Boris Johnson, președintele român Klaus Iohannis și președintele Consiliului European Charles Michel, au solicitat, într-o scrisoare publică comună, un nou tratat internațional privind pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea.

Aprilie – “Sofagate” la Ankara. NATO și SUA anunță decizia retragerii militare din Afganistan. La Bruxelles începe birocrația depunerii PNRR-urilor

5 aprilie: Președintele rus Vladimir Putin semnează o lege care extinde mandatul prezidențial la un total de patru mandate consecutive de șase ani. Legea i-ar permite lui Putin, care se află la al doilea mandat consecutiv, să ocupe funcția de președinte până în 2036.

6 aprilie: Vizita la Ankara a președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se încheie cu un nou moment stânjenitor pentru Uniunea Europeană după umilința suferită de Josep Borrell la Moscova. Incidentul “Sofagate” s-a petrecut în palatul prezidențial al președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, unde Michel și von der Leyen se aflau în vizită oficială pentru revitalizarea relațiilor dintre Bruxelles și Ankara. Însă, când cei doi înalți demnitari ai UE au fost introduși în sala de recepție, au găsit doar două fotolii amenajate, dintre care unul era destinat lui Erdoğan, iar președinta Comisiei Europene a rămas preț de câteva secunde în picioare, vădit încurcată, neștiind unde să se așeze. În cele din urmă, von der Leyen a ocupat un loc pe una dintre canapelele din încăpere, vizavi de ministrul de externe turc Mevlüt Çavuşoğlu.

© NATO

15 aprilie: Decizie istorică a NATO. SUA, România și celelalte state aliate își retrag forțele militare din Afganistan la 20 ani de la unica activare a Articolului 5. Aliaţii din cadrul NATO, reuniți la nivel de miniștri de externe și ai apărării într-o videoconferință extraordinară, şi-au anunţat decizia de a începe retragerea forţelor lor angajate în misiunea din Afganistan de la 1 mai pentru a o finaliza “în câteva luni”, potrivit unei declarații comune agreate de 60 de miniștri aliați, cu prezența secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, și a secretarului apărării, Lloyd Austin, la Bruxelles. Reprezentată la reuniune de miniștrii Bogdan Aurescu și Nicolae Ciuca, România, a cincea națiune contributoare la misiunea din Afganistan cu peste 600 de militari, a evidențiat angajamentul de lungă durată al țării noastre față de securitatea Afganistanului

17 aprilie: Au loc funeraliile prințului Philip, soțul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, decedat la data de 9 aprilie.

18 aprilie: Guvernul ceh a ajuns la concluzia că serviciul rus de informații GRU-ul a fost responsabil pentru explozia a două depozite de muniție din Vrbětice în 2014. 18 diplomați și presupuși spioni ruși au fost ulterior expulzați.

21 aprilie: Parlamentul European și statele membre ale UE au ajuns la un acord politic privind reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.

22 aprilie: Președintele american Joe Biden a găzduit un summit virtual privind clima cu ocazia Zilei Internaționale a Pământului.

22 aprilie: Portugalia, țara care asigură președinția Consiliului UE, devine primul stat membru al Uniunii Europene care depune la Bruxelles planul său națională de redresare și reziliență, fiind urmat de Grecia, Germania și Franța la o săptămână distanță.

23 aprilie: Miniștrii de externe ai României, Poloniei și Turciei au convenit, la București, să impulsioneze formatul trilateralei de securitate dintre cele trei țări prin inițierea unor reuniuni la nivelul miniștrilor apărării din aceste state aliate

28 aprilie: Parlamentul European a aprobat Acordul de comerț și cooperare UE-Regatul Unit, care reglementează relațiile dintre UE și Marea Britanie după Brexit.

Mai – Incisivitate politică, diplomatică și strategică a României pe plan european și euro-atlantic. Se lansează Conferința privind viitorul Europei

5 mai: A început Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar SUA în Europa din ultimii 25 de ani, care a avut loc și în România. 28.000 de soldați din 26 de țări s-au antrenat în 12 țări NATO și partenere.

6 mai: Reuniți la Londra, miniștrii de externe din țările G7 condamnă comportamentul destabilizator al Rusiei și încurajează China să “participe constructiv la sistemul internațional bazat pe reguli”.

7-8 mai: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au adoptat Declarația Summitului de la Porto, făgăduind că “vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă”.

9 mai: Uniunea Europeană marchează Ziua Europei și aniversarea a 71 de ani de la Declarația Schuman prin lansarea Conferinței privind viitorul Europei, în hemiciclul Parlamentului European din Strasbourg. În acest spirit, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, transmit o scrisoare către europeni de Ziua Europei, îndemnându-i: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”.

© European Union 2021 – Source : EP

© Administrația Prezidențială

10 mai: Președintele Klaus Iohannis a găzduit, împreună cu președintele polonez, Andrzej Duda, Summitul Formatului București (B9), o inițiativă care reunește statele de pe flancul estic al NATO, reuniunea având loc cu o lună înainte de summitul NATO de la Bruxellesla întrunire fiind prezent în format virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pentru prima oară de la inițierea acestui format, care reunește șefii de state de pe flancul estic al NATO, la summitul B9 a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden. Declarația Summitului București 9 a statuat că “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”.

12 mai: Se aniversează cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.

22 mai: Președinția italiană a G20 și președinta Comisiei Europene au co-prezidat, la Roma, Summitul mondial al Sănătății, în cadrul căruia liderii lumii au prezentat 16 linii directoare pentru acțiunile actuale și viitoare în domeniul sănătății globale, pentru a sprijini finanțarea, crearea și menținerea unor sisteme de sănătate eficiente și a unei acoperiri universale a sănătății, pentru a îmbunătăți pregătirea, avertizarea timpurie, prevenirea, detectarea, răspunsul coordonat, precum și rezistența și recuperarea în fața pandemiei actuale și a viitoarelor potențiale urgențe de sănătate publică.

23-24 mai: Opoziția față de președintele belarus Aleksandr Lukașenko acuză guvernul din Belarus că a deviat zborul Ryanair 4978 din Atena, Grecia, către Vilnius, Lituania și l-a forțat să aterizeze la Minsk pentru a-l aresta pe jurnalistul și activist al opoziției Roman Protasevici care se afla la bord. Deși motivul aterizării forțate a fost o presupusă amenințare cu bombă, nu s-au găsit explozivi. Drept reacție, Uniunea Europeană interzice tuturor companiilor aeriene din Belarus să îi folosească aeroporturile și spațiul aerian și aplică sancțiuni oficialilor despre care se crede că sunt implicați în operațiune.

27 mai: Succes european al României. Miniștrii de externe din UE au discutat, în premieră, situația conflictelor prelungite din Marea Neagră. La reuniunea de la Lisabona România a propus crearea unui post de Reprezentant Special al Uniunii Europene în regiune.

31 mai: România a devenit cea de-a 22-a țară care a trimis Comisiei Europene planul său național de redresare și reziliență prin care urmează să beneficieze de granturi și împrumuturi de 29,2 miliarde de euro pentru a-și relansa economia. Planul a fost prezentat public pe data de 2 iunie.

31 mai: România a inaugurat Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București prin intermediul căruia își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene.

Iunie – Joe Biden, pe tărâm european. Occidentul își reînnoiește jurămintele de unitate în suita de summit-uri G7, NATO și UE-SUA pentru a asigura preeminența democrațiilor în fața regimurilor autoritare

© European Union, 2021/ Source: EC – Audiovisual Service

1 iunie: Biroul Procurorului Public European este lansat în mod oficial marți, 1 iunie, la Luxemburg, de Laura Codruța Kövesi, șefa EPPO, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, care au emis o declarație comună în care au apreciat că prin lansarea EPPO “se deschide astfel un nou capitol în lupta împotriva criminalității transfrontaliere”.

1 iunie: Miniștrii de externe din țările NATO decid să susțină elaborarea unui nou Concept Strategic al Alianței și înființarea unui accelerator de inovare în domeniul apărării.

2 iunie: Comisia Europeană a anunțat un plan de 600 de milioane de euro pentru redresarea economică a Republicii Moldova, bazat pe progresele privind combaterea corupției.

5 iunie: Miniștrii de finanțe G7 au ajuns la un acord istoric pentru un impozit global de minimum 15% pentru marile corporații, pavând calea pentru decizii similare la nivelul OCDE și G20.

9 iunie: Documentarul ”Colectiv” al regizorului român Alexander Nanau a câștigat Premiul LUX 2021 al Publicului European decernat de Parlamentul European.

© White House/ Flickr

10 iunie: Preşedintele american Joe Biden și-a început prima sa vizită externă, în Europa, cu deviza politicii externe a administrației sale – “America a revenit” -, într-un discurs pe care l-a susținut în fața membrilor forţelor aeriene americane de la baza Mildenhall din sud-estul Marii Britanii. Joe Biden a efectuat în perioada 10-16 iunie prima sa călătorie în străinătate de la preluarea mandatului, în Europa, unde va participa la patru summituri cruciale pentru politica externă a administrației sale, centrată pe preeminența democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli în fața autocrațiilor și a încercărilor de a răsturna ordinea occidentală. Astfel, în timp ce se va afla în Europa, Biden va participa la summitul G7 din Marea Britanie (11-13 iunie, la summitul NATO (14 iunie) și la un summit UE-SUA la Bruxelles (15 iunie), precum și la un summit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în Elveția (16 iunie).

10 iunie: În ajunul summitului G7 și la 80 ani distanță de când prim-ministrul Winston Churchill și președintele Franklin Delano Roosevelt au semnat prima Cartă a Atlanticului, Joe Biden și Boris Johnson au adoptat noua Cartă a Atlanticului, reînnoind angajamentul americano-britanic față de NATO și aliații democratici.

13 iunie: Liderii G7, format ce reunește cele mai puternice democrații ale lumii, au convenit asupra unei abordări dure față de China și au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, angajându-se totodată la măsuri menite să pună capăt pandemiei de COVID-19, să consolideze sistemele globale de sănătate, să reclădească economiile lor pe baze reziliente și să promoveze valorile democratice și parteneriatele globale. Întruniți la Carbis Bay, în Marea Britanie, pentru un summit care a durat trei zile – primul pentru președintele american Joe Biden și ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene au adoptat o declarație finală de 25 de pagini, călăuziți de șase principii centrale – sfârșitul pandemiei și pregătirea pentru viitor, revigorarea economiei, asigurarea prosperității, protejarea planetei, consolidarea parteneriatelor globale și îmbrățișarea valorilor democratice -, sub obiectivul “Build Back Better World -B3W”. Sub acronimul B3W, țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”.

© G7/ Twitter

14 iunie: La primul summit NATO cu Joe Biden președinte al SUA și la ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, liderii celor 30 de state aliate, reuniți la Bruxelles, au trasat calea de urmat pentru Alianța Nord-Atlantică către orizontul anului 2030, reafirmând angajamentul solemn față de articolul V din Tratatul de la Washington și luând decizia elaborării unui nou Concept Strategic, în timp ce au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia. Agenda NATO 2030 reafirmă că NATO este forumul transatlantic unic, esențial și indispensabil pentru consultări și acțiuni comune, importanța consolidării rezilienței și prevede că Alianța va lansa un accelerator civil-militar de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord și va crea un Fond NATO pentru inovare. De asemenea, Alianța Nord-Atlantică a decis să întărească parteneriatele cu UE, cu țările democratice din Asia Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud și cu alte țări din Africa, Asia și America Latină. Nu în ultimul rând, liderii aliați l-au însărcinat pe secretarul general să stabilească o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să inițieze un dialog regulat la nivel înalt pe teme de schimbări climatice și securitate.

© NATO

15 iunie: Președintele american Joe Biden și liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene au adoptat la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA, o declarație comună prin care reînnoiesc parteneriatul transatlantic dintre UE și SUA și stabilesc o agendă transatlantică comună pentru a gestiona împreună “cooperarea, competiția și rivalitatea sistemică” cu China și pentru a contracara “modelul repetat de comportament și activități dăunătoare” din partea Rusiei prin crearea unui dialog strategic UE-SUA privind relațiile cu Moscova. Reuniunea, care a debutat cu un acord major privind suspendarea tarifelor în disputa Airbus – Boeing, s-a concretizat cu o declarație comună în 36 de puncte în care acțiunile agresive ale Rusiei sunt criticate printr-un limbaj diplomatic puternic, în timp ce ascensiunea Chinei este abordată din perspectiva “multiplelor fațete” ale cooperării, concurenței și rivalității. De asemenea, liderii SUA și UE au decis să demareze negocierile pentru implicarea Statelor Unite în proiectele apărării europene.

© European Union, 2021

16 iunie: Președinții Joe Biden și Vladimir Putin s-au reunit pentru prima oară într-un summit SUA – Rusia. Discuţiile desfăşurate la vila La Grange, o clădire de secol XVIII de pe malul lacului din Geneva, oraș unde au început seria de summit-uri și Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov în anii de final ai Războiului Rece, s-au concretizat printr-o declarație comună privind stabilitatea strategică, în care au reafirmat “principiul conform căruia un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată” și au anunțat că “Statele Unite și Rusia vor demara împreună, în viitorul apropiat, un dialog bilateral integrat privind stabilitatea strategică”. Ca parte a rezultatelor summit-ului, Joe Biden și Vladimir Putin au convenit ca ambasadorii celor două ţări să revină la post, după ce au fost retraşi mai devreme în acest an și să lanseze un proces de consultări privind securitatea cibernetică, având în vedere criticile din partea SUA față de activitățile malițioase ale Rusiei. În schimb, summitul a lăsat în urma sa și senzația unei discuții neconcludente despre elefantul din încăpere numit “China”.

© Kremlin.ru

16 iunie: Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au prezentat o comunicare comună cu privire la relațiile Uniunii Europene cu Rusia, definind Moscova drept “o provocare strategică” și subliniind că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”, documentul fiind dat publicității în ajunul summitului dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, care are loc pe teren neutru, la Geneva.

16 iunie: Comisia Europeană a aprobat primul plan de redresare și reziliență, pe cel al Portugaliei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, în zilele următoare fiind aprobate și cele ale Spaniei, Greciei și Italiei.

24-25 iunie: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene s-au întrunit la Bruxelles pentru summitul european de vară în cadrul căruia au refuzat propunerea Angelei Merkel privind un summit cu Rusia, dar au decis să exploreze formate și condiționalități privind dialogul și cooperarea selectivă cu Moscova. De asemenea, summitul UE a fost tensionat de legea anti-LGBT din Ungaria, iar în cadrul discuțiilor aprinse din Consiliu, premierul maghiar Viktor Orban a fost invitat să activeze articolul 50 din tratat și să părăsească Uniunea Europeană.

© MApN

27 iunie: România și-a încheiat participarea de aproape două decenii în Afganistan. Ultimul detașament militar a fost repatriat, raportând “misiune îndeplinită”.

28 iunie: Țările membre ale Uniunii Europene au adoptat prima lege europeană a climei, stabilind obiectivul ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

29 iunie: Vladimir Putin și Xi Jinping au agreat prelungirea tratatului de cooperare Rusia-China, subliniind că “colaborarea strânsă sino-rusă constituie un exemplu în formarea unui nou tip de relații internaționale”.

Iulie – Încep procesiunile politico-diplomatice pentru a marca retragerea Angelei Merkel

1 iulie: Slovenia a preluat de la Portugalia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment în care disputele premierului Janez Jansa cu Bruxellesul pe subiecte precum statul de drept, cooperarea cu Parchetul European şi libertatea presei stârneau îngrijorări.

© Comisia Europeană în România/ Facebook

1 iulie: Regulamentul referitor la certificatul digital UE COVID-19 a intrat în vigoare. Scopul certificatului digital al UE privind COVID este să faciliteze libera circulație în condiții de siguranță în UE în timpul pandemiei de COVID-19. Certificatul digital al UE privind COVID va fi accesibil tuturor și: atestă vaccinarea, testarea și vindecarea de COVID-19; este gratuit și disponibil în toate limbile UE; este disponibil în format electronic și pe suport de hârtie; este securizat și conține un cod QR semnat digital.

1 iulie: O nouă structură NATO pe teritoriul României: Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est de la Sibiu și-a început activitatea. Această structură a fost înfiinţată în anul 2020, iar în data de 14 iunie anul acesta, în aceeași zi cu summitul NATO, la finalul exercițiului de comandament DEFENDER-Europe 21 CAX/CPX, a fost declarată Capacitatea Operaţională Inițială. HQ MNC-SE are misiunea de a asigura monitorizarea evoluțiilor din mediul de securitate, coordonarea forțelor din cadrul prezenței aliate din regiune, precum și integrarea operațională a forțelor aliate la criză și conflict.

2 iulie: Acord global istoric pentru taxarea companiilor multinaționale. OCDE anunță că 130 de țări, inclusiv România, vor institui un impozit pe profit de cel puțin 15%.

9 iulie: Declarația Summitului celor Trei Mări de la Sofia. Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali salută decizia SUA de a lucra la o nouă structură de investiții în Europa Centrală și de Est.

11 iulie: Principalul partid proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), al preşedintelui Maia Sandu, a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate, obținând o majoritate de peste 52% din voturi.

12 iulie: Inundațiile europene. Ploile torențiale provoacă inundații în regiunea de frontieră dintre Germania și Belgia, soldate cu 229 de morți, dintre care 184 în Germania, 43 în Belgia și 2 în România. Evenimentul este atribuit efectelor schimbărilor climatice.

16 iulie: România dă undă verde acordului cu SUA privind proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă. Klaus Iohannis a promulgat legea de ratificare a acordului dintre București și Washington.

16 iulie: Președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au semnat, la Casa Albă, Declarația de la Washington pentru reafirmarea fundației valorilor relației strategice dintre SUA și Germania și au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia, printre scopuri regăsindu-se mobilizarea investițiilor în Europa Centrală și de Est și să nu permită Rusiei să utilizeze energia ca o armă geopolitică. În acest context, liderul Statelor Unite a elogiat-o pe Merkel pentru “natura istorică” a mandatului său de cancelar care se va încheia după alegerile din Germania din toamna acestui an. Angela Merkel a efectuat 23 de vizite la Washington în timpul celor 16 ani în fruntea guvernului, Biden fiind al patrulea preşedinte de la Casa Albă de când Merkel a venit la putere.

© Bundesegierung/ Bergmann

19 iulie: Comisia Europeană a lansat două alianțe industriale, și anume Alianța pentru tehnologiile procesoarelor și semiconductorilor și Alianța europeană pentru date, edge și cloud, punând astfel bazele suveranității digitale, momente premergătoare ale anunțului făcut de Ursula von der Leyen în discursul său privind Starea Uniunii Europene, când a dezvăluit o nouă inițiativă a UE – intitulată ”Actul european privind cipurile” –  în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia.

29 iulie: Un cetățean britanic și unul român au murit în urma unui atac cu drone asupra vasului petrolier “Mercer Street”, care tranzita pașnic Marea Arabiei de Nord. În semn de solidaritate cu Marea Britanie și România, Statele Unite, NATO și G7 au denunțat “caracterul deliberat” al atacului.

August – Eforturile de două decenii ale SUA și NATO în Afganistan, prăbușite sub ofensiva talibanilor. Lumea transatlantică, luată prin surprindere

© MApN

15-17 august: Situația din Afganistan a căpătat proporțiile unei crize umanitare după ce retragerea trupelor americane și ale NATO din această țară a oferit talibanilor posibilitatea de a-şi accelera revenirea la putere, lumea transatlantică fiind luată prin surprindere de aceste evoluții. Gruparea islamistă radicală a asigurat că vrea să preia puterea printr-un “transfer paşnic” în zilele următoare și îndemnând misiunile diplomatice internaționale să își continue activitatea. Cu toate acestea, majoritatea diplomaţilor occidentali au părăsit capitala Kabul după ce insurgenţii talibani au preluat controlul asupra capitalei Afganistanului, un moment complicat pe care analiștii internaționali l-au comparat cu “căderera Saigonului”, eveniment care a pus capăt războiului din Vietnam și a marcat retragerea SUA. “Căderea Kabulului” a fost consfințită prin plecarea din Afganistan a președintelui pro-occidental Ashraf Ghani, intrarea talibanilor în Palatul prezidențial de la Kabul și proclamarea Emiratului Islamic al Afganistanului. Mii de cetățeni afgani au luat cu asalt aeroportul din Kabul, încercând să se urce în avioanele americane care evacuau colaboratori și cetățeni, generând haos în încercarea de a fugi din calea talibanilor care au preluat controlul țării în câteva zile. Într-o declarație, semnată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și de secretarul apărării, Lloyd Austin, administrația americană anunță că în următoarele 48 de ore își va extinde prezența de securitate la aproape 6.000 de soldați, cu o misiune axată exclusiv pe transferarea în afara țării a mii de cetățeni americani care au avut reședința în Afganistan, precum și personalul angajat pe plan local al misiunii americane din Kabul și familiile acestora și alți cetățeni afgani deosebit de vulnerabili. De asemenea, Statele Unite și alte peste 60 de state ale lumii, inclusiv 25 ale Uniunii Europene, semnând o declarație în care cere ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită să plece, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, în contextul revenirii accelerate la putere a talibanilor.

24 august: Reprezentanți ai 46 de țări și organizații internaționale, între care și România, au adoptat o declarație comună la finalul summitului ”Platforma Crimeea” în care condamnă ocuparea și militarizarea peninsulei anexate ilegal de Rusia în 2014.

24 august: Președintele american Joe Biden anunță că Statele Unite vor respecta termenul limită din 31 august de retragere a trupelor americane din Afganistan, dar că ar trebui să existe “planuri de urgență”, dacă este necesar. În paralel, Franța a anunțat că va sista podul aerian instituit pentru a evacua cât mai mulți afgani dacă SUA se vor retrage, în timp ce Uniunea Europeană a suplimentat ajutorul umanitar pentru afgani până la peste 200 de milioane de euro.

27 august: Trei decenii de independență a Republicii Moldova au fost marcate la Chișinău în prezența președinților R. Moldova, României, Poloniei și Ucrainei.

© Administrația Prezidențială

31 august: Statele Unite s-au retras oficial din Afganistan după o prezență de 20 ani, marcând finalul celui mai lung conflict din istoria SUA. Prin această retragere, Statele Unite au lăsat astfel ţara în mâinile talibanilor, duşmanii lor de 20 de ani, cei care au preluat puterea în țară la jumătatea lunii august, însă armata americană a precizat că a făcut inutilizabile avioane, vehicule blindate şi un sistem de apărare antirachetă care au rămas în urmă. Comemorarea a două decenii de la atacurile teroriste asupra World Trade Center din New York din 11 septembrie 2001, motivul declanșării războiului din Afganistan, va avea loc anul acesta fără ca SUA să mai fie prezente în această țară.

Septembrie – Ambițiile Uniunii Europene oglindite de discursul SOTEU al Ursulei von der Leyen. Alianța AUKUS declanșează o criză transatlantică. România primește undă verde pentru PNRR, iar Germania se desprinde încet dar sigur de Angela Merkel

1 septembrie: România intră într-o prelungită criză politică. Premierul Florin Cîțu îl revocă pe ministrul justiției Stelian Ion, după ce acesta a refuzat să dea aviz pentru Programul “Anghel Saligny”. Revocarea creează o criză politică în cadrul guvernului de coaliție de centru-dreapta PNL – USR – UDMR, care s-a destrămat în mai puțin de nouă luni de la înființare, culminând cu voturile USR în favoarea unei moțiuni împotriva guvernului și cu negocieri între PNL și PSD pentru formarea unui guvern de mare coaliție.

5 septembrie: România anunță că a reușit să evacueze 156 de cetățeni afgani ca parte a efortului occidental de a scoate cât mai mulți afgani din zonele periculoase controlate de talibani.

11 septembrie: Statele Unite au comemorat două decenii de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, atacuri care au zguduit cea mai puternică țară a lumii și au cutremurat ordinea internațională de sorginte occidentală.

13 septembrie: Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, atinge o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: se împlinesc zece ani de la adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

15 septembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg cel de-al doilea său discurs privind Starea Uniunii Europene (SOTEU), la un an distanță de când iniția un îndemn ca Europa să își descopere vitalitatea ca răspuns la cea mai gravă criză din istoria sa: pandemia de coronavirus. În cadrul acestui discurs, von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană și NATO vor adopta o nouă declarație comună de cooperare, că UE va prezenta o nouă strategie de conectivitate, denumită “Global Gateway”, pentru a investi în infrastructură de calitate, precum și o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia. De asemenea, ea a anunțat că Comisia Europeană și președinția franceză a Consiliului UE vor organiza anul viitor un summit european privind apărarea și a propus că anul 2022 să fie Anul European al Tineretului.

© European Union 2021 – Source : EP

15 septembrie: Izbucnește o criză diplomatică transatlantică. Liderii Statelor Unite, Marii Britanii și Australiei au dezvăluit alianța de securitate și apărare AUKUS în zona Indo-Pacifică, un pact care exclude Europa și care prevede achiziționarea de către Australia a unor submarine nucleare americane în detrimentul unei înțelegeri cu Franța, considerat “contractul secolului” de către Paris. Împreună, într-o conferință de presă virtuală, cu premierul australian Scott Morrison și cu omologul său britanic Boris Johnson, președintele american Joe Biden a declarat că cele trei națiuni fac un “pas istoric” pentru a-și aprofunda cooperarea. Înființarea acestei alianțe cu scopul de a contracara influența Chinei în regiunea indo-pacifică a provocat o adevărată criză diplomatică transatlantică prin iritarea Franței, care și-a văzut reziliat un contract de vânzare de submarine către Australia, și dezamăgirea Uniunii Europene, care a pledat din nou prin liderii săi instituționali pentru necesitatea unei autonomii strategice europene.

16 septembrie: Uniunea Europeană își prezintă propria sa strategie privind regiunea Indo-Pacific, moment ce coincide cu anunțul înființării AUKUS. Prin acest document, UE își propune să intensifice angajamentul strategic față de regiunea indo-pacifică prin care urmărește să contribuie la stabilitatea, securitatea, prosperitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii, în conformitate cu principiile democrației, statului de drept, drepturilor omului și dreptului internațional.

18 septembrie: Scandalul submarinelor și alianța AUKUS a provocat furie și indignare la Paris. Mai întâi, miniștrii francezi de externe și de apărare au acuzat o “lovitură în spate” din partea aliaților. Observând intensitatea reacției virulente a Franței, secretarul de stat american Antony Blinken a spus că Franţa este un ”partener vital” al Statelor Unite în regiunea indo-pacifică, asigurând că ”nu există diviziune regională între interesele partenerilor noştri atlantici şi pacifici”. Însă, preşedintele Emmanuel Macron a rechemat ambasadorii francezi la Canberra şi Washington pentru consultări, într-un gest fără precedent în raport cu aliații Franței, iar ministrul francez al apărării și-a anulat o vizită la Londra.

© United Nations

20-24 septembrie: peste 100 de șefi de stat sau de guvern și miniștrii de externe participă la Adunarea Generală a ONU, unica tribună politică a lumii, între care președintele SUA, Joe Biden, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, președintele României, Klaus Iohannis, președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson. Astfel, Joe Biden a invocat, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”, subliniind că “suntem în zorii unui deceniu decisiv” și că “începem o nouă eră de diplomaţie neobosită”. Și președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU, pledând pentru valori democratice și o ordine internațională bazată pe reguli ca fundamente ale unui viitor mai bun, pentru multilateralism și pentru rezolvarea pașnică a conflictelor prelungite din vecinătatea României, care afectează securitatea Europei. Vorbind la New York în cadrul lucrărilor Adunării Generale a Națiunilor Unite, șeful statului a preluat teza omologului său american, Joe Biden, subliniind că lumea se află într-un “punct de inflexiune” și că pandemia a arătat “că trebuie să găsim modalități de a reconstrui mai bine și mai ecologic”.

22 septembrie: SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor. Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar Statele Unite au recunoscut importanța unei apărări europene complementare cu NATO.

26 septembrie: Au avut loc alegerile legislative din Germania în urma cărora social-democrații au revendicat funcția de cancelar după 16 ani ai “erei Merkel”, în timp ce conservatorii cancelarului aflat în retragere au obținut cel mai slab rezultat postbelic.

27 septembrie: Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană s-a desfășurat la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală.

© European Union, 2021
Source: EC – Audiovisual Service

Octombrie – Președintele României primește Premiul Carol cel Mare la Aachen. Continuă ceremoniile de adio pentru Angela Merkel. SUA și Franța se reconciliază după criza submarinelor, iar UE și SUA își etalează unitatea la summitul G20

2 octombrie: Președintele Klaus Iohannis a fost laureat, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus Iohannis, care a devenit primul lider român și al șaselea est-european laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

© Administrația Prezidențială

5 octombrie: Comisia Europeană a adoptat prima Strategie UE pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești. Documentul este construit pe 3 piloni: prevenirea şi combaterea tuturor formelor de antisemitism (online şi offline); încurajarea vieţii evreieşti şi protejarea moştenirii evreieşti; asigurarea şi întărirea educaţiei, cercetării şi comemorării Holocaustului.

5-6 octombrie: Are loc Consiliul European informal de la Brdo pri Kranju, Slovenia, unde liderii statelor UE anunță că vor adopta în martie 2022 Busola strategică a apărării europene și că vor lucra la o nouă declarație UE-NATO. De asemenea, liderii statelor membre au adoptat o declarație comună prin care reafirmă ”sprijinul fără echivoc” al UE pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, în cadrul unui summit UE – Balcanii de Vest.

8 octombrie: Polonia a decis că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituția țării, creând un nou precedent și adâncind disputa politico-juridică dintre Varșovia și Bruxelles. Comisia Europeană a anunțat că va utiliza “toate instrumentele” pentru a proteja integritatea dreptului european.

© Casa De Su Majestad El Rey

14 octombrie: Angela Merkel, cancelarul german aflat la finalul unei prodigioase cariere politice în slujba țării sale și a Europei, a primit, în Spania, Premiul european “Carol al V-lea” din partea regelui Felipe al VI-lea al Spaniei în semn de recunoaștere a “numeroșilor săi ani de serviciu politic pentru Europa”.

15 octombrie: Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au convenit joi, la Washington, să lanseze un dialog privind securitatea și apărarea și un mecanism de consultări la nivel înalt privind regiunea Indo-Pacifică, punând astfel capăt tensiunilor declanșate de anunțul surprinzător al formării alianței de apărare SUA – Marea Britanie – Australia, un pact de securitate care exclude Europa, care anulează un contract de submarine convenționale franceze pentru Australia în detrimentul unora nucleare americane și care a fost lansat în aceeași zi în care UE și-a oficializat Strategia pentru Indo-Pacific.

20 octombrie: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, efectuează o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației președintelui Joe Biden care s-a deplasat la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în România în ultimii șapte ani.

© European Union 2021

21-22 octombrie: Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene. Mai mult, în cadrul ceremoniei de adio organizate de liderii europeni, care a cuprins o fotografie de familie, un cadou simbolic și aplauze la scenă deschisă, omologii săi europeni i-au rezervat cancelarului german o surpriză aparte: un mesaj video din partea unuia dintre cei mai apropiați parteneri internaționali ai Angelei Merkel, fostul președinte american Barack Obama. De asemenea, într-un discurs de omagiere, Charles Michel – care prezidează summiturile UE – a descris-o pe Merkel ca fiind “un monument” și a spus că fără ea reuniunile “vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”. În întreaga sa carieră politică, Merkel a participat la 107 summit-uri europene.

Tot în cadrul Consiliului European, Polonia a fost luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen pe tema statului de drept. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a solicitat primirea României în spațiul Schengen precum și includerea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale UE, inclusiv pe fondul crizei prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

21-22 octombrie: Miniștrii apărării din cele 30 state membre ale NATO au aprobat un nou plan general de apărare a Alianței Nord-Atlantice în situații de criză și de conflict și au lansat primul fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice.

28 octombrie: Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

© President Biden/ Twitter

29 octombrie: Cu zâmbete, strângeri de mâini şi declaraţii despre parteneriatul lor, Joe Biden şi Emmanuel Macron şi-au afişat ostentativ, la Roma, reconcilierea după disputa provocată de anunțul înființării alianței de securitate AUKUS și criza anulării de către Australia a unui contract de submarine convenționale franceze în favoarea unora americane cu propulsie nucleară. Reconcilierea a fost marcată în marja summitului G20 prin adoptarea unei declarații comune a reconcilierii a președinților Statelor Unite și Franței prin care cei doi lideri au reafirmat “angajamentul față de o cooperare bilaterală și transatlantică mai strânsă în vederea asigurării păcii, securității și prosperității în întreaga lume”.

30 octombrie: În ultimele trei săptămâni, nouă state membre au oferit asistență României prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, iar alte două state non-UE au venit în sprijinul României, confruntată cu o recrudescență a cazurilor de COVID-19. Cele 11 țări sunt: AustriaDanemarcaFranța, Germania, ItaliaOlandaPolonia, Slovacia, UngariaSerbia și Republica Moldova, iar sprijinul a constat în furnizarea de medicamente pentru tratament, concentratoare de oxigen, teste COVID-19, echipe de medici de specialitate trimise în România și preluarea de pacienți într-unele din țările menționate.

30-31 octombrie: În cadrul unui summit de două zile desfășurat la Roma, înaintea conferinței COP26 privind clima, liderii celor mai puternice și industrializate 20 de țări ale lumii (G20), la care se alătură și Uniunea Europeană, au reafirmat angajamentul Acordului de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale. De asemenea, aceștia s-au angajat să îmbunătățească accesul global la vaccinurile COVID-19 în țările în curs de dezvoltare și să pună în aplicare o reformă globală a impozitului pe profit pentru companiile multinaționale până în anul 2023. Reuniți sub auspiciile președinției italiene a G20 și a premierului Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, Joe Biden, aflat la primul său G20, Angela Merkel, aflată la ultimul summit G20, și ceilalți lideri în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic Boris Johnson au adoptat o declarație comună de 17 pagini, cu multiple obiective, însă cu o omisiune majoră: “Nu a fost stabilită nicio dată pentru atingerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon”.

© G20/ Twitter

Într-o notă distinctă, Statele Unite și Uniunea Europeană au deschis “o nouă eră a cooperării transatlantice”, cele două părți hotărând să elimine tarifele privind oțelul și aluminiul, să își întrerupă litigiile la Organizația Mondială a Comerțului pe această temă și să pună bazele unui acord global durabil pentru a reduce amprenta de carbon generată din comercializarea produselor din oțel și aluminiu.

De asemenea, Angela Merkel a primit ovații și trandafiri ultimul său summit G20, fiind descrisă drept “o campioană a multilateralismului”.

© Palazzo Chigi/ governo.it

Noiembrie – Liderii lumii, decizii ambițioase la summitul COP26 privind clima. SUA vor construi un reactor nuclear de mici dimensiuni în România, iar șeful diplomației UE prezintă Busola strategică privind apărarea europeană

© Administrația Prezidențială

1-2 noiembrie: Are loc Summitul liderilor mondiali COP26 de la Glasgow. Peste 100 de lideri, printre care președinții Joe Biden și Klaus Iohannis, și-au asumat angajamentul de a stopa și inversa ”pierderea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030, asigurând în același timp dezvoltarea durabilă și promovând o transformare rurală favorabilă incluziunii”.

Totodată, peste 100 de țări s-au alăturat acordului dintre SUA și Uniunea Europeană. de reducere a emisiilor de metan cu cel puțin 30% până în 2030, iar 190 de țări și organizații își asumă angajamentul să elimine treptat cărbunele din producția de energie.

În egală măsură, președintele american Joe Biden, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și premierul britanic Boris Johnson și-au asumat angajamentul de a combate criza climatică prin reducerea decalajului de infrastructură la nivel mondial. Pe lângă această inițiativă, Uniunea Europeană, Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Germania au lansat în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice Parteneriatul pentru tranziție energetică echitabilă cu Africa de Sud pentru a crea ”noi locuri de muncă și oportunități pentru comunitățile sud-africane din sectorul mineritului.”

Nu în ultimul rând, Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR). Potrivit Case Albe, această centrală SMR este “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

© Bundesriegung

4 noiembrie: Angela Merkel a fost decorată de Emmanuel Macron cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție a Franței.

9 noiembrie: Au avut loc, la Washington, consultări politice între secretarul de stat al SUA și ministrul de externe al României care au marcat deschiderea celei de-a șaptea reuniuni a Dialogului Strategic România – SUA pentru implementarea Declarației comune pentru Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii. Reuniunea Dialogului Strategic a fost prima reuniune de acest tip cu noua Administrație de la Washington și prima după anul 2018. 

16 noiembrie: Joe Biden și Xi Jinping au discutat în primul summit virtual despre ”natura complexă a relațiilor” SUA-China, subliniind că trebuie să evite o escaladare a competiției în conflict.

17 noiembrie: Miniștrii afacerilor externe și ai apărării din UE, reuniți în cadrul unei sesiuni comune, au discutat la Bruxelles primul proiect al Busolei Strategice a Uniunii Europene, document programatic elaborat de șeful diplomației europene, Josep Borrell, și care va fi adoptat de liderii statelor membre anul viitor cu scopul de a oferi orientări politico-strategice clare cu privire la abordarea UE în materie de securitate și apărare în următorii 5-10 ani și să consolideze rolul UE ca furnizor de securitate globală. Busola Strategică a Uniunii Europene prevede, de asemenea, crearea unei “capacități de desfăşurare rapidă a UE” ce reprezintă o forță militară de reacție rapidă de aproximativ 5.000 de militari. La aceeași reuniune, țările UE au lansat un nou val de proiecte în domeniul apărării europene, România fiind implicată în patru dintre cele 14 proiecte aprobate la nivelul PESCO.

25 noiembrie: Criza politică din România ia sfârșit. Parlamentul României votează guvernul PNL-PSD-UDMR, condus de Nicolae Ciucă cu 318 voturi pentru și 126 împotrivă. Noul cabinet afirmă că PNRR este “axul” programului de guvernare PNL-PSD-UDMR și că aderarea la Schengen și la zona euro, parteneriatul cu SUA și consolidarea României în NATO și UE sunt prioritățile guvernului Ciucă.

26 noiembrie: Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen.

© Italian Government

Decembrie – Înscăunarea lui Olaf Scholz în Germania pune capăt erei Merkel. Anul se încheie cu incertitudinea iminentelor negocieri dintre SUA, NATO și Rusia privind “garanțiile de securitate” cerute de Moscova

1-2 decembrie: Miniștrii de externe din țările NATO s-au reunit la Riga pentru a pregăti Conceptul Strategic de anul viitor și pentru a discuta noile comasări de forțe militare ale Rusiei la granița cu Ucraina.

3 decembrie: Germania și-a luat rămas bun de la Angela Merkel, primul cancelar femeie și est-german al țării, prin cea mai solemnă ceremonie militară.

4 decembrie: Statele Unite și Uniunea Europeană au decis să lanseze la începutul anului viitor dialogul strategic privind securitatea și apărarea prin care SUA vor fi implicate în inițiativele de apărare ale UE

8 decembrie: S-a încheiat “epoca Angela Merkel”. Olaf Scholz a fost ales cancelar al Germaniei, fiind așteptat de liderii UE să lucreze pentru o Europă suverană și puternică. În acest decor politic, președintele francez Emmanuel Macron i-a adus un ultim omagiu Angelei Merkel, mulțumindu-i pentru că l-a învățat multe lucruri și pentru că l-a acceptat ca pe un lider tânăr și furtunos.

© Bundeskanzlerin/ Instagram

8-10 decembrie: Au loc ample consultări politice între președintele american Joe Biden, pe de o parte, și aliații săi europeni din Occident și din Europa de Est, inclusiv România, pe fondul tensiunilor cu Rusia, precum și consultări politice cu președintele rus Vladimir Putin, pe de altă parte. Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO și a avertizat că un atac rus ar atrage o consolidare a prezenţei militare americane pe teritoriile ţărilor membre NATO în Europa de Est.

9-10 decembrie: Președintele american Joe Biden a găzduit, în mod virtual, primul summit global al democrației, invitând țările lumii să își unească eforturile în fața “autocraților”.

10 decembrie: Președinția lui Macron peste Europa. Liderul francez propune “o Europă suverană și stăpână pe destinul său” ca prioritate zero a președinției Franței la Consiliul UE, care debutează la 1 ianuarie 2022. Şeful statului francez a stabilit ca obiectiv al viitoarei preşedinţii franceze a Consiliului UE, care va coincide cu campania pentru alegerile prezidenţiale din aprilie şi cele legislative din iunie din ţara sa, o Europă “puternică în lume”, propunând reformarea spaţiului Schengen pentru o mai bună protejare a frontierelor europene, a criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.

15 decembrie: Fiica lui Alexei Navalny, Daria Navalnaya, a primit Premiul Saharov al Parlamentului European în numele tatălui său încarcerat, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în hemiciclul democrației europene de la Strasbourg și în care mesajul pe care l-a transmis în numele lui Aleksei Navalnîi este că “nimeni nu poate îndrăzni să echivaleze Rusia cu regimul lui Putin”.

15 decembrie: Liderii europeni recunosc inițiativa Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei de a consolida cooperarea cu UE și le invită “să se urce la bordul” strategiei Global Gateway de 300 de miliarde de euro, aceste aspecte fiind consemnate în Declarația Summitului Parteneriatului Estic desfășurat la Bruxelles.

© European Union, 2021

16 decembrie: Front de unitate euro-atlantică. NATO și liderii UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, avertizează Rusia că o “agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecinţe grele” în două declarații adoptate simultan de Consiliul Nord-Atlantic și de Consiliul European, cel din urmă fiind reunit pentru summitul său de iarnă. În egală măsură, liderii europeni afirmă că “relația transatlantică și cooperarea UE-NATO sunt esențiale”, însă UE “își va asuma o mai mare responsabilitate pentru propria securitate și apărare”.

21-22 decembrie: Prim-ministrul român Nicolae Ciucă efectuează prima sa vizită externă, la Bruxelles, unde are întrevederi cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreşedinţii executiv ai Comisiei Europene responsabili pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans, pentru o Europă pregătită pentru era digitală, Margrethe Vestager, şi pentru o economie în serviciul cetăţenilor, Valdis Dombrovskis, precum şi cu Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

22-30 decembrie: Se întețesc dialoguri diplomatice oficiale și neoficiale între Occident și Rusia. Pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice din cauza Ucrainei, Rusia a prezentat Statelor Unite și NATO două proiecte de tratate care prezintă un set de “garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă, România și statele baltice, care sunt toate membre NATO. Drept replică, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunțat că intenționează să convoace o reuniune a Consiliului NATO-Rusia pe data de 12 ianuarie 2022, în timp ce SUA și Rusia se pregătesc de negocieri bilaterale la Geneva la începutul lunii ianuarie, deși NATO, SUA, și Europa au avertizat că propunerile de tratat ale Rusiei cu SUA și NATO amenință securitatea europeană.

Continue Reading

SPECIAL

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

Published

on

© winstonchurchill.org

Astăzi se împlinesc 75 de ani de la discursul de la Universitatea din Zurich prin care fostul prim-ministru britanic Winston Churchill a rostit faimoasa sintagmă a “Statelor Unite ale Europei”, concept ce a rămas definitoriu pentru istoria postbelică europeană și transatlantică, precum și un moment de referință al integrării continentale europene.

La 19 septembrie 1946, la Universitatea din Zurich, Churchill a vorbit despre viitorul continentului european maltratat și distrus. Pentru a nu mai permite ca o astfel de tragedie să se repete, Churchill a pledat pentru “construirea unui fel de Statele Unite ale Europei”, având drept nucleu reconcilierea Germaniei și Franței și a propus crearea Consiliului Europei, prima organizație pan-europeană edificată după cel de-al doilea Război Mondial, înființată în 1949.

“Doresc să vorbesc despre tragedia Europei, acest nobil continent, patria tuturor marilor rase părintești ale lumii occidentale, fundamentul credinței și eticii creștine, originea majorității culturii, artelor, filozofiei și științei, atât din antichitate, cât și din timpurile moderne. Dacă Europa ar fi fost odată unită în împărtășirea moștenirii sale comune, nu ar fi existat nicio limită pentru fericire, prosperitate și glorie”, a spus Churchill, în debutul celebrului discurs.

Trebuie să construim un fel de Statele Unite ale Europei”, a spus el, în aplauzele sălii.

 

El a continuat, evocând în premieră și în contextul rănilor adânci provocate Europei de Germania nazistă ideea reconcilierii franco-germane.

“Acum voi spune ceva care vă va uimi. Primul pas în re-crearea familiei europene trebuie să fie un parteneriat între Franța și Germania. Numai în acest fel Franța poate recăpăta conducerea morală și culturală a Europei. nu poate exista o renaștere a Europei fără o Franță mare din punct de vedere spiritual și fără o Germanie mare din punct de vedere spiritual”, spunea Churchill, subliniind că Marea Britanie nu va fi o parte a acestui proiect.

Marele om de stat britanic și-a încheiat alocuțiunea într-un mod care i-a adus recunoașterea pentru gândirea sa politică vizionară.

“Sub și în cadrul acestui concept mondial (n.r. – Organizația Națiunilor Unite) trebuie să recreăm familia europeană într-o structură regională numită, poate, Statele Unite ale Europei, iar primul pas practic va fi formarea unui Consiliu al Europei. Dacă la început toate statele Europei nu vor sau nu pot să se alăture unei uniuni, trebuie totuși să procedăm la reunirea și să le combinăm pe cele care vor și care pot. Mântuirea oamenilor de rând din toate rasele și din fiecare țară de război și de aservire trebuie să fie stabilită pe baze solide și trebuie să fie creată de disponibilitatea tuturor bărbaților și femeilor de a muri mai degrabă decât de a se supune tiraniei. În această muncă urgentă, Franța și Germania trebuie să preia împreună conducerea. Marea Britanie, Commonwealth-ul națiunilor britanice, puternica Americă – și, am încredere, Rusia sovietică, pentru că atunci, într-adevăr, toate ar fi bine – trebuie să fie prietenii și sponsorii noii Europe și trebuie să susțină dreptul său de a trăi. Prin urmare, vă spun: “Să se ridice Europa!”, a conchis Churchill.

În calitate de lider al opoziției, Winston Churchill a ținut două discursuri în 1946 cu caracter și veleități istorice.

Anterior celui de la Zurich, la 5 martie 1946, la Fulton, Missouri, în fața unei mulțimi imense care l-a inclus președintele SUA, Harry Truman, liderul Marii Britanii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a inventat termenul de “Cortina de Fier”, care a căzut asupra statelor est-europene, rostind o faimoasă descriere a diviziunii politice care se deschidea în Europa între estul comunist dominat de sovietic și democrațiile occidentale și o frază care este considerată moment de debut al Războiului Rece: “De la Stettin în Marea Baltică până la Trieste în Adriatică, o cortină de fier a coborât pe tot continentul. În spatele ei au rămas toate capitalele din vechile state ale Europei Centrale şi de Est: Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia”.

La 75 de ani distanță de la acele momente, 27 state europene s-au regăsit în cadrul Uniunii Europene, proiectul integraționist european construit pe baza reconcilierii postbelice și din care Marea Britanie a lui Churchill a făcut parte din 1973 până în 2020. 

Puțini sunt cei care știu că celebrul discurs al fostului prim-ministru britanic privind căderea Cortinei de Fier peste Europa, susținut la 5 martie 1946, la Fulton, ar fi trebuit să cuprindă și referiri la Statele Unite ale Europei, un concept pe care însă Churchill l-a prezentat șase luni mai târziu, la Zurich, la 19 septembrie 1946.

Dezvăluirile au apărut într-o scrisoare publicată de The Guardian la 10 mai 2020, în aceeași în care în urmă cu 80 de ani Winston Churchill prelua puterea într-o Mare Britanie aflată în război cu Germania nazistă, dar și în contextul în care pe 8 mai s-au împlinit 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, iar 9 mai au fost aniversați 70 de ani de la Declarația Schuman, document considerat piatra de temelie a Uniunii Europene.

Ambele discursuri, de la Fulton și de la Zurich, au fost susținute când Winston Churchill era lider al opoziției după primul său mandat de prim-ministru.

Winston Churchill a fost prim-ministru al Marii Britanii în două rânduri. El a fost numit prim-ministru al Marii Britanii la 10 mai 1940 și a condus din această poziție guvernul Regatului Unit către victoria din cel de-al Doilea Război Mondial, jucând un rol crucial în crearea ordinii internaționale postbelice, decisă prin conferințele de la Ialta (4-11 februarie 1945) și de la Postdam (17 iulie – 2 august 1945). Marea Britanie a început Conferința de la Potsdam cu Winston Churchill prim-ministru și a încheiat-o cu laburistul Clement Attlee la conducere, după victoria împotriva conservatorilor lui Churchill la alegerile din 1945.

Winston Churchill a revenit ca prim-ministru la 26 octombrie 1951 până la 5 aprilie 1955, fiind primul șef al guvernului de la Londra din timpul domniei reginei Elisabeta a II-a (1952-prezent).

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA35 mins ago

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

ROMÂNIA1 hour ago

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

COMUNICATE DE PRESĂ1 hour ago

Bucharest Forum 2022: Noua arhitectură politică și economică europeană dezbătută în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO din România

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL15 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA21 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.21 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending