Connect with us

SPECIAL

Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa (Analiză & hartă interactivă)

Published

on

de Robert Lupițu

Comisia Europeană a lansat miercuri un plan de acțiune privind facilitarea transportului de forțe și echipamente militare pe teritoriul Uniunii Europene, unul din cele 17 proiecte lansate în cadrul cooperării structurate permanente în domeniul apărării europene (PeSCo) ce poartă oficial numele de ”mobilitate militară” și în care este implicată și România.

Planul prezentat de Comisia Europeană miercuri conține trei dimensiuni de acțiuni concrete, de la actualizarea cerințelor militare la infrastructură de transport și aspecte normative.

Din cele trei domenii de acțiune prezentate de executivul UE, cel al infrastructurii de transport reprezintă cea mai mare provocare pentru România, țară parte a proiectului mobilității militare de la nivelul Uniunii, dar și stat membru NATO care a lansat propunerea găzduirii unui nou comandament, de trei stele – un land command component. – în contextul anunțului înființării unei structuri de comandă militară pentru desfășurarea rapidă a trupelor NATO în Europa.

În privința infrastructurii de transport, Comisia Europeană a precizat că va decide până în 2019 asupra componentelor rețelei transeuropene de transport care sunt adecvate pentru transportul militar al forțelor și echipamentelor. Totodată, executivul UE a transmis că va elabora o listă de proiecte prioritare, luând în considerare un eventual sprijin financiar suplimentar pentru aceste proiecte în următorul cadru financiar multianual, context în care Comisia Europeană a propus trei scenarii cu fonduri de până la 10 miliarde de euro pentru crearea unei ”autentice Uniuni a Apărării”.

Profilul de securitate al României în NATO și UE

România, ca țară de graniță a Uniunii Europene și a NATO, și-a construit un profil puternic în interiorul Europei în ultimii ani, mai ales ca furnizor de securitate în regiune. Alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, găzduirea unor importante facilități strategice ale NATO (sistemul antirachetă de la Deveselu, NFIU, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est, Brigada multinațională de la Craiova), rolul bazei de la Mihail Kogălniceanu pentru exercițiile aliate la Marea Neagră, găzduirea celui mai important exercițiu militar al NATO din anul 2017 sau implicarea în cinci din cele 17 proiecte inițiale lansate sub egida cooperării structurate permanente în materie de apărare europeană (PeSCo), reprezintă deopotrivă exemple de voință politică, dar care obligă la mai mult.

Tema infrastructurii capătă o importanță sporită la nivel strategic și de securitate inclusiv din perspectiva NATO. Dincolo de chestiunile legale și birocratice, mobilitatea militară este dependentă de calitatea infrastructurii. Mai mult, într-o declarație acordată de secretarul general al NATO pentru CaleaEuropeana.ro după anunțul transformării structurii de comandă a NATO, Jens Stoltenberg, a inserat o precizare fundamentală pentru viitoarele provocări pe care România și alte țări din regiune le vor avea de înfruntat.

”În timpul Războiului Rece, NATO a dezvoltat standarde pentru a răspunde acestor provocări, dar trebuie să ne amintim că o mare parte din țările Europei nu se aflau în NATO, ci erau membre ale Pactului de la Varșovia. Aceste standarde nu li se aplicau, iar țările NATO nu s-au concentrat pe aceste aspecte de la finalul Războiului Rece încoace. Trebuie să ne asigurăm că vom avea cel puțin coridoare de transport pentru a transporta echipament greu, inclusiv echipament din afara Europei, din Statele Unite sau Canada”. (Jens Stoltenberg pentru CaleaEuropeana.ro la data de 06 decembrie 2017 după agrearea unor noi măsuri de cooperare NATO-UE).

Două din cele nouă coridoare de transport europene traversează România. Care sunt semnificațiile strategice pentru țara noastră, stat frontieră al UE și al NATO

Dintre cele nouă coridoare de transport cuprinse în rețeaua europeană propusă de către Comisia Europeană (2 coridoare nord–sud; 3 coridoare est–vest; 4 coridoare diagonale), România figurează cu proiecte de conectivitate de transport pe coridorul Rin-Dunăre și pe coridorul Orient-Mediterana de Est.

Cele 9 coridoare de transport din UE (FOTO: European Commission)

Conectivitatea pe coridorul Rin-Dunăre traversează teritoriul României pe multiple dimensiuni de transport – rutier, aerian, naval și feroviar. Partea rutieră leagă punctul de frontieră Cenad cu Arad, Timișoara, Sibiu, Pitești, București și, în cele din urmă, Constanța.

O altă componentă rutieră este evidențiată între zona de frontieră Calafat-Vidin și orașele Craiova, gazda brigăzii multinaționale NATO din România, zona scutului antirachetă NATO de la Deveselu, capitala București, gazda Comandamentului multinațional de Divizie Sud-Est al NATO, și Constanța, cel mai mare port estic al Uniunii Europene și gazdă a bazei militare Mihail Kogălniceanu, punct strategic important pentru NATO.

Hartă interactivă: România pe coridorul Rin-Dunăre (FOTO: European Commission) – Click pe hartă pentru detalii

Conectivitatea pe același coridor este completată prin două aeroporturi (Timișoara și București), iar la nivel naval sunt evidențiate porturile din Dorbeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galați și Constanța. Componenta feroviară a acestui coridor cuprinde porțiuni din partea de vest a țării (Arad, Timișoara), centru (Brașov), și sud (Craiova, București, Constanța).

Conectivitatea pe coridorul Orient-Mediterana de Est România este cuprinsă pe ruta Arad, Timișoara, Drobeta Turnu Severin, Craiova și Calafat.

Hartă interactivă: România pe coridorul Orient-Mediterana de Est (FOTO: European Commission) – Click pe hartă pentru detalii

Prin cele două coridoare menționate, România este legată de cel mai important port nordic din UE – Hamburg (coridorul Orient/est-meditaranean), dar și de zona Frankfurt – Stuttgart din Germania, acolo unde este găzduit Comandamentul militar al Statelor Unite în Europa (EUCOM). Apoi, în eventualitatea în care structura de comandă a NATO pentru mobilitate militară va fi găzduită de Germania – variantele vehiculate fiind Bonn sau Ulm – devine și mai importantă racordarea României la coridorul Rin-Dunăre ce pornește din landurile Hessa (Frankfurt) și Baden-Württemberg (Stuttgart).

Hartă interactivă: România pe coridoarele Rin-Dunăre și Orient-Mediterana de Est (FOTO: European Commission) – Click pe hartă pentru detalii

Cele două coridoare leagă România de Ungaria, Slovacia, Austria, Cehia și Germania. Coridorul Rin-Dunăre este împărțit de România cu Bulgaria la nivel de cooperare transfrontalieră, iar coridorul Orient/ Mediterana de Est leagă România și de Bulgaria și Grecia.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

De la ”Comisia ultimei șanse” la ”Comisia geopolitică”: Mic îndreptar al portofoliilor și numirilor din echipa Ursulei von der Leyen. Ce înseamnă domeniul transporturilor pentru România

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

În urmă cu cinci ani, președintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, venea în fața statelor membre, a Parlamentul European și a cetățenilor cu “Comisia ultimei șanse”. În prezent, prima femeie și întâiul german după 52 ani în fruntea Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat marți “Comisia geopolitică”, după cum ea însăși a intitulat-o.

Spre deosebire de Juncker, care a fost Spitzenkandidat-ul PPE la șefia Comisiei Europene și care a fost susținut până la capăt pe linia familiei politice și a statelor membre, von der Leyen este produsul unor negocieri politice maraton, de culise și a unui nou echilibru politic tripartit (PPE – S&D – Renew Europe) care l-au transformat pe președintele francez în adevăratul “power broker” și “power owner” la nivel european.

O primă analiză care poate fi operată cu privire la componența, structura și incipienta viziune a Comisiei VDL este, astfel, una comparativă: cum arată executivul gândit de fostul ministru german al apărării față de executivul fostului prim-ministru luxemburghez.

Juncker vs. vdL: mai mult echilibru în executivul geopolitic al lui von der Leyen

Până marți, diferențele care puteau fi sesizate erau de natură politică, a parității de gen și de experiență relevantă la nivel politic și administrativ.

Echilibrul politic este cu mult mai pronunțat în noua Comisie, unde avem 10 membri din partea Socialiștilor Europeni, 9 din partea PPE, 6 din partea Renew Europe/ ALDE și câte unul de la Verzi și Conservatori. În Comisia Juncker, popularii europeni au deținut majoritatea (14 mandate), restul pozițiilor de comisari fiind împărțite între socialiști (8), liberali (5) și conservatori (1).

© European Commission

© European Commission

În ce privește paritatea de gen, aceasta nu mai poate fi invocată drept cusur. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie va avea 13 femei în componența sa și 14 bărbați, modificând radical balanța de gen față de Comisia Juncker, unde au activat 19 bărbați și 9 femei.

Și, în fine, la capitolul experiență relevantă, executivul Ursulei von der Leyen va avea 19 de membri noi, în vreme ce 8 vor rămâne. Dintre cei 27, doi au fost prim-miniștri, 20 miniștri în guverne naționale și 16 membri în Parlamentul European.

În cazul Comisiei Juncker, 22 de comisari au fost membri noi. Din totalul celor 28, inclusiv Marea Britanie, patru au fost prim-miniștri, 20 miniștri în guvernele statelor membre și 20 membri ai legislativului european.

Ce învăluie Comisia geopolitică și de ce a ales Ursula von der Leyen acest termen?

© audiovisual.ec.europa.eu

De marți încolo, însă, analiza comparativă capătă noi tente și modifică substanțial esențialul politic din jurul Comisiei Europene cu care Uniunea per ansamblu va intra în deceniul trei al secolului al XX-lea, va implementa marea parte a viitorului cadru financiar multianual și va trebui să formuleze soluții la provocările interne și externe, tot mai diferite și difuze, dar cu un nivel ridicat de interconectare.

Când Jean-Claude Juncker a rostit sintagma ”Comisiei ultimei șanse”, acesta avea în subsidiarul diagnozei sale o realitate complicată de înfruntat: diminuarea încrederii în proiectul european concomitent cu creșterea voltajului populist și eurosceptic și efectele în plin ale crizei economico-financiare. Ulterior, migrația, terorismul și Brexit-ul au apărut ca provocări de parcurs. Însă, ceea ce Juncker a mai spus la momentul respectiv, în care a prezentat cele 10 priorități ale Comisiei sale, a fost faptul că executivul său va fi ”unul politic, și nu tehnocrat”.

Fin cunoscător și veteren al integrării europene, Juncker a pus capăt eternei percepții că membrii Comisiei Europene, propuși de guvernele politice ale statelor membre, trebuie să fie mai apropiați de alura tehnocrată, decât de cea politică.

Cinci ani mai târziu, Ursula von der Leyen lansează conceptul ”Comisia mea va fi una geopolitică”. Fost ministru al Apărării în Germania și singurul om politic care a făcut parte din toate guvernele Angelei Merkel, von der Leyen nu a ales aleatoriu această definiție. În sensul său pur, geopolitica este melanjul dintre puterea politică și geografia care influențează comportamentul actorilor în relațiile internaționale.

Transpusă în componența și structura viitoarei Comisii Europene, geopolitica este raison-ul sub care a fost concepută viitoarea Comisie Europeană. Însă, fără să o afirme în acest fel, și Jean-Claude Juncker a avut o abordare similară în compoziția Colegiului său.

Asemenea lui Juncker, Ursula von der Leyen a utilizat principiul atribuirii de portofolii în funcție de legătura apartenență și echilibru politice – priorități și de preocupările statelor membre față de anumite domenii. În schimb, portofoliile propuse de von der Leyen par a fi mai confuze, pe ici pe colo sensibile, iar alocările de anumite portofolii unor candidați anume ridică semne de întrebare. 

Cu un Colegiu alcătuit din 27 de membri, cu excepția Marii Britanii, Comisia Ursulei von der Leyen va avea trei vicepreședinți executivi cu puteri sporite, Frans Timmermans (S&D), Margrethe Vestager (Renew Europe) și Valdis Dombrovskis (PPE), plus Înaltul Reprezentant Josep Borrell ca vicepreședinte pentru o Uniune puternică în lume, precum și alți patru vicepreședinți desemnați să se ocupe de valori, democrație și ”stilul de viață european”. Mai departe, portofolii precum buget, justiție, piață internă, comerț, energie, vecinătate sau extindere sau transporturi – domeniu alocat României – conferă o claritate a spiritului geopolitic.

Primii trei întruchipează deopotrivă trei arii prioritare pentru viitorul Colegiu – climă, digital și economie – și echilibru la nivelul marilor familii politice.

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

Plasarea lui Timmermans în poziția de vicepreședinte executiv pentru un nou Pact Ecologic are în vedere și experiența sa ca prim-vicepreședinte pentru statul de drept în Comisia Juncker, dar reprezintă și o consolare politică pentru cel care a fost aproape să devină președinte al Comisiei Europene. De remarcat, că ascensiunea lui Timmermans spre cel mai important birou din Berlaymont a fost blocată de grupul țărilor de la Vișegrad, în frunte cu Polonia și Ungaria, care au obținut, iată, și înlăturarea acestuia din poziția de ”gardian al statului de drept”.

Vestager sau ”tax lady”, cum o numește Donald Trump, va îmbina câmpul digital cu politica de concurență a Uniunii Europene, domeniu pe care îl coordonează și în Comisia Juncker și prin intermediul căruia a aplicat amenzi consistente giganților IT din SUA pentru nerespectarea regulilor europene. De asemenea, numirea ei în funcția de vicepreședinte executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală reprezintă un rezultat al noilor realități politice pe plan politic, în care Renew Europe este a treia forță la nivel european.

Numirea lui Dombrovskis ca vicepreședinte executiv pentru o economie care funcționează în serviciul cetățenilor are și o logică a experienței, acesta fiind vicepreședinte și în Comisia Juncker și prim-ministru al Letoniei în perioada 2009-2014.

Garnitura celorlalți cinci vicepreședinți continuă logica geopolitică. Dacă în ceea ce-l privește pe Josep Borrrell, viitor șef al diplomației europene, poziția de vicepreședinte este o calitate ce decurge din tratatul Uniunii, ceilalți patru ocupanți ai acestui rang politic înfățișează spiritul geopolitic al Comisiei von der Leyen.

În primul rând, toți patru – Věra Jourová, Margaritis Schinas, Maroš Šefčovič, Dubravka Šuica -, la care îl putem adăuga și Valdis Dombrovskis, provin din Europa de est și de sud-est, într-o expresie clară a dorinței de echilibrare geografică a numirilor în funcții importante în instituțiile UE, în condițiile în care toate instituțiile majore ale UE sunt sau vor fi conduse de personalități politice din Occident: Ursula von der Leyen, Charles Michel, David Sassoli și Christine Lagarde.

Statul de drept: împărțit între Vest și Est, Benelux și Vișegrad

Ridicată la rangul de vicepreședinte pentru valori și transparență, Věra Jourová (Cehia, Renew Europe) va conlucra îndeaproape cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders (Belgia, Renew Europe). Reynders și nu Jourová, actual comisar pentru justiție, este cel care va avea în portofoliu dimensiunea statului de drept. Cu toate acestea, cuplajul Jourová – Reynders în această chestiune pare fi una dintre propunerile reușite ale Ursulei von der Leyen. Ambii provin din aceeași familie politică, poziționarea lui Jourová ca vicepreședinte este un pas de reconciliere cu grupul țărilor de la Vișegrad, în timp ce includerea lui Reynders menține acel ”system checking” de tip occidental și fondator asupra domeniului statului de drept, portofoliu de care în ultimele două Comisii au fost răspunzători Viviane Reding (Luxemburg) și Frans Timmermans (Olanda).

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

Modul de viață european, pus sub semnul egalității între migrație și terorism?

© European Commission

Modul sau stilul de viață european este o denumire care sintetizează un element central al campaniei lui Manfred Weber (PPE) pentru șefia Comisiei Europene și se va afla sub coordonarea lui Margaritis Schinas (Grecia, PPE) ca vicepreședinte. Înglobarea sub apanajul acestei denumiri a domeniilor ce țin de migrație și uniune a securității a provocat deja tensiuni și nemulțumiri. Chiar dacă portofoliul unificat va fi coordonat de un om cu o largă experiență europeană – fost eurodeputat, funcționar cu o lungă prezență în Comisie și fost purtător de cuvânt al lui Juncker -, el transmite un semnal mixt: acela al unei legături între migrație (portofoliu coordonat tot de un grec în Comisia Juncker) și uniunea securității (portofoliu acordat britanicului Julian King și creat în 2016 după atentatele teroriste la Paris, Bruxelles sau Nisa).

Numirile Dubravkăi Šuica (Croația, PPE) și lui Maroš Šefčovič (Slovacia, PES) ca vicepreședinți, dincolo de domeniile alocate, au aceleași rațiuni geopolitice. Šuica, în calitate de vicepreședinte pentru democrație și demografie care se va ocupa și de Conferința privind viitorul Europei, poate privită și ca o compensație de echilibrare geografică: statul membru care a aderat cel mai recent la UE primește o poziție de conducere în executivul von der Leyen.

Noi responsabilități pentru cei mai longevivi comisari europeni

Šefčovič, viitor vicepreședinte pentru relații interinstituționale și prospectivă, este membru al Comisiei Europene din anul 2009 și a condus un număr variat de portofolii, în ultimii cinci ani fiind vicepreședinte pentru uniunea energetică. 

Alături de Maroš Šefčovič, cel mai longeviv membru al Comisiei Europene din ultimele două decenii, Johannes Hahn (Austria, PPE) va fi comisar european pentru buget și administrație, portofoliu sub titulatura căruia va raporta în mod direct președintelui Comisiei Europene și coordona în numele instituției negocierile și implementarea cadrului financiar multianual, viitoarea anvelopă bugetară europeană de peste 1.000 de miliarde de euro. Hahn este membru al Comisiei Europene din 2009, gestionând portofoliul politicii regionale până în 2014 și pe cel al politicii de vecinătate și negocierilor pentru extindere până în 2019.

© Photo Collage (Photos sources: European Commission)

În mod distinct față de abordarea lui Jean-Claude Juncker, spiritul geopolitic în Comisia von der Leyen are, poate, la fel de mult sens extern, cât și intern. În această cheie pot fi privite câteva dintre portofoliile alocate în alte domenii importante precum comerț, piață internă, energie, vecinătate și extindere sau transporturi. Să le luăm pe rând.

Un irlandez însărcinat cu încheierea acordurilor comerciale. Câteva repere: Brexit și relația transatlantică

© European Commission

Phil Hogan (Irlanda, PPE) va fi comisarul european pentru comerț. Actualmente responsabil cu agricultura în executivul Juncker, Hogan a fost numit de Ursula von der Leyen în această poziție în lumina calităților sale ”negociator excelent”, însă ea acordă și un canal în plus de comunicare cu Londra, atât pentru Dublin, cât și pentru Bruxelles, în virtutea viitoarei relații cu Marea Britanie, dacă și când aceasta nu va mai fi țară membră a Uniunii Europene. Moștenind de la Cecilia Malmstrom câteva reușite în materie comercială – acorduri cu Canada, Japonia sau Vietnam, Hogan va avea de gestionat și complicata relație comercială transatlantică cu SUA și viziunile diferite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global. De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

În profunzimea pieței interne: o nouă direcție pentru industria apărării și spațiu sub coordonarea unui comisar francez

© European Parliament

Mai întâi, asupra comisarului european desemnat de Franța, Sylvie Goulard (Renew Europe), planează suspiciuni de integritate, ea fiind investigată de justiţia franceză şi de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) într-un dosar de angajări fictive la cabinetul ei de eurodeputat. Fost ministru al Apărării în Franța însă, Goulard va coordona un portofoliu important prin greutatea pe care o deține în logica construcției europene, însă îmbunătățit și accesorizat cu o nouă Direcție Generală în cadrul Uniunii Europene, cea pentru industria apărării și spațiu. Portofoliul primit de Franța lui “Macroleon” este de urmărit, Emmanuel Macron fiind un sponsor politic al apărării europene și al Inițiativei Europene de Intervenție. De Ziua Națională a Franței din acest an, președintele francez a dedicat aceste festivități ”apărării europene” și a anunțat, de asemenea, lansarea unui comandament militar francez pentru spațiu, un semnal clar al dorinței de a atașa influență în acest domeniu. De altfel, comisarul de la care Goulard va prelua gestionarea pieței interne, Elzbieta Bienkowska, a afirmat la începutul lui 2019 că Uniunea Europeană ar trebui să ia în calcul înființarea unei Forțe Spațiale Europene. Mai mult, deși nu reflectă poziția unui comisar al Apărării “per se”, înființarea unei direcții generale pentru industria apărării este opera Franței, fiind adusă în atenția publicului de ministrul francez al Apărării, Florence Parly, în luna mai. Pentru prima dată, în propunerea multianuală de buget a Comisiei Europene, lansată chiar anul trecut, este prevăzută o anvelopă bugetară distinctă pentru domeniul apărării în perioada 2021-2027, cu o valoare de până la 13 miliarde de euro, buget cuprins sub egida Fondului European pentru Apărare și gândind ca o schemă de co-finanțare a proiectelor prioritare în industria apărării în cadrul Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării. Este un domeniu cu rezonanțe geopolitice atât interne, cât și externe, având în vedere că Statele Unite solicită aliaților europeni să cheltuie mai mulți bani în domeniul apărării, însă au criticat sistemul financiar gândit de europeni pentru achiziții militare, orientat mai curând către revitalizarea industriei europene.

Energie: o retrogradare în ambiții și priorități, dar o portiță de cooperare transatlantică

© Kadri Simson/ Twitter

Impulsionată politic la nivelul Comisiei Juncker prin instituirea poziției de vicepreședinte pentru uniunea energetică și o poziție separată de comisar pentru energie și acțiuni climatice, în executivul Ursulei von der Leyen domeniul energiei va fi coordonat de Kadri Simson (Renew Europe), comisar din partea Estoniei și fost ministru al afacerilor economice și al infrastructurii în guvernul de la Tallin. În spiritul unei Comisii geopolitice, energia pare a fi poziționată în importanță doar prin prisma alocării acestui portofoliu unui comisar din Europa de Est, o regiune sensibilă și critică față de monopolul energetic rus. Ambițiile formulate de Ursula von der Leyen în scrisoarea de misiune transmisă lui Simson vizează o abordare mai curând principială, decât strategică, solicitându-i acesteia să sprijine eforturile de cooperare regională pentru integrarea piețelor și evaluarea posibilității ca sursele de aprovizionare cu gaze naturale să fie diversificate la prețuri competitive. Totuși, un aspect important vizează dorința Ursulei von der Leyen de ”a utiliza întreg potențialul” aprovizionării cu gaz natural lichefiat, resursă energetică cu care Statele Unite sunt dispuse să aprovizioneze Europe pentru a reduce dependența de gazul rusesc. Poziționate împotriva capturării energetice a Europei de către Rusia prin conducta Nord Stream, SUA au ca principali aliați în această chestiune țările din Europa de Est, îndeosebi România și Polonia.

În loc de titlu de gazetă: Un apropiat al lui Viktor Orban va evalua statul de drept în țările vecine ale UE și în țările candidate pentru aderare

© European Parliament

Când rostești numele lui László Trócsányi (PPE), te poți gândi la ministrul Justiției din guvernul lui Viktor Orban care a intrat într-o coliziune frontală cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European privind respectarea statului de drept, o dispută care a culminat cu activarea în cazul Ungariei a articolului 7 din Tratatul UE pentru încălcarea valorilor fundamentale și cu suspendarea Fidesz, partidul de guvernământ de la Budapesta, din rândul familiei popularilor europeni. Pe de altă parte, experiența sa profesională este una însemnată, Trócsányi fiind ambasador al Ungariei în Belgia, în Luxemburg și în Franța, iar în ultimii cinci ani a fost ministru al Justiției în executivul lui Orban. Deopotrivă în dimensiunea relațiilor cu țările din Balcanii de Vest și cu statele din cadrul Parteneriatului Estic, László Trócsányi este însărcinat de Ursula von der Leyen să se concentreze asupra chestiunii statului de drept în calitate de comisar european pentru politica de vecinătate și extindere. În ce privește statele candidate din Balcanii Occidentali, comisarul magiar va trebui să sprijine accelerarea reformelor structurale și instituționale, cu o atenție deosebită acordată statului de drept. În schimb, un aspect mai mult decât notabil este că spre deosebire de Comisia Juncker, portofoliul pe care Trócsányi îl va gestiona revine la denumirea ”politică de vecinătate și extindere”. Portofoliul politică de vecinătate și negocieri pentru extindere administrat de Johannes Hahn în executivul lui Jean-Claude Juncker a fost intens criticat pentru că a diminuat așteptările privind o viitoare lărgire a Uniunii Europene.

România și portofoliul transporturilor: o triplă oportunitate strategică UE-NATO-București dincolo de încleștare politică

©️ European Parliament

Dincolo de lupta politică instaurată pe plan intern privind comisarul desemnat de România, într-o reeditare a situațiilor și de la precedentele nominalizări, Rovana Plumb (PES) a fost responsabilizată cu portofoliul transporturilor în viitoarea Comisie Europeană. Deși România, stat membru din 2007 și recent deținător al președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, nu a primit și o poziție de vicepreședinte în pachetul de echilibrare și spre Est a numirilor politice la nivel european, domeniul transporturilor poate fi oportunitate strategică pentru România, pentru Uniunea Europeană și pentru relația transatlantică. Într-o scrisoare de misiune transmisă Rovanei Plumb, Ursula von der Leyen i-a comunicat acesteia obiectivele pe care va trebui să le îndeplinească în calitate de comisar european pentru transporturi, acestea vizând crearea unui transport durabil, sigur și accesibil. Între obiective apar (1) elaborarea unei strategii cuprinzătoare pentru mobilitate durabilă și inteligentă, (2) revizuirea Directivei de taxare în domeniul energiei, (3) completarea legăturilor de infrastructură și a Rețelei trans-europene de transport și (4) implementarea utilizării duale a proiectelor de infrastructură pentru a îmbunătăți mobilitatea militară, prin utilizarea fondurilor disponibile în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei. Toate cele patru obiective au o importanță aparte pe plan european, însă ultimele două manifestă o aplicabilitate separată pentru poziția României în interiorul Uniunii Europene, ca actor susținător al unei relații transatlantice consolidată. În primul rând, mobilitatea militară a devenit, urmare a Declarațiilor Comune UE-NATO, un domeniu de cooperare emblematică între cele două organizații tradus astfel: NATO dispune de tehnică și forță în calitate de alianță militară, UE de cadrul juridic necesar pentru a asigura deopotrivă relaxarea controalelor la frontiere pentru mobilitate militară și alocarea financiară pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și fluviale. Pentru România, cele două obiective se întrepătrund, întrucât țara noastră încă se străduiește să se racordeze la coridoarele europene de transport, ea fiind totodată și un hub militar în creștere al Alianței Nord-Atlantice. (A se vedea, pentru detalii suplimentare, Infrastructura de transport a României devine ”temă-zero” pentru securitatea și mobilitatea militară în Europa – Analiză & hartă interactivă).

Devenită președintă a Comisiei Europene cu o majoritate extrem de fragilă, 383 de voturi pentru dintr-un minim necesar de 374, obținută în plenul unui Parlament European fragmentat în minim trei poli de putere pentru a gira o majoritate, Ursula von der Leyen își trimite acum cei 26 de comisari în comisiile de specialitate ale legislativului european. În cazul în care toți vor supraviețui presiunii politice din cadrul audierilor, Comisia von der Leyen va merge, în bloc, pentru un vot de aprobare în Parlamentul European.

Dacă majoritatea din jurul primului vot pentru von der Leyen se va păstra sau se va consolida, ”Comisia geopolitică” va intra în acțiune. Dacă nu, summit-urile nopților albe de la Bruxelles vor reîncepe întreg procesul.

Continue Reading

ROMÂNIA

După 20 de ani, un Suveran Pontif vine în ”Grădina Maicii Domnului”. Astăzi începe vizita Papei Francisc în România, deschizând un nou capitol în destinul occidental al țării noastre

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

La 20 ani de ani de la prima vizită a unui Suveran Pontif într-o țară majoritar ortodoxă, Papa Francisc devine al doilea Papă din istorie care se va afla, pentru trei zile, în România. La două decenii de la o vizită care a adus și întreținut speranța pentru milioane de români ieșiți de câțiva ani de sub comunism și ocoliți de primul val de aderare la structurile și valorile occidentale (NATO), actualul Suveran Pontif vine într-o țară membră a NATO de 15 ani, într-o națiune care are în memoria sa colectivă trei decenii de la căderea comunismului și într-un stat membru al Uniunii Europene care asigură pentru prima dată președinția Consiliului UE, ai cărui cetățeni au oferit în urmă cu câteva zile cel mai puternic semnal al atașamentului față de valorile europene, la baza cărora se află, în primul rând, creștinismul.

La două decenii de la afirmația Papei Ioan Paul al II-lea privind ”România – Grădina Maicii Domnului”, primul papă latino-american din istoria catolicismului, Sanctitatea Sa – pe numele său Jorge Mario Bergoglio – vine în România și în calitate de apărător puternic al valorilor europene și al beneficiilor pentru pace pe care le-a adus existența Uniunii Europene.

O premieră pentru o vizită papală – cu o durată de trei zile într-o țară necatolică – prezența Papei Francisc în România pune țara noastră din nou pe harta atenției globale, la trei săptămâni după Summitul european de la Sibiu, primul din istorie organizat de Ziua Europei.

După ce Papa Ioan Paul al II-lea, primul papă polonez din istorie, a jucat un rol decisiv în căderea regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est, Papa Francisc I este Suveranul Pontif care, în martie 2017, îi primea în audiență pe toți șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, cu ocazia aniversării a 60 de ani la semnarea Tratatelor fondatoare de la Roma. Atunci, Sanctitatea Sa le-a atras atenția lui Klaus Iohannis și celorlalți lideri că Europa se confruntă cu un „vid de valori“, condamnând în acelaşi timp populismul antiimigraţionist şi extremismul și făcând un apel la spiritul solidarității.

Apelul la solidaritate al Papei din 2017, regăsit în ”Spiritul de la Sibiu” din 2019

Europa trebuie să recupereze acel spirit al solidarităţii, primul element al vitalităţii europene; acest lucru este necesar astăzi mai mult ca niciodată, în contextul tendinţelor de genul tentaţiei de reducere a idelurilor fondatoare la necesităţi de ordin productiv, economic şi financiar. Uniunea Europeană nu trebuie să însemne doar parametri economici, ci şi valori, bogăţie, diversitate, modele morale, idei”, a  spus, în martie 2017, Papa Francisc.

După Summitul de la Roma din urmă cu doi ani, primul moment în care liderii europeni și-au reînnoit angajamentele politice și atașamentul față de Uniunea Europeană a fost Summitul de la Sibiu din urmă cu trei săptămâni, prima astfel de manifestare politică din istoria Uniunii Europene organizată chiar de Ziua Europei și primul summit dedicat în întregime viitorului Europei.

Atunci, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison (…) Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, au convenit liderii pe 9 mai, la Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Papa Francisc, mesaj pentru români înaintea vizitei sale istorice în România: ”Vin între voi ca să mergem împreună”

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc, pregătită temeinic de patru ani, este desfășurată sub genericul “Să mergem împreună!”. (Programul în detaliu este disponibil aici.)

Sanctitatea Sa Papa Francisc a afirmat acest lucru, într-un mesaj înaintea vizitei sale istorice în România, difuzat marţi seară în exclusivitate de TVR.

Vin între voi ca să mergem împreună. Mergem împreună când învăţăm, să păstrăm rădăcinile şi familia, când ne îngrijim de viitorul copiilor şi al fratelui de lângă noi, când ne depăşim fricile şi suspiciunile, când lăsăm să cadă barierele care ne separă de ceilalţi”, spune Suveranul Pontif, citat de Agerpres.

În mesaj, Papa Francisc mulţumeşte preşedintelui şi celorlalte autorităţi ale statului pentru invitaţia de a vizita “România, ţară frumoasă şi primitoare, ca pelerin şi frate”.

De altfel, cu prilejul vizitei în România, Suveranul Pontif a transmis și un mesaj pe Twitter.

Mâine voi merge în România ca pelerin, să merg împreună cu frații noștri ai Bisericii Ortodoxe Române și cu credincioșii catolici. Vă chem să vă rugați pentru mine!”, a scris Sanctitatea Sa.


București, prima etapă a vizitei

La 20 de ani de la vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea, vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România include, în prima zi, întâlniri cu autorităţile politice şi societatea civilă, cu conducerea Bisericii Ortodoxe Române şi Sfânta Liturghie din Catedrala “Sfântul Iosif”.

La ora 11:30, preşedintele Klaus Iohannis îl va întâmpina pe Papa Francisc la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, ceremonia oficială de primire, la Palatul Cotroceni, fiind prevăzută pentru ora 12:05. Cei doi înalţi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete, urmate de o întâlnire cu prim-ministrul Viorica Dăncilă, alte autorităţi, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai corpului diplomatic. Cu această ocazie, în prezenţa a aproximativ 400 de invitaţi, şeful statului român şi Papa Francisc vor susţine discursuri.

Vineri după-amiază, de la ora 15:45, Suveranul Pontif va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la Palatul Patriarhiei, după care Sanctitatea Sa se va întâlni, de la ora 16:15, cu Sinodul Permanent al BOR.

Papa Francisc va merge apoi, la ora 17:00, la Catedrala Naţională, programul vizitei cuprinzând rostirea rugăciunii “Tatăl nostru”, în limba latină, urmată de cântări pascale catolice. După terminarea acestora, va urma rostirea rugăciunii “Tatăl nostru”, în limba română, urmată de cântări pascale ortodoxe.

Potrivit Patriarhiei Române, “programul nu cuprinde oficierea unui serviciu liturgic comun, ci momente muzicale distincte şi consecutive, conform hotărârii Sfântului Sinod şi practicii din diaspora română când se foloseşte acelaşi lăcaş de cult”.

La ieşirea din Catedrală, Patriarhul Daniel şi Papa Francisc vor saluta credincioşii prezenţi cu salutul pascal “Hristos a înviat!”.

De la ora 18:10, Suveranul Pontif va participa la Sfânta Liturghie de la Catedrala catolică “Sfântul Iosif”, unde va rosti o omilie. Sfânta Liturghie de la Catedrala “Sfântul Iosif”, la care reprezentanţii Bisericii Romano-Catolice şi Greco-Catolice au estimat participarea a peste 25.000 de credincioşi, va dura o oră şi 20 de minute.

Programul vizitei Suveranului Pontif în zilele 1-2 iunie

Pe 1 iunie, Papa Francisc va merge la Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc, va vizita Catedrala “Sfânta Maria Regină” din Iaşi şi va participa la o întâlnire cu tineri şi familii la Palatul Culturii din Iaşi, unde va susţine un discurs.

Pe 2 iunie, Suveranul Pontif va participa la Divina Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi martiri greco-catolici la Câmpia Libertăţii din Blaj şi va avea o întâlnire cu comunitatea romă din localitate.

Vizita în România a Papei Francisc se va încheia pe 2 iunie, la ora 17:30, cu ceremonia plecării oficiale de pe Aeroportul Internaţional Sibiu, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.

Programul în detaliu este disponibil aici.

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România se desfășoară în perioada 31 mai – 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. Suveranul Pontif se va afla la Bucureşti pe 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi pe 1 iunie şi la Blaj pe 2 iunie. Vizita de stat a Sanctităţii Sale se desfăşoară la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a adresat această invitaţie în în timpul vizitei la Vatican din luna mai 2015, cu ocazia aniversării unui sfert de veac de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. Ulterior, în martie 2017, invitaţia a fost reînnoită prin scrisoarea transmisă de către preşedintele României Sanctităţii Sale. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending