Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Inițativa WiFi4EU deschide cea de-a treia rundă de înscrieri. Municipalitățile și administrațiile locale din România pot câștiga un voucher în valoare de 15.000 de euro

Published

on

© Comisia Europeană

Cea de-a treia rundă de înscrieri WiFi4EU se deschide pe 19 septembrie, 2019, 14:00 ora României.

Cu un buget al apelului de 26.7 milioane de euro, Comisia Europeană va distribui 1.780 de vouchere în toate localitățile europene pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Cererea de propuneri va fi deschisă până la data de 20 septembrie 2019, 18:00 ora României, potrivit comunicatului oficial remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul celui de-al treilea apel, următoarele municipalitățile (sau administrații locale echivalente) și entitățile își pot depune candidatura pentru a participa la inițiativa WiFi4EU. Acestea fiind convenite cu fiecare țară participantă (Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale). Întreaga listă aici.

Pentru a fi eligibil pentru un voucher în valoare de 15.000 de euro, municipalitățile trebuie să se înregistreze în prealabil pe portalul WiFi4EU. Voucherul va permite municipalității câștigătoare să creeze rețele Wi-Fi gratuite în spații publice. 

Inițiativa WiFi4EU promovează accesul gratuit la Wi-Fi în spații publice precum parcurile, piețele și clădirile publice, bibliotecile, centrele de sănătate și muzeele, peste tot în UE.

Inițiativa le oferă municipalităților posibilitatea de a solicita un cupon valoric în valoare de 15 000 de euro. Acesta va fi utilizat pentru instalarea de echipamente Wi-Fi în spații publice de pe teritoriul municipalității unde nu există conectivitate Wi-Fi gratuită. 

Aproape 250 de localități din România au fost selectate pentru a primi finanțare europeană în cadrul celei de a doua runde a programului WiFi4EU, prin care autoritățile locale din Uniunea Europeană beneficiază de bonuri în valoare de 15.000 euro fiecare pentru instituirea unor puncte de acces public și gratuit la internet wireless.

Peste 10.000 de localități europene s-au înscris la cea de a doua etapă a programului, desfășurată în perioada 4-5 aprilie. Din România, au fost selectate 248 de localități, alte 15 localități fiind trecute pe lista de rezerve.

Funcționarea inițiativei

La inițiativa WiFi4EU pot participa municipalități sau asociații de municipalități (care acționează în numele unuia sau mai multor membri). Lista entităților eligibile este actualizată de statele membre înainte de fiecare cerere de proiecte.

De îndată ce obține un cupon, municipalitatea este liberă să instaleze puncte de acces la internet în orice spațiu public pe care îl consideră a fi centrul vieții comunitare: primărie, bibliotecă publică, centru de sănătate, muzeu, piață, parc etc.

Cuponul va oferi o sumă fixă pentru fiecare municipalitate. El va finanța echipamentele și costurile de instalare, iar beneficiarul va plăti pentru conectivitate și întreținerea echipamentului timp de 3 ani. Municipalitățile care primesc cupoane valorice vor selecta spațiile publice unde vor fi instalate puncte de acces la internet WiFi4EU. Autoritățile locale pot utiliza cuponul valoric WiFi4EU pentru a finanța parțial un proiect cu o valoare mai mare.

Atribuirea cupoanelor

Cupoanele valorice WiFi4EU se atribuie pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Pentru a se asigura un echilibru geografic, fiecare țară participantă va avea dreptul la cel puțin 15 cupoane valorice (numărul maxim de cupoane atribuite pe țară va fi în funcție de un anumit procent din bugetul cererii de proiecte).

Cererile de proiecte

Cererea din 2018 este prima din cele patru care vor fi lansate în perioada 2018-2020. Se preconizează că până în 2020 vor beneficia de inițiativa WiFi4EU între 6 000 și 8 000 de municipalități.

Transmiterea cererilor de participare

Inițiativa WiFi4EU va fi implementată prin intermediul unor proceduri simple și nebirocratice – depunerea on-line a cererilor de participare, plăți prin cupoane valorice și cerințe simplificate de monitorizare. Municipalitățile care doresc să solicite un cupon valoric trebuie să se înregistreze mai întâi pe portalul WiFi4EU. Odată înregistrate, municipalitățile pot depune on-line, pe portal, cererea de participare, în momentul în care se lansează cererea de proiecte. Selecția câștigătorilor se va face după principiul „primul venit, primul servit”. Municipalitățile care nu sunt selectate în cadrul primei cereri de proiecte pot participa la următoarele.

Comisarul european pentru economia digitală și societatea digitală, Mariya Gabriel, a declarat : ,,Îmi face o mare plăcere să anunț deschiderea celei de-a treia runde de înscrieri în cadrul inițiativei WiFi4EU. Cu aproape 6.000 de acorduri de granturi deja semnate, e îmbucurător să vezi beneficiile imediate pe care le are inițiativa asupra cetățenilor noștri.

Prima serie WiFi4EU, care a avut loc în noiembrie 2018, a avut succes enorm, cu peste 13.000 de municipalități înregistrate și 2.800 de bonuri acordate. În cadrul celei de-a doua runde din aprilie 2019 au fost depuse peste 10.000 de candidaturi pentru 3.400 de vouchere. 98 % dintre aceste vouchere au fost date în primele 60 de secunde de la lansarea apelului.

Detalii:

Proiectul WiFi4EU se desfășoară pe parcursul a mai multor apeluri, în toate cele 28 de state membre, precum și în Norvegia și Islanda. Odată ce municipalitățile s-au înregistrat pe platforma WiFi4EU, acestea vor putea aplica pentru un voucher printr-un simplu click. Comisia Europeană va selecta beneficiarii în ordinea înscrierilor, asigurând respectarea echilibrului geografic. Primele două apeluri WiFi4EU. Pentru mai multe informații consultați pagina dedicată, secțiunea Întrebări și răspunsuri și un factsheet.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj pe Twitter după întâlnirea cu Klaus Iohannis: Am discutat despre situația politică din România și poziția de comisar european

Published

on

© Klaus Iohannis/ Twitter

Corespondență din Bruxelles

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri seară, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii avute în marja Consiliului European, despre comisarul pe care România trebuie să-l nominalizeze în noul Colegiu al Comisiei Europene.

O plăcere să mă întâlnesc și să discut cu președintele Klaus Iohannis despre actuala situație politică din România și solicitarea mea de nominalizări a unor candidați din partea României pentru viitorul Colegiu”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

Anterior întâlnirii, Iohannis a declarat jurnaliștilor prezenți la Bruxelles că nu poate accepta ca un guvern demis, în speță cabinetul Dăncilă, să facă o propunere de comisar european.

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Votul din plenul Parlamentului European privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie, a fost amânat de conducerea PE după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși de comisiile europarlamentare.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, în ale cărei atribuții va intra și nominalizarea unui nou comisar european.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen i-a încredințat lui Michel Barnier misiunea negocierii unei noi relații între UE și Marea Britanie după Brexit

Published

on

© European Union 2019

Negociatorul şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a declarat joi pentru AFP că a fost însărcinat să lanseze negocierea noii relaţii comerciale cu Londra după Brexit dacă acordul va fi aprobat de Parlamentul britanic, relatează AFP.

Dna (Ursula) von der Leyen mi-a cerut să-mi prelungesc misiunea timp de un an şi voi putea deci să lansez negocierea noii relaţii între Uniunea Europeană şi Regatul Unit“, devenit o ţară terţă, a declarat el pentru AFP, conform Agerpres.

De altfel, în concluziile adoptate joi de liderii europeni, în care acceptă acordul negociat de Michel Barnier cu Londra, șefii de stat sau de guvern îi aduc un omagiu negociatorului-șef al UE.

”Consiliul European își exprimă din nou recunoștința față de Michel Barnier pentru eforturile sale neobosite în calitatea de negociator-șef al Uniunii și pentru contribuția sa la menținerea unității în rândul statelor membre ale UE27 pe parcursul negocierilor privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană”, se arată în concluzii.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reunite în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În declaraţie nu figurează vreo posibilă nouă amânare a Brexitului dincolo de data de 31 octombrie dacă Parlamentul britanic respinge acordul.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord privind Brexit joi dimineață. Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017. De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii.

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța confirmă indirect amânarea votului pentru noua Comisie Europeană: Emmanuel Macron va nominaliza un nou comisar după reuniunea Consiliului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Preşedintele francez Emmanuel Macron va nominaliza un nou candidat din partea Franţei pentru Comisia Europeană în locul lui Sylvie Goulard doar după summitul european de joi şi vineri, pentru a încerca mai întâi să rezolve “instabilitatea politică” din cadrul Parlamentului European, a transmis marţi Palatul Elysee, potrivit AFP.

“Premisa obligatorie” pentru numirea candidatului francez este “de a organiza o majoritate politică de acţiune pentru următorii cinci ani”, a explicat preşedinţia franceză, citată de Agerpres.

Şi asta pentru că “vom avea o dificultate de a acţiona” la nivel european “dacă nu vom ţine cont de tensiunile” din Parlamentul European, care a respins comisarii propuşi de Franţa, Ungaria şi România, şi de votul strâns din iulie în favoarea noii preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Precizările Palatului Elysee confirmă astfel, indirect, faptul că votul pentru învestitura viitoarei Comisii Europene va fi amânat după 23 octombrie, data la care era inițial programat votul în plenul Parlamentului European. De altfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie. În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări de comisari europeni care vor urma procedura complexă prevăzută și care cuprinde interviul cu președintele ales al Comisiei Europene, avizul Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European și audierea în comisiile de resort în acord cu portofoliile alocate celor trei comisari desemnați.

Mai mult, președinția franceză a făcut aceste precizări la o zi distanță după ce președintele Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen, întrevedere în cadrul căreia președintele francez a transmis că lucrează împreună cu președinta aleasă a executivului european pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

În opinia Palatului Elysee, ar fi “distructiv să ne închidem într-o astfel de ambianţă” de “tensiuni între familiile politice” şi de “dorinţă de revanşă”.

“Avem un interes comun, foarte important, ca lucrurile să se stabilizeze în zilele care vin”, a adăugat preşedinţia franceză, în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european, fiind pentru prima dată când un candidat propus de Franţa pentru un post de comisar este respins de către Parlamentul European. Sylvie Goulard fusese desemnată comisar european pentru piață internă, un super-portofolie care cuprinde politica industrială, digitală, de apărare şi spaţială.

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. Mai mult, preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard. Au existat speculații că respingerea lui Sylvie Goulard a reprezentat o răzbunare politică din partea eurodeputaților grupului PPE, cea mai mare familie politică și al cărei candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a fost blocat de Emmanuel Macron în a revendica această funcție, liderul francez opunându-se categoric procedurii Spitzekandidat și invocând lipsa de experiență executivă a eurodeputatului german.

Președintele francez se va reuni, joi și vineri, la Bruxelles cu ceilalți șefi de stat sau de guvern pentru Consiliul European de toamnă, un summit la care a fost invitată și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În acest ansamblu, Emmanuel Macron va participa pentru prima dată la reuniunea liderilor liberalilor europeni, organizată sub egida noului grup politic Renew Europe, punând astfel capăt perioadei în care președintele francez a refuzat să se asocieze unei familii politice europene.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending