Forumul Inovației în Sănătate, organizat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a avut loc pe 29 octombrie 2025, la Palatul Parlamentului, reunind reprezentanți ai autorităților, ai industriei farmaceutice inovatoare, ai mediului academic și ai organizațiilor de pacienți. 

Tema ediției din acest an, „Inovația farmaceutică: motor de competitivitate – România în dialog cu Europa, pentru un acces mai bun al pacienților români la terapiile inovative”, a pus în centrul dezbaterilor nevoia urgentă de reglementări eficiente, investiții strategice și reducerea întârzierilor de acces la inovația farmaceutică. 

Forumul a reunit reprezentanți ai Guvernului României, ai Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor, Parlamentului, precum și ai instituțiilor europene, alături de lideri ai industriei farmaceutice inovatoare și organizații ale pacienților. Participarea acestor actori-cheie a reflectat angajamentul comun pentru definirea unor politici moderne de sănătate, menite să asigure acces rapid, echitabil și predictibil la medicamente inovatoare pentru pacienții români. 

Într-un an marcat de provocări economice și sociale, Forumul ARPIM a devenit o platformă de dialog concret între autorități și industrie, cu accent pe alinierea României la standardele europene de acces, finanțare și competitivitate în domeniul sănătății. 

Cu acest prilej, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, şi reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi şi ai industriei faramceutice au semnat un memorandum de colaborare între principalele organizaţii de pacienţi din România, Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). 

Documentul marchează un pas esenţial spre constituirea unei voci şi a unei abordări comune a politicilor de sănătate, orientată către accesul rapid la terapii inovatoare şi susţinerea unui cadru legislativ care plasează pacientul în centrul deciziei.

© ARPIM

Sesiune Plenară de Deschidere – Inovația salvează vieți, dacă accesul este la timp

• Dr. Radu Rășinar, Președinte ARPIM, Director General AstraZeneca România – Trei direcții de acțiune pentru atingerea standardului european privind accesul la sănătate

Președintele ARPIM, dr. Radu Rășinar, a subliniat, în cadrul Forumului Inovației în Sănătate, că accesul pacienților români la standardul european de tratament trebuie să devină o prioritate comună pentru autorități, industrie și sistemul medical. „Discuția despre normalitate și despre ce este normal în accesul la sănătate vine într-un context european, iar accesul la standardul european este ceea ce ne dorim cu toții”, a afirmat el.

Rășinar a prezentat trei direcții esențiale de acțiune: „Accesul la terapii care nu au alternativă prezentă în România, finanțarea și cheltuirea eficientă a resurselor și transformarea României într-o țară competitivă, capabilă să atragă investițiile industriei farmaceutice inovatoare.”

În acest context, liderul ARPIM a salutat un pas important în consolidarea dialogului dintre industrie și pacienți – semnarea unui memorandum de colaborare cu 14 asociații de pacienți, un demers menit să plaseze nevoile reale ale pacienților „în centrul preocupărilor noastre, al tuturor.”

Rășinar a evidențiat rolul datelor și al evidențelor științifice în procesul decizional, arătând că analiza ARPIM, bazată pe surse Eurostat și IQVIA, scoate la iveală decalaje majore între România și alte state europene. „Există un mit că se cheltuiesc mulți bani cu medicamentele, dar în realitate, pentru un pacient, cheltuiala arată complet diferit raportat la celelalte țări”, a explicat el, adăugând că „medicamentele non-inovatoare sunt încă favorizate în detrimentul celor inovatoare.”

Referindu-se la accesul la inovație, Rășinar a atras atenția asupra întârzierilor în compensare – „România este poziționată târziu, compensarea medicamentelor se întâmplă la 828 de zile” – și asupra celor 94 de indicații fără alternativă terapeutică, dintre care peste jumătate sunt în boli rare. Problema, a spus el, „nu ține doar de resurse, ci și de prioritizare.”

În final, președintele ARPIM a pledat pentru o abordare bazată pe prevenție și intervenție precoce, subliniind că „screening-ul, prevenția și educația adresate devreme pot opri cursul bolii și complicațiile”, iar „tratamentul potrivit este potrivit fiecărui pacient.”

• Jason Smith, Senior Vice-President, AbbVie Europe Area – Inovația farmaceutică, o investiție, nu un cost pentru România

© ARPIM

„Inovația farmaceutică nu este un cost de suportat. Este o investiție, o investiție în populația României, care trasează direcția către un viitor sănătos și prosper”, a subliniat reprezentantul AbbVie Europe Area, evidențiind progresele României din ultimul deceniu – creșterea speranței de viață, extinderea accesului la tratamente curative și dezvoltarea cercetării medicale. Smith a subliniat, totodată, deschiderea actualului guvern față de investițiile în științele vieții, „un motor al productivității pentru întreaga economie”.

El a salutat și publicarea recentă a listei medicamentelor compensate, care „oferă predictibilitate companiilor și creează premisele aducerii rapide a inovației în România”. Vicepreședintele AbbVie Europe Area a atras, însă atenția, că accesul la tratamente inovatoare rămâne lent, cu „peste 150 de produse evaluate care așteaptă să ajungă la pacienți” și o perioadă medie de compensare de peste 850 de zile.

„Întârzierea accesului afectează nu doar calitatea vieții pacienților, ci și societatea în ansamblu. Trebuie să privim investiția în sănătate ca pe un câștig economic și social”, a spus el, încheind cu un apel la cooperare între autorități și industrie pentru ca „România să devină un hub de inovație și o țară în care tratamentele moderne sunt accesibile tuturor pacienților.”

• Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății – Prevenția și predictibilitatea finanțării, esența reformei

© ARPIM

România traversează „un proces real de transformare a sistemului medical”, a arătat ministrul Sănătății, subliniind că reformele trebuie dublate de predictibilitate bugetară și investiții continue în prevenție, inovație și infrastructură.

„România astăzi nu face screening așa cum ar trebui și așa cum ar putea să facă”, a spus ministrul, anunțând că Ministerul Sănătății lucrează la prima strategie națională de screening și prevenție, care va include programe dedicate bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, oncologiei, diabetului, bolilor rare, sănătății mintale și nutriției. „Gândirea este să realizăm aceste 3-4-5 programe naționale de screening finanțate de Ministerul Sănătății, care să asigure predictibilitatea finanțării și un traseu clar al pacientului.”

Rogobete a subliniat că, în ultimii cinci ani, bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate s-a dublat, de la 45 la 80 de miliarde de lei, iar sistemul a înregistrat progrese în infrastructură, digitalizare și accesul la tratamente inovatoare.

Totuși, ministrul a explicat că adevărata reformă a sistemului sanitar va fi dată de reforma Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prin deschiderea către asiguratori privați și asigurări complementare, care să aducă „bani noi în sănătate” și să stimuleze competiția.

„Până nu introducem în sistem asiguratori privați, până nu introducem asigurări complementare, tot ce facem noi aici este cu clepsidra goală. CNAS-ul nu trebuie să aibă monopol în România”, a declarat ministrul.

În ceea ce privește anul viitor, ministrul a precizat că bugetul pentru sănătate în 2026 nu va fi mai mic decât cel din 2025, însă nu a dorit să anticipeze o eventuală creștere până la finalizarea evaluării bugetare.

El a mai anunțat crearea unui Fond de inovație, alimentat din bugetul de stat, fonduri europene și contribuții din partea industriei farmaceutice, care va sprijini accesul timpuriu al pacienților la molecule inovative. „Este un mecanism care funcționează deja în mai multe state europene și care cred că va ajuta atât autoritățile, cât și industria. Cel mai câștigat va fi pacientul”, a conchis Alexandru Rogobete.

Acces rapid și echitabil la inovație pentru pacienții români 

Prima sesiune a forumului a analizat situația actuală a accesului la medicamente inovatoare, subliniind decalajele persistente față de Uniunea Europeană. Potrivit prezentării susținute de dr. Nona Chiriac și Luiza Trușcă, coordonatoarele grupului de lucru pentru acces din ARPIM, România continuă să înregistreze întârzieri semnificative în compensarea noilor terapii, unele așteptând chiar și 1.000 de zile pentru a deveni accesibile pacienților.

Datele prezentate au evidențiat faptul că finanțarea inadecvată, lipsa predictibilității bugetare și procesul lent de actualizare a listei de medicamente compensate afectează direct pacienții și descurajează investițiile în inovație. 

Recomandări și direcții de acțiune: 

• Necesitatea alinierii rapide la sistemul european de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA) și utilizarea rapoartelor europene Joint Clinical Assessment (JCA). 
• Dezvoltarea unui cadru de finanțare predictibil, bazat pe „horizon scanning” și bugete multianuale. 
• Finalizarea mecanismelor de acces timpuriu și implementarea Fondului de Inovație în Sănătate. 

Intervențiile speakerilor: 

• Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, Președinte Comisia pentru Sănătate, Senat – Apel la investiții în industria farmaceutică din România

Președintele Comisiei de Sănătate din Senat, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, a transmis un mesaj direct industriei farmaceutice internaționale, încurajând companiile să investească și să producă medicamente pe teritoriul României. 

„Mi-aș dori ca industria pharma din afară să vină să investească în România, să producă aici. Aștept un proiect de lege din partea industriei, așa cum o avantajează, pentru a dezvolta producția locală, inclusiv pentru medicamente inovative”, a declarat acesta, adăugând că este deschis să susțină un astfel de proiect legislativ în Parlament.

Streinu-Cercel a subliniat că România are un potențial strategic semnificativ în regiunea Europei Centrale și de Est: „România este o piață extraordinar de bună pentru Centrul și Estul Europei”. El a evidențiat și resursa umană calificată, invitând industria să colaboreze cu universitățile de medicină și politehnicile din țară: „Aveți personal foarte bine pregătit. Puteți colabora cu Universitățile de Medicină și Farmacie pentru formarea farmaciștilor și cu Politehnica pentru pregătirea inginerilor chimici. Vă punem la aceeași masă ca să găsim soluțiile potrivite.”

• Radu Gănescu, Președinte COPAC – Dialog, transparență și parteneriat pentru consolidarea încrederii

Încrederea se construiește prin dialog, transparență și parteneriat real între pacienți, autorități și industrie, a afirmat Radu Gănescu, considerând semnarea memorandumului dintre ARPIM și asociațiile de pacienți „un pas important spre colaborare și încredere reciprocă”.

Din perspectiva pacienților, Gănescu a subliniat că prioritatea nu este doar accesul la tratamente, ci un sistem de sănătate adaptat nevoilor reale ale oamenilor. „Vreau să nu fiu pacient. Dar dacă sunt, vreau un sistem care să rezoneze cu nevoile mele”, a spus el, adăugând că pacienții din toată țara trebuie să beneficieze de servicii medicale accesibile și de profesioniști „care să empatizeze și să creeze încredere în medicină”.

Liderul COPAC a pledat, totodată, pentru o simplificare a reglementărilor și reducerea birocrației, dar și pentru asumarea responsabilității la toate nivelurile. „În sistemul de sănătate, indiferent ce s-ar întâmpla, nimeni nu răspunde. Trebuie să ne asumăm cu toții, să discutăm lucrurile și să le îmbunătățim”, a încheiat el.

© ARPIM

• Elena Brodeală, vicepreședinte ANMDMR – Accelerarea accesului la inovație prin reforma HTA

Vicepreședinta ANMDMR a subliniat că accesul pacienților la inovație reprezintă o prioritate constantă pentru instituție. „Agenția a avut ca principală preocupare recuperarea întârzierilor istorice, astfel încât evaluarea tehnologiilor medicale și autorizarea studiilor clinice se fac astăzi în termenele prevăzute de legislație”, a afirmat ea, apreciind eforturile echipelor implicate în procesele de HTA și studii clinice.

Brodeală a anunțat că noua metodologie de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA), dezvoltată în parteneriat cu Banca Mondială, este finalizată și va fi formalizată până la sfârșitul anului 2025. Aceasta va alinia legislația națională la cea europeană, introducând evaluarea centralizată a tehnologiilor medicale, care va elimina reanalizarea părții clinice comune și va reduce semnificativ durata procesului decizional.

Totodată, oficialul ANMDMR a menționat că modificarea Ordinului 861, aflată pe agenda Guvernului, include măsuri concrete de accelerare a accesului la medicamente compensate, precum actualizarea trimestrială a listelor de rambursare. „Deși nu toate moleculele vor fi incluse imediat, avem convingerea că toate cele deja evaluate trebuie să fie introduse într-un fel sau altul în listele de rambursare”, a concluzionat Brodeală.

• Dr. Oussama Jabri, Membru Comitet Director ARPIM, Director General Merck România – O reformă profundă a metodologiei de rambursare pentru pacienți

Oussama Jabri a pledat pentru o reformă profundă a metodologiei de rambursare, astfel încât aceasta „să asigure, înainte de orice, un acces mai rapid, echitabil și previzibil la tratamente inovatoare pentru pacienții din România”. El a subliniat că „un pacient din Cluj merită aceleași șanse ca un pacient din Frankfurt sau Madrid”, argumentând că România trebuie să treacă „de la statutul de adoptator tardiv la cel de lider regional în accesul la inovație”.

Reprezentantul Merck a indicat alinierea rapidă la cadrul comun al UE de evaluare a tehnologiilor medicale (EU HTA) și digitalizarea proceselor, inclusiv prin utilizarea registrelor și a datelor din practica reală, ca soluții pentru decizii mai rapide și mai bine fundamentate. În opinia sa, un sistem de rambursare fără finanțare dedicată „nu înseamnă acces, ci doar o listă de așteptare”. El a pledat pentru finanțare sustenabilă și predictibilă, prin planificare bugetară multianuală și mecanisme de tip parteneriat public–privat, care să sprijine actualizarea periodică a listelor de compensare.

„Pacienții nu au nevoie de promisiuni, ci de scurtături către tratament. Iar parteneriatul este această scurtătură: între autorități, asociațiile de pacienți și industrie”, a spus Jabri. În încheiere, el a subliniat disponibilitatea industriei de a contribui activ la soluții: „Nu întrebăm dacă putem accelera accesul; ne oferim să ajutăm și să-l facem posibil.”

© ARPIM

• Nicoleta Pauliuc, Președinte Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Senat – Medicina personalizată, noul standard în sistemul de sănătate

Senatoarea Nicoleta Pauliuc a subliniat importanța medicinei personalizate ca nou standard al sistemului de sănătate din România, arătând că „această lege nu este despre tratamente scumpe sau despre tehnologie de nișă, ci despre dreptul fiecărui pacient de a primi tratamentul potrivit, la momentul potrivit, în funcție de profilul său biologic și genetic”. Ea a reamintit că inițiativa sa legislativă privind Medicina Personalizată a devenit deja lege, marcând o schimbare de paradigmă: tratamentul adaptat pacientului trebuie să fie regula, nu excepția.

Pauliuc a avertizat însă că România „se află în contratimp cu Europa”, cu întârzieri de până la trei ani în introducerea tratamentelor inovatoare — întârzieri care „nu sunt doar o statistică, ci se traduc în vieți pierdute și speranțe amânate”. Pentru a recupera decalajul, senatoarea a propus trei direcții concrete: simplificarea și digitalizarea procesului de evaluare a medicamentelor inovatoare, corelarea legislației privind medicina personalizată cu politica de compensare și crearea unui fond dedicat inovației terapeutice, susținut de stat și de parteneriate public–private.

„Accesul la inovație și medicina personalizată sunt interdependente. Nu putem vorbi despre terapii țintite dacă pacientul nu are acces efectiv la tratamente validate științific”, a concluzionat aceasta.

• Vasiliki Tsagkaraki, Membru Comitet Director ARPIM, Director General Boehringer Ingelheim România – Nevoile pacienților, baza industriei farmaceutice

Vasiliki Tsagkaraki a subliniat că toate eforturile industriei farmaceutice trebuie să pornească de la nevoile pacienților, subliniind că „este dreptul pacienților să aibă tratamentul potrivit, la momentul potrivit”. Reprezentanta Boehringer Ingelheim a explicat că rolul ARPIM este de a aduce la aceeași masă pacienții, autoritățile, mediul academic și industria, pentru a construi soluții bazate pe date și cooperare reală.

Ea a identificat trei direcții de acțiune: oferirea expertizei și a datelor clinice privind nevoile pacienților, anticiparea nevoilor de finanțare pentru terapiile inovatoare, astfel încât bugetele să poată fi planificate realist, și modernizarea procesului de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA).

„România a făcut progrese, dar trebuie să ne asigurăm că noua metodologie HTA va fi adaptată capacității și infrastructurii locale, pentru a evita blocajele și întârzierile”, a subliniat Tsagkaraki.

• Prof. Dr. Cătălina Poiană, Președinte Colegiul Medicilor din România – Parteneriat etic între medici, industrie și autorități

Inovația medicală nu reprezintă doar progres științific, ci ani de viață câștigați pentru pacienți, a subliniat prof. dr. Cătălina Poiană. „Inovația salvează vieți, dar pentru a-și atinge scopul, trebuie să fie accesibilă”, a spus aceasta, atrăgând atenția că întârzierile în accesul la tratamente inovatoare pot însemna „vieți pierdute și, pentru un medic, un eșec profesional”.

Președinta CMR a insistat asupra nevoii de eficacitate și siguranță în tratamentele administrate și a pledat pentru un cadru legislativ și administrativ care să faciliteze accesul echitabil la medicamente moderne.

„Pacienții au dreptul la viață, nu la liste de așteptare”, a subliniat Poiană, adăugând că soluția reală constă într-un parteneriat etic între medici, industrie și autorități, prin care progresul științific să se transforme în beneficii reale pentru pacienți: „Nu vrem doar să prelungim viața, ci să dăm viață anilor și ani vieții.”

Valorizarea inovației și finanțarea sustenabilă

Cea de-a doua sesiune a pus accent pe echilibrul dedicat dintre accesul rapid la inovație și sustenabilitatea bugetară, fiind coordonată de Florina Bîrzan (AstraZeneca) și Viorel Văcaru (UCB), din cadrul Grupului de lucru ARPIM pentru finanțare. Prezentarea a arătat că adoptarea ghidurilor de tratamente internaționale, combinată cu diagnosticarea precoce, poate genera economii semnificative pentru sistemul de sănătate și beneficii clinice majore. De exemplu, în cazul bolilor cronice la rinichi, aplicarea screeningului țintit și a tratamentelor moderne ar putea reduce nevoia de dializă cu până la 65%.

© ARPIM

Recomandări și direcții de acțiune: 

• Noua metodologie de preț și rambursare trebuie să asigure un cadru sustenabil pe termen lung, care echilibrează interesele pacienților, plătitorilor și producătorilor. 
• Este esențială evitarea reperelor necompetitive de preț și prevenirea retragerii medicamentelor din cauza sustenabilității. 
• Consolidarea parteneriatului dintre autorități, industrie, medici și pacienți reprezintă cheia implementării unor politici coerente și predictibile. 

Intervențiile speakerilor: 

• Conf. Univ. Dr. Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate  – Asigurările complementare de sănătate, drumul către un sistem de sănătate care lucrează în beneficiul pacienților

  Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a prezentat o serie de măsuri pe care instituția pe care o prezidează le-a adoptat sau le are în vedere pentru a asigura servicii medicale de calitate, rapide, la costuri accesibile pacienților din România, răspunzând întrebării „Cum putem valoriza inovația și o putem finanța sustenabil?”.

  În intervenția sa, Moldovan a amintit că CNAS „în cadrul pachetului de bază, nu asigură tot ceea ce este necesar”, 30% din cheltuielile de sănătate fiind „out of pocket”, adică pacientul scoate din buzunar bani „pe care ar putea să-i scoată asiguratorul privat de servicii complementare de sănătate”.

  În fața acestei realități, președintele CNAS a pledat pentru un „cadru fiscal potrivit, astfel încât asigurările complementare de sănătate să devină o realitate”.

  Abordând chestiunea bugetară bidimensională – venituri și cheltuieli – , acesta și-a exprimat speranța ca anul 2026 să fie „primul an în care vom avea un echilibru bugetar astfel încât să putem să punem în practică politicile de sănătate creionate de Ministerul Sănătății și de Parlamentul României”.

  Horațiu Moldovan a prezentat și proiectele de viitor pe care le are în vedere Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

  „Dorim ca medicina de familie și ambulatoriul de specialitate să devină ceea ce trebuie să devină, și anume un instrument principal de rezolvare a cazurilor”, a declarat președintele CNAS, în contextul în care, potrivit acestuia, „20% dintre internările din România sunt internări nenecesare”.

• Rozalina Lăpădatu, Președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) – Reformarea serviciilor din ambulatoriu și simplificarea procedurii de evaluare a tehnologiilor medicale

  Președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) a susținut o împărțire echitabilă a  finanțării prevenției între pacient și stat, eficientizarea cheltuielilor prin reformarea serviciilor din ambulatoriu și o simplificare a procedurii de evaluare a tehnologiilor medicale.

  „Prima direcție este creșterea finanțării la 9-10% din PIB. La momentul acesta cam 4% sunt banii pe care îi plătesc oamenii ca și cotizații”, a arătat Lăpădatu, cerând ca diferența să fie acoperită din bugetul statului.

  Aceasta a recunoscut că s-au făcut „foarte multe investiții”, dar în infrastructură.

  Rozalina Lăpădatu a arătat necesitatea reformării serviciilor din ambulatoriu, unde pacienții trebuie să aștepte „o lună jumate, două luni și trebuie să plătească o parte dintre analize: „Crește și accesul și dorința pacienților de a merge în ambulatoriu. Atunci toate aceste costuri cu spitalizarea s-ar reduce și s-ar duce către un sistem de ambulatoriu unde și pacientul ar fi mulțumit, și medicul, și sistemul”, a arătat președintaeleAPAA.

   În încheiere, aceasta a evidențiat nevoia simplificării procedurii de evaluare a tehnologiilor medicale: „Înțeleg, neoficial, că urmează o modificare în acest sens și că este destul de stufoasă. scopul nu este să facem niște lucruri stufoase, ci scopul este ca aceste medicamente să ajungă cât mai repede la pacient”, a conchis Rozalina Lăpădatu.

  

  © ARPIM

• Attila Gyorgy, Subsecretar de stat în Ministerul de Finanțe – Eficientizarea bugetară, un element necesar pentru a valorifica suplimentările financiare

Creșterea bugetară din domeniul sănătății a fost consistentă și constantă, a arătat Attila Gyorgy, subsecretar de stat în Ministerul de Finanțe, precizând că „acum șapte ani, în 2018, am avut 40 de miliarde alocați în buget, astăzi am depășit 101, asta înseamnă că avem o creștere de peste 150% într-un număr destul de mic de ani”.

Subsecretarul de stat în Ministerul de Finanțe a listat și o parte dintre sursele de finanțare de sănătate: bugetul Fondului de Sănătate, care ar urma să crească anul viitor ca urmare a „lărgirii bazei de impozitate pe partea de CASS”, bani pe filiera bugetului de stat, având în vedere că există și „alte ministere de linie care gestionează banii de sănătate”, și bugetele locale, unde „regăsim și acolo, încetul cu încetul, sume destul de consistente alocate pentru sprijinirea spitalelor care sunt în subordinea primăriilor sau consiliilor județene”.

Attila Gyorgy a pus accentul pe nevoia de eficientizare a cheltuielilor pentru a valorifica aceste suplimentări bugetare în domeniul sănătății, reiterând deschiderea Ministerului de Finanțe față de dialog.

Într-o luare de cuvânt, Radu Rășinar, președinte ARPIM, a atras atenția că „luna decembrie este complet descoperită pe toate domeniile de asistență medicală și medicamente”, fiind nevoie de încă trei miliarde pentru a acoperi necesarul financiar în vederea onorării „contractelor în derulare și a medicamentelor care se acordă pacienților, serviciilor din medicina de familie, ambulatoriu și spital”.

• Iulius Firczak, membru în Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci din Camera Deputaților – Eficientizarea și transparentizarea cheltuielilor pentru sănătate, necesare în contextul constrângerilor de ajustare a deficitului

  Iulius Firczak, membru în Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci din Camera Deputaților, a invocat eforturile de reducere a deficitului bugetar, angajament asumat de România în relația cu Comisia Europeană, pentru eficientizarea și transparentizarea cheltuielilor din domeniul sănătății.

  El a făcut trimitere la ținta de deficit pe care România a stabilit-o pentru anul viitor, de 6,5%, pentru a arăta există o constrângere când vine vorba de creșterea cheltuielilor pentru sănătate.

  „În 2024, doar pe bugetul Fondului Național de Sănătate am avut cheltuieli de 74 de miliarde de lei, care înseamnă, din buget, 12,9%, adică 13 lei din 100 lei”, a amintit Iulius Firczak.

• Cezar Drăgoescu, membru în Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci din Camera Deputaților – O propunere legislativă tridimensională pentru a reduce rata mortalității tratabile prin medicamente inovative

  Cezar Drăgoescu, membru în Comisia pentru Buget, Finanțe și Bănci din Camera Deputaților a sugerat o paletă de propuneri legislative care să faciliteze accesul la tratamente inovatoare pentru a reduce rata mortalității tratabile – capitol unde România înregistrează un record la nivel european.

  Ecartul între aprobarea europeană a medicamentelor inovative și compensarea lor în România este de aproximativ 900 de zile, comparativ cu media europeană de aproximativ 500 de zile, fapt ce traduce prin „pierderea de vieți omenești”.

  Propunerea legislativă tridimensională avansată de Cezar Drăgoescu pentru a diminua această diferență este următoarea:

  • Un fond dedicat medicamentelor inovative, având drept sursă de inspirație programe care „funcționează cu succes în Italia și Austria”. Drăgoescu a arătat că acest fond „ nici măcar n-ar însemna o cheltuială suplimentară la buget pentru că ar însemna să se aprobe un buget multianual pe 3-4-5 ani”.
  • Linie bugetară separată, „subcapitol la bugetul fondului național, prin care aceste medicamente inovative să fie tratate individual, să nu se mai canibalizeze cu medicamentele pentru boli cronice și să aibă un buget dedicat în fiecare an, ca un procent din PIB în funcție de evoluția PIB-ului”.
  • Facilități fiscale pentru firmele care semnează contracte pe cost-volum-rezultat

• Frank Loeffler, vicepreședintele ARPIM, Director General Roche România – O abordare holistică de tratare a pacientului și investiții țintite, bazate pe date

Frank Loeffler, vicepreședintele ARPIM, Director General Roche, a propus o abordare holistică de tratare a pacientului.„Ceea ce contează nu este costul unui singur tratament sau al unei singure intervenții. Ceea ce contează trebuie să fie costul total al tratamentului, iar ceea ce contează, de asemenea, este beneficiul pentru societate care rezultă dintr-un pacient sănătos”, a subliniat Loeffler.

Vicepreședintele ARPIM a evidențiat că există și repercusiuni economice dacă bolile cronice „nu sunt descoperite și tratate la timp”.Prin urmare, Frank Loeffler a făcut apel la investiții țintite, bazate pe date, „acolo unde știm că putem preveni costurile viitoare ale sănătății”, pentru a evita deschiderea unei „noi linii de credit”. „Nu este o linie de credit acordată de Uniunea Europeană, ci o linie de credit plătită de copiii și nepoții noștri. Dacă nu tratăm problema acum, ei vor trebui să plătească mai târziu costuri mult mai mari”, a atras atenția vicepreședintele ARPIM.

Cum putem promova un sector robust de „Științele vieții” prin parteneriate cu industria în Europa și România?

Ultima sesiune a forumului a evidențiat potențialul industriei farmaceutice inovatoare de a deveni un pilon strategic al dezvoltării economice. Potrivit datelor prezentate de Georgiana Coșoveanu (Johnson & Johnson) și Anca Bundoi (AstraZeneca), industria farmaceutică contribuie deja cu aproximativ 4,7% la PIB-ul României, iar prin politici adecvate de stimulare și parteneriate public-private, poate transforma România într-un hub regional de inovație și cercetare. 

© ARPIM

Recomandări și direcții de acțiune: 

• Necesitatea unui program de stimulare economică adaptat local, după modelul Spaniei, pentru susținerea cercetării și a studiilor clinice. 
• Crearea unui comitet interministerial dedicat politicilor de stimulare economică în domeniul farmaceutic. 
• Dezvoltarea unui ecosistem digital de sănătate, centrat pe pacient, bazat pe interoperabilitatea datelor și pe decizii fundamentate pe dovezi reale (RWE). 

Intervențiile speakerilor: 

• Cristian Bușoi, membru Management Board EMA, fost membru al Parlamentului European – Dialog, predictibilitate și inovație pentru un sistem de sănătate sustenabil și un acces real al pacienților la tratamente moderne

„Pledez pentru nevoia de a înțelege că, deși vom traversa perioade un pic dificile în ceea ce privește bugetul, nevoia de tăiere și de redimensionare a unor cheltuieli, vreau să subliniez că acestea nu trebuie să pună în pericol accesul la tratament, tratamentul pacienților și sustenabilitatea sistemului de sănătate”, a declarat Cristian Bușoi.

El a adăugat că soluțiile pot fi identificate doar printr-un dialog constant și un parteneriat real între pacienți, asociațiile acestora și industria farmaceutică.

„Trebuie să recunoaștem că, deși s-au făcut progrese importante în ultimii ani, totuși încă avem mult de recuperat și, în foarte multe situații, pacienții din România au un acces deficitar sau mult întârziat la descoperiri importante și la terapii care le-ar putea salva viața sau le-ar putea îmbunătăți substanțial starea de sănătate”, a punctat Cristian Bușoi.

Cristian Bușoi a precizat că, în urma dialogului constant purtat cu reprezentanții companiilor farmaceutice la nivel european, a constatat o deschidere reală și o înțelegere clară a contextului economic și a posibilităților financiare ale României. Totuși, a subliniat că este esențial ca autoritățile să ofere, la rândul lor, transparență, predictibilitate și un parteneriat solid, pentru ca acest echilibru să poată fi menținut pe termen lung.

Acesta a subliniat că industria farmaceutică aduce o contribuție semnificativă la PIB și la bugetul de stat prin taxele și impozitele plătite, generează locuri de muncă cu valoare adăugată ridicată și, totodată, oferă pacienților din România acces la tratamente inovatoare, capabile să salveze vieți și să contribuie esențial la procesul de vindecare.

• E.S. Anna Hällerman, ambasador al Suediei la Bucureşti – Sănătatea, fundament al prosperității și competitivității, prin investiții durabile și cooperare între mediul public, privat și academic

© ARPIM

„Sănătatea este baza prosperității și a dezvoltării. Este esențială pentru încrederea publicului în instituții. Și este foarte importantă pentru competitivitatea țărilor și a regiunilor noastre”, a declarat Anna Hällerman.

Anna Hällerman a arătat că este esențial să existe un echilibru între recunoașterea rezultatelor obținute și conștientizarea aspectelor care mai necesită îmbunătățiri.

„România are un potențial foarte mare. Am auzit despre progrese în sectorul IT, în universitățile medicale, în domeniul startup-urilor, precum și despre investiții majore și fonduri europene. Există, de asemenea, un interes crescut din partea companiilor suedeze față de România — nu doar în domeniul farmaceutic, despre care am vorbit astăzi, ci și în ceea ce privește clinici de radioterapie, laboratoare de analize, centre de dializă”, a transmis Anna Hällerman

Ambasadorul Suediei a subliniat, de asemenea, importanța privirii sănătății nu ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiție pe termen lung, o investiție esențială atât pentru consolidarea încrederii populației, cât și pentru creșterea competitivității economice.

Ea a evidențiat rolul crucial al parteneriatelor public-private, subliniind că acestea pot accelera progresul și pot aduce beneficii reale sistemului de sănătate. În opinia sa, România ar putea câștiga mult prin consolidarea centrelor de excelență dezvoltate în jurul marilor universități din București, Cluj, Iași și Timișoara și prin conectarea lor mai strânsă cu startup-urile inovatoare, dar și cu marile companii din domeniu.

• Vasile Dîncu, membru al Parlamentului European – Investiții în cercetare și proiecte strategice pentru accelerarea inovării în România

„Potențialul în România este extraordinar, dar am senzația că atunci când vorbim de inovație în România, în primul rând ar trebui să ne referim nu doar la tehnologii, ci și la organizare. Pornesc de la faptul că noi investim foarte puțin, sub 1% din PIB, în cercetare și dezvoltare, în timp ce media Uniunii Europene este de peste 2%”, a declarat Vasile Dîncu.

Vasile Dîncu a arătat că finanțările europene pot contribui semnificativ la reducerea decalajelor din domeniul cercetării și inovării, subliniind implicarea activă a europarlamentarilor români în promovarea sectorului de sănătate.

El a menționat că atât el, cât și colegii săi participă constant la evenimente organizate de industria farmaceutică și de sănătate, precum și la inițiative legate de politici publice, considerând că, prin aceste demersuri, pot acționa ca adevărați ambasadori ai României în sprijinul valorificării potențialului național.

„Avem nevoie de proiecte bine gândite, proiecte fanion, pregătite pentru Horizon, de exemplu. Trebuie să accelerăm studiile clinice. Avem nevoie de contracte de tip outcomes pentru terapii inovatoare”, a punctat Vasile Dîncu.

• Marcelo Pascual Morales, membru Comitet Director ARPIM, Director General MSD România – Un mediu predictibil și sustenabil, esențial pentru atragerea investițiilor și creșterea competitivității României

„Trebuie să facem România mai atractivă pentru investiții. Dacă reușim să îmbunătățim condițiile pe termen scurt și să facem România mai atractivă, pe termen lung vor urma, în mod natural, stimulentele și investițiile”, a declarat Marcelo Pascual Morales.

El a explicat că, pe termen scurt, sistemul de sănătate se confruntă cu urgențe majore, precum rata ridicată a mortalității pacienților și timpul îndelungat de acces la terapii noi, în timp ce, pe termen lung, este necesar un efort coerent pentru construirea unui hub al inovației în România.

În opinia sa, îmbunătățirea condițiilor pe termen scurt și crearea unui mediu mai predictibil și sustenabil vor atrage, în mod firesc, investiții și stimulente pe termen lung, consolidând competitivitatea României în domeniul sănătății și al științelor vieții.

„Un alt element important este crearea unui sistem de stimulente, un cadru care să atragă mai multe investiții din partea industriei farmaceutice inovatoare. Iar în această zonă a stimulentelor, parteneriatele public-private sunt extrem de importante: este nevoie ca toate părțile implicate să se așeze la aceeași masă pentru a defini elementele-cheie ale strategiei privind sănătatea viitorului și pentru a vedea cum poate contribui industria farmaceutică la acest proces, prin investiții suplimentare”, a adăugat Marcelo Pascual Morales.

• Dr. Claudiu Cheleș, vicepreședinte ARPIM, Director General Gilead Sciences România – Accesul pacienților la soluții moderne, motor al competitivității și al modernizării industriei farmaceutice

„Modernizarea industriei farmaceutice poate să fie, așa cum arată și titlul acestei conferințe, un motor de competitivitate și, în egală măsură, un motor de creștere și de evoluție economică și socială”, a declarat dr. Claudiu Cheleș.

Claudiu Cheleș a subliniat că întrebarea privind elementele care pot stimula inovația în Europa și în România are un răspuns simplu și constant în timp: cel mai puternic factor de stimulare este asigurarea accesului pacienților la soluții noi și moderne.

„Trebuie să fim foarte atenți să urmăm o cale europeană, o cale modernă în care România poate contribui și, de ce nu, să fie în competiție cu alte țări pentru atragerea investițiilor aici”, a adăugat Claudiu Cheleș.

De asemenea, Claudiu Cheleș a oferit ca exemplu Strategia Națională a Studiilor Clinice pentru a ilustra cât de rapid poate produce efecte pozitive un cadru legislativ bine construit. El a reamintit că documentul, adoptat în urmă cu aproape un an sub coordonarea Agenției Naționale a Medicamentului, a început deja să genereze rezultate vizibile, având un impact imediat și încurajator. În opinia sa, această evoluție reprezintă un exemplu concret de investiție eficientă și de implicare activă a României în cercetarea medicală globală.

„Se estimează că, în anul viitor, 2026, vom avea o triplare a numărului de studii clinice, respectiv a numărului de pacienți care beneficiază de tratamente înainte de includerea unui medicament pe lista celor compensate și gratuite. Această piață poate aduce o suplimentare de aproximativ 150 de milioane de euro anual”, a detaliat Claudiu Cheleș.

© ARPIM

În încheiere, dr. Radu Rășinar, președintele ARPIM, și Dan Zaharescu, directorul executiv al asociației, au sintetizat principalele angajamente asumate în cadrul Forumului: accelerarea accesului la tratamente inovatoare, consolidarea parteneriatului cu autoritățile și alinierea politicilor naționale la ritmul european al inovației. 

„România are o șansă reală de a-și repoziționa sistemul de sănătate și sectorul farmaceutic, nu doar ca domenii sociale, ci și ca piloane strategice de competitivitate și dezvoltare economică”, a declarat Dan Zaharescu.

Dan Zaharescu a subliniat că România are o șansă reală de a transforma decalajele existente într-un avantaj competitiv, prin măsuri care să consolideze stabilitatea și să stimuleze investițiile. În opinia sa, predictibilitatea fiscală, dezvoltarea parteneriatelor public-private și integrarea industriei farmaceutice inovatoare în strategiile de dezvoltare națională pot transforma acest sector într-un motor autentic de creștere economică și modernizare a sistemului de sănătate.

Evenimentul a reconfirmat rolul ARPIM ca partener strategic al sistemului de sănătate și al economiei, într-un moment în care inovația reprezintă o necesitate pentru viitorul sănătății publice în România.