Connect with us

ROMÂNIA

INS confirmă previziunea Comisiei Europene din această iarnă: PIB-ul României estimat pentru anul 2018 a avut o creștere reală de 4,1%, cel mai mult contribuind industria, cu o pondere de 24%

Published

on

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2018 a fost de 940,477 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,1% faţă de 2017, cel mai mult contribuind industria, cu o pondere de aproape 24% la formarea PIB, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Conform INS, comparativ cu trimestrul III 2018, Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2018 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,7%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2017, PIB a înregistrat o creştere cu 4,1% pe seria brută şi de 4,0% pe seria ajustată sezonier.

Potrivit sursei citate, seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul IV 2018, nefiind înregistrate modificări faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 41 din 14 februarie 2019.

“Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul IV 2018 a fost de 241,297 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de trimestrul III 2018 şi cu 4,0% faţă de trimestrul IV 2017”, se spune în comunicat.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2018 a fost de 280,791 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,1% faţă de trimestrul IV 2017.

Creșterea PIB în 2018 datorată în special industriei

La creşterea PIB, în anul 2018 faţă de anul 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

  • industria (+1,0%), cu o pondere de 23,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,1%;
  • comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,7%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,9%;
  • agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (9,9%)
  • administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială (+0,2%), cu o pondere anuală de 12,9% la formarea PIB.

De asemenea, la creşterea PIB au mai contribuit sectoarele:

  • informaţii şi comunicaţii (+0,4%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,0%;
  • activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB, al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%;
  • impozite nete pe produs (+1,0%), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB, al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,1%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,2%, contribuind cu 3,3% la creşterea PIB.

O contribuţie negativă la creşterea PIB au avut-o:

  • formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de -0,7%, consecinţă a reducerii cu 3,2% a volumului său;
  • exportul net (-1,8%), consecinţă a creşterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, corelată cu o majorare mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 8,6%.

Construcţiile au avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,3%), ca urmare a reducerii volumului lor de activitate cu 5,6%, se arată în comunicatul INS.

De asemenea, Comisia Europeană a arătat recent, în previziunile economice intermediare de iarnă, că boom-ul economic care a început în România în anul 2017 s-a temperat în 2018. Creşterea reală a Produsului Intern Brut s-a redus de la 7% în 2017 la un nivel estimat la 4% în 2018, preciza Executivul european, citat de Agerpres.

În toamna lui 2018, FMI şi-a revizuit în jos estimările privind evoluţia economiei româneşti, atât în 2018, cât şi 2019, ca urmare a moderării stimulentelor care au stat la baza creşterii robuste înregistrate în 2017. Prognozele de creştere pentru România au scăzut la 4% în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estimările din primăvară, iar pentru 2019 FMI a indicat că România ar urma să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în aprilie, precizează aceeași sursă.

“Economia României a înregistrat o creştere robustă de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale şi a cererii externe solide. Creşterea ar urma să încetinească până la 4% în 2018 şi să continue să se diminueze până la 3,4% în 2019, pe măsură ce stimulentele se vor modera”, sublinia, în octombrie 2018, FMI. 

Alexandra Loy este redactor și specialist în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Ministerul Fondurilor Europene a lansat campania de promovare ”Bani europeni pentru idei românești”, prima din ultimii șase ani, prin care publicul va fi informat cu privire la contribuția fondurilor europene la dezvoltarea României

Published

on

Ministerul Fondurilor Europene a lansat campania de promovare ”Bani europeni pentru idei românești”, prima astfel de inițiativă din ultimii șase ani, care își propune să informeze publicul cu privire la contribuția fondurilor europene la dezvoltarea României și la schimbările pozitive concrete pe care politica de Coeziune le-a adus, anunță Ministerul Fondurilor Europene printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Materialele campaniei ”Bani europeni pentru idei românești” vor fi promovate la nivel național, în mass-media, timp de 5 luni.

Când începe campania?

Difuzarea primului spot al campaniei va începe în data de 28 martie 2019 și va viza Programul Operațional Competitivitate.

Campanie integrată, folosește un mix de comunicare ce include următoarele canale media:

televiziune;

radio;

online – bannere publicitare și publireportaje în presa electronică;

outdoor – panotaj stradal standard și reclamă electronică;

social media – Facebook;

broșuri

Specificul integrat a fost gândit pentru a corespunde nevoilor de informare ale publicului general, 18+, național.

Imaginea campaniei va fi Gianina Corondan.

Mesajul campaniei este ”Bani europeni pentru idei românești”.

Canale media

Sondajul de opinie, la nivel național, inclus în acest proiect, a evidențiat faptul că printre sursele la care apelează cetățenii atunci când este vorba de informații referitoare la fondurile europene sunt:

televiziunea: canalul prin care și-ar dori în cea mai mare măsură să primească informații despre fondurile europene – 57% emisiuni de specialitate, 21% reclame TV;

internetul – 25%.

Tot din acest sondaj sociologic știm că prosperitatea este valoarea despre care respondenții cred că reprezintă cel mai bine impactul investițiilor din fonduri europene (55%). În plus, cercetarea a arătat că principala așteptare a românilor de la cei care gestionează fonduri europene este reducerea birocrației – 91%.

Scopul campaniei

Scopul campaniei noastre este informarea publicului cu privire la contribuția fondurilor europene la dezvoltarea României și la schimbările pozitive concrete pe care Politica de Coeziune le-a adus în viețile noastre. Campania evidențiază faptul că toți cetățenii beneficiază, direct sau indirect, de investițiile realizate din fonduri europene. Datorită acestor bani, mulți români sunt conectați la infrastructura de apă, la cea de internet sau transport, beneficiază de o educație mai bună în școli, de asistență și tratamente medicale în spitale sau de noi calificări pe piața muncii. Tot datorită investițiilor realizate din fonduri europene, oamenii lucrează, inovează sau își încep propria afacere.

Surse de finanțare

În regulamentele europene nr. 1303/2013 şi nr. 1304/2013 este prevăzută obligaţia Statelor Membre beneficiare de fonduri europene, deci și obligația României, de a lua măsurile necesare de informare a publicului şi de a asigura vizibilitatea intervenţiei financiare a Uniunii Europene.

Prin urmare, campania este cofinanțată din fonduri europene, astfel:

Fondul European de Dezvoltare Regională;

Fondul Social European.

Buget

Bugetul total investit în această campanie este de 11.785.282 lei cu TVA (2.475.535 euro) din care:

7.465.640 lei cu TVA (1.568.181 euro) din proiectul „Campanii de comunicare pentru promovarea fondurilor ESI 2014-2020”, finanțat din POAT;

4.319.642 lei cu TVA (907.354 euro) din proiectul „Descoperă Programul Operațional Capital Uman”, finanțat din AT POCU.

Abordare

Având în vedere responsabilitățile Ministerului Fondurilor Europene în ceea ce privește gestionarea fondurilor europene structurale și de investiții, materialele din campania de comunicare pun accentul pe promovarea Programelor Operaționale pentru care asigurăm managementul, astfel:

Programul Operațional Competitivitate (POC);

Programul Operațional Capital Uman (POCU);

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM);

Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT).

Așadar, am pregătit seturi integrate de comunicare ce pun accentul fiecare pe câte un Program Operațional. Având în vedere impactul social scontat al Programului Operațional Capital Uman (POCU), pentru acest Program sunt planificate 2 seturi integrate de comunicare.

Fiecare este format din:

1 spot TV, difuzat pe 3 posturi naționale de televiziune;

1 spot radio, difuzat pe 2 posturi naționale de radio;

1 banner web online, difuzat pe topul primele 50 site-uri ca audiență din România;

reclama Facebook timp de 4 săptămâni;

panotaj stradal pe 115 panouri standard și electronice;

4 publireportaje pentru media online.

Reclamele aferente fiecărui set de comunicare vor rula concomitent, timp de 4 săptămâni.

Calendar

Prima lună (aprilie) reclamele aferente PO Competitivitate;

A 2-a lună (mai) primul set al reclamelor aferente PO Capital Uman;

A 3-a lună (iunie) reclamele aferente PO Infrastructură Mare;

A 4-a lună (iulie) al doilea set al reclamelor aferente PO Capital Uman;

Ultima lună (august) reclamele aferente PO Asistență Tehnică.

Conținut

5 spoturi TV, difuzate pe 3 posturi televiziuni de știri cu acoperire, însumând 6.720 difuzări, dintre care jumătate în prime time;

5 spoturi radio, difuzate pe două posturi cu acoperire națională, însumând 1.085 difuzări, dintre care 545 în prime time;

5 bannere web online: 50 site-uri cu cel puțin 20.000 vizitatori unici;

reclama Facebook pe întreaga durată a campaniei;

86 panouri outdoor, de tip panotaj stradal și 29 panouri outdoor, de tip afișaj electronic amplasate astfel: 50 reclame pe panouri publicitare pe drumurile europene și pe drumurile naționale principale, distribuite uniform, cel puțin câte un panou în fiecare județ, 20 reclame în zona aeroporturilor, gărilor și metroului bucureștean și 45 panouri amplasate în București și în municipiile reședință de județ.

20 publireportaje pentru media online publicate fiecare pe câte 5 site-uri, aflate între primele 20 în categoria lor, în funcție de criteriul „clienți unici”.

În plus, sunt pregătite:

– 4.000 seturi obiecte promoționale

– Broșura „Despre fondurile europene pe înțelesul tuturor”, într-un tiraj de 2.500 exemplare.

Alte informații relevante:

Evenimentul de lansare a campaniei a avut loc la Muzeul de Artă Populară Prof. Dr. Nicolae Minovici, clădire reabilitată printr-un proiect finanțat din fonduri europene.

Contract

Contractul de prestări servicii a fost semnat în luna ianuarie 2019 între Ministerul Fondurilor Europene și Asocierea The Plan B Concept – All Media Company, după derularea unei proceduri de licitație deschisă, în perioada septembrie-decembrie 2018.

Continue Reading

ROMÂNIA

Tinerii români de până în 25 ani cu competențe excepționale în domeniul securității informatice se vor putea afirma anul acesta în cadrul Campionatului European de Securitate Cibernetică, organizat la București

Published

on

@Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE/ Facebook

Campionatului European de Securitate Cibernetică (ECSC), dedicat găsirii de noi talente pentru a fi recrutate în domeniul securității cibernetice, va avea loc la București, în toamna acestui an. Competiția internațională va fi coordonată la nivel tehnic de compania românească de securitate informatică, Bit Sentinel, informează Agerpres.

În prezent, multe state dezvoltate se confruntă cu dificultăţi în protejarea infrastructurilor IT naționale, generate, printre altele, şi de lipsa specialiştilor în securitate IT.  Pentru a contribui la atenuarea acestui deficit de competențe, multe țări au lansat competiții naționale de securitate cibernetică adresate studenților, absolvenților de învățământ universitar sau chiar profesioniștilor non-TIC cu scopul clar de a găsi noi și tinere talente care să fie încurajate să urmeze o carieră în domeniul securității cibernetice. Astfel, Campionatul European de Securitate Cibernetică se ocupă de aceste competiții prin adăugarea unei dimensiuni pan-europene.

,,Ameninţările cibernetice devin un subiect prezent în instituţiile publice, dar şi în sectorul privat. Astfel, pentru a ţine pasul cu aceste ameninţări, este necesară creşterea numărului de specialişti în securitate cibernetică. Pentru a motiva tinerii talentaţi să se implice în acest domeniu, apar tot mai multe iniţiative, iar echipa Bit Sentinel contribuie tot mai mult la acest demers. Pentru noi, pe lângă bucuria de a fi aproape de noile generaţii de hackeri etici, implicarea în European Cyber Security Challenge este şi o confirmare a experienţei acumulate de echipa Bit Sentinel din 2015 până în prezent. Este al doilea an consecutiv în care ne implicăm în competiţie şi aştept cu nerăbdare să cunosc reprezentanţii României pentru această ediţie”, afirmă Andrei Avădănei, director general Bit Sentinel, într-un comunicat de presă al companiei, transmis marţi AGERPRES.

Potrivit sursei citate, Bit Sentinel, alături de parteneri din mediul public şi privat, CISCO sau Microsoft, vor dezvolta scenariile pentru etapa naţională prin care va fi selectat lotul naţional extins.

Echipele vor fi formate din doi (maxim trei) antrenori şi cel mult zece concurenţi din două categorii: cinci juniori (între 16 şi 20 ani) şi cinci seniori (între 21 şi 25 ani).  

Potrivit organizatorilor – Serviciul Român de Informaţii (SRI), Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) şi Asociaţia Naţională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI) – echipele vor trebui să se transpună într-un scenariu care presupune dezvoltarea şi apărarea unei infrastructuri. Partea cea mai importantă va rămâne dezvoltarea şi apărarea propriei infrastructuri, fiind luată în considerare și atacarea celorlalte echipe în competiția pentru puncte, reiese din prezentare.

Astfel, în perioada mai-septembrie vor fi organizate diverse sesiuni de antrenament pentru a creşte nivelul expertizei tehnice din lotul extins al României, din care vor fi selectaţi cei 10 finalişti care ne vor reprezenta la Campionatul European de Securitate Cibernetică. De asemenea, Bit Sentinel va coordona şi contribui cu probleme la etapa finală a ECSC.

Prin Campionatul European de Securitate Cibernetică se oferă acestor concursuri un caracter multinaţional – echipele fiecărui stat fiind implicate atât în exerciţii de colaborare, cât şi în competiţie. Probele campionatului acoperă domenii precum securitate web, securitate mobilă, puzzleuri criptografice, inginerie inversă și investigații, pentru care vor acumula puncte.

19 ţări şi-au anunţat participarea la etapa finală a Campionatului European de Securitate Cibernetică de la Bucureşti, se arată pe pagina oficială a competiţiei: Cipru, Belgia, Austria, Cehia, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Liechtenstein, Olanda, Norvegia, Polonia, România, Spania, Elveţia şi Marea Britanie.

Scopul ECSC este de a plasa securitatea informatică în serviciul omenirii, în vederea promovării unei societăți pașnice care să se ocupe de păstrarea valorilor democratice, a libertății de gândire, a demnității și a gândirii critice, potrivit paginii oficiale a competiției.

European Cyber Security Challenge (ECSC) este o iniţiativă a ENISA (European Union Agency for Network and Information Security), promovată de Comisia Europeană, care îşi propune să dezvolte abilităţile tinerilor în domeniul securităţii cibernetice, precum şi să le faciliteze contactul cu organizaţiile din mediul privat care acţionează în acest domeniu. Inițiativa intră în contextul general al Strategiei de securitate cibernetică a UE și al Directivei privind securitatea rețelelor și sistemelor informatice, care, împreună cu Agenda Europeană pentru Securitate, oferă cadrul strategic general pentru inițiativele UE privind securitatea cibernetică și criminalitatea informatică.

Continue Reading

NEWS

Administrația Prezidențială marchează Ziua internațională a luptei împotriva epilepsiei. Palatul Cotroceni va fi iluminat în culoarea mov

Published

on

Administrația Prezidențială marchează, pentru al treilea an consecutiv, Ziua internaţională a luptei împotriva epilepsiei, marţi urmând ca Palatul Cotroceni să fie iluminat în culoarea mov.

Potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale, Palatul Cotroceni va fi iluminat în această culoare începând cu ora 20.00, în semn de solidaritate cu persoanele afectate de această boală.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending