Connect with us

ROMÂNIA

INS: Populația rezidentă a României era de 19,5 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2018, sporul natural fiind negativ

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Populaţia rezidentă a României era de 19,5 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2018, sporul natural fiind negativ, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, publicat joi, de Ziua Mondială a Populației. 

Organizaţia Naţiunilor Unite a marcat ziua de 11 iunie ca fiind Ziua Mondială a Populaţiei, întrucât la 11 iulie 1987 populaţia lumii a atins pragul simbolic de cinci miliarde de locuitori. De atunci, populaţia planetei a continuat să crească, exceptând ţările Europei, inclusiv România, unde sporul natural este negativ.

Astfel, potrivit INS, la 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă a României a fost de 19,530 milioane de locuitori, populaţia feminină reprezentând 51,1% din total sau 9.997.740 persoane.

Comparativ cu 1 ianuarie 2017, la 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 17,8% la 18,2%.

Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 66,2% din total, în scădere cu 163,800 persoane faţă de începutul anului 2017.

La 1 ianuarie 2018, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării.

Regiunea de dezvoltare Bucureşti – Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 88,7% din populaţia totală a regiunii.

În anul 2017, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 75,73 ani, în creştere cu 0,17 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 6,95 ani decât bărbaţii.

Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2017, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural cu 2,79 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se la populaţia masculină (3,11 ani) faţă de cea feminină (1,87 ani).

În anul 2018, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -75.300 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării.

Potrivit INS, evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.

Conform Diviziei de Populaţie ONU, la 1 iulie 2019, populaţia lumii a fost estimată la 7,7 miliarde locuitori; ţările cu cea mai mare populaţie sunt China (1 mld. 434 mil. de locuitori), India (1 mld. 366 mil. de locuitori), Statele Unite ale Americii (329 mil. locuitori), Indonezia (271 mil. locuitori) şi Pakistan (217 mil. locuitori). Aceasta prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 şi la 10,9 miliarde locuitori în anul 2100. 

Cele mai mari creșteri ale populației între anii 2019 și 2050 vor avea loc în: Republica Democratică Congo, Egipt, Etiopia, India, Indonezia, Nigeria, Pakistan, Statele Unite ale Americii și Republica Tanzania. În jurul anului 2027, se estimează că India va depăși China, devenind cea mai populată țară din lume.

Conform Eurostat, România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punctul de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2018. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (82,792 milioane locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (475.700 locuitori). 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EDUCAȚIE

Elevii români au obținut șase medalii la Olimpiada Internațională de Matematică

Published

on

Elevii români au obţinut o medalie de aur, două de argint şi trei de bronz la a 60-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Matematică (OIM), desfăşurată de pe 10 iulie până pe 22 iulie, la Bath (Marea Britanie), informează Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) într-un comunicat.

Medalia de aur a fost cucerită de Edis Memiş (Liceul Internaţional de Informatică din Constanţa), rezultat care îi asigură clasarea între cei mai buni 15 elevi-matematicieni din lume.

Medaliile de argint au fost obţinute de Sergiu-Ionuţ Novac (Liceul Teoretic “Coriolan Brediceanu” din Lugoj) şi Sebastian-Mihai Şimon (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti).

Tudor-Darius Cardaş (Colegiul Naţional “A.T. Laurian” din Botoşani), Andrei-Theodore Mărginean şi Nguyen Tran-Bach (ambii de la Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti) au fost recompensaţi cu medalii de bronz.

Delegaţia României a fost condusă de conf. univ. dr. Cătălin-Liviu Gherghe (Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti – leader) şi însoţită de conf. univ. dr. Mihai Chiş (Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii de Vest din Timişoara – deputy leader), prof. univ. dr. Radu Gologan (preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice din România – observator şi membru al Consiliului de Conducere OIM) şi Lucian Ţurea (Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti – observator).

“Acest palmares excelent a fost reuşit în condiţiile în care echipa României din acest an este una din cele mai ‘tinere’ din istoria participării ţării noastre, patru dintre olimpici fiind la prima prezenţă într-un concurs internaţional de seniori de un asemenea nivel”, precizează MEN.

Olimpiada Internaţională de Matematică este cea mai prestigioasă competiţie dintre olimpiadele internaţionale consacrate ştiinţelor. A fost lansată în 1959 la iniţiativa Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, fiind organizată la Braşov, într-o formulă ce a inclus şapte state. În total, România a găzduit Olimpiada Internaţională de Matematică de şase ori, ultima oară anul trecut, la Cluj-Napoca, arată sursa citată.

Continue Reading

POLITICĂ

UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale vor semna Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, propus de președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Kelemen Hunor/ Facebook

Uniunea Democrată Maghiară din România şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale vor semna, marţi, într-o ceremonie publică organizată la Palatul Cotroceni, Acordul Politic Naţional pentru consolidarea parcursului european al României propus de preşedintele Klaus Iohannis, denumit informal ”Pactul pentru România Europeană”, relatează Agerpres.

Potrivit agendei preşedintelui Klaus Iohannis, ceremonia va avea loc marţi, la ora 16,00 și va fi transmisă pe LIVE pe pagina de Facebook a redacției Calea Europeană.

Astfel, UDMR va fi cel de-al cincilea partid politic care se alătură inițiativei președintelui României. 

În luna iunie președintele Klaus Iohannis, alături de principalii lideri ai Opoziției – Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac -, a semnat, la Palatul Cotroceni Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, denumit informal ”Pactul pentru România Europeană”.

Citiți și: Imaginea pactului politic pentru România Europeană: Președintele Klaus Iohannis a semnat împreună cu Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac, Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României

© Administrația Prezidențială

Șeful statului a salutat faptul că PNL, USR, PRO România şi PMP au răspuns favorabil semnării acestui pact și a criticat partidele care nu s-au alăturat inițiativei, precizând că lista rămâne deschisă pentru PSD, ALDE și UDMR.

Iohannis a mai precizat că trebuie revenit ”la o normalitate românească, o normalitate europeană, democratică, care se bazează pe respectarea valorilor europene, pe respectarea statului de drept”.

Citiți și: DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis: “Ne angajăm ca în toate luările publice de poziție să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și întărirea relației transatlantice”

Proiectul de acord, pus la dispoziție de Administrația Prezidențială este centrat, la nivel principial, în jurul valorilor europene și democratice și a atașamentului României față de acestea, acesta din urmă fiind dovedit prin ”voința suverană a cetățenilor” exprimată la 26 mai. În sens practic, acordul propus de președinte are printre obiective transpunerea în legislație a rezultatelor referendumului, care prevăd interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

Documentul cuprinde și o asumare politică de transpunere în legislație a măsurilor necesare asigurării exercitării depline și efective a dreptului de vot de către toți cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi”, este concluzia cu care se încheie textul propus de președintele Klaus Iohannis pentru a fi semnat împreună cu partidele politice parlamentare.

Continue Reading

ROMÂNIA

Proiect de lege: Elevii români ar putea învăța la școală cum să se ferească de ”Fake News”. Materia s-ar numi ”Educație și cultură media”

Published

on

© Ministerul Educației Naționale/ Facebook

Elevii ar putea învăța la școală cum să se ferească de fake news. Materia s-ar numi „Educație și cultură media” și ar fi una obligatorie. Un proiect de lege în acest sens se află deja în Parlament. A trecut de Senat, iar din toamnă, când aleșii se vor întoarce la muncă, va fi discutat și de deputați, relatează Digi24.

Orarul elevilor ar putea cuprinde o materie în plus. La ora de Educație și Cultură Media, copiii vor învăța teorii ale comunicării, dar și cum să verifice o știre falsă sau să se ferească de manipulare.

Inițiatorii proiectului spun că materia ar fi potrivită pentru clasele a VI-a și a IX-a. Disciplina ar fi una obligatorie, predată câte o oră pe săptămână.

„Dacă studiezi astfel de știri, dacă înveți să le dezbați, dacă înveți să le verifici, vei ști când ești chiar tu manipulat. Și gândiți-vă la cazul Balena Albastră, când autoritățile au fost chiar ele un promotor al unui fake news”, spune Ovidiu Raețchi, deputat PNL.

Profesorii de română, istorie, filosofie sau absolvenții de cursuri de comunicare în facultate ar putea să îi învețe pe adolescenți ce este un fake news.

Părinții îmbrățișează ideea, dar spun că ar trebui să fie o materie opțională.

Cristina Grigore – președinte Asociației Părinți Clujeni: „Sper ca să nu devină o materie cumva obligatorie, ci să facă parte din curriculum la alegere pentru că în felul ăsta, o materie care devine obligatorie poate să creeze în rândul adolescenților cumva un refuz pentru început”

Proiectul de lege care prevede introducerea materiei Educație și Cultură Media a fost adoptat tacit de Senat. Din toamnă va intra în dezbatere în Camera Deputaților.

Românii consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau chiar sunt false reprezintă un pericol pentru democrație (69%, media europeană fiind de 76%).  În plus, 72% dintre români consideră că știrile false sunt deseori întâlnite, față de 68% la nivel european și reprezintă o problemă la nivel național (pentru 69% dintre români; 71%, la nivelul UE). Acestea sunt câteva dintre concluziile Raportului național pentru România, parte a studiului Eurobarometru publicat de Comisia Europeană.

,,Românii sunt conștienți de încercările de a fi  dezinformați și manipulați în ceea ce citesc, gândesc și, în cele din urmă, votează. Este foarte important în perspectiva viitoarelor alegeri europene din mai 2019, la care ne dorim să voteze cât mai mulți români, în cunoștință de cauză, pe baza unor informații corecte”, a declarat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene, cu ocazia publicării Raportului național, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și: Eurobarometru: 69% dintre români consideră că știrile false sunt un pericol pentru democrație și reprezintă o problemă națională

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending