Connect with us

ROMÂNIA

INS: Populația rezidentă a României era de 19,5 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2018, sporul natural fiind negativ

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Populaţia rezidentă a României era de 19,5 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2018, sporul natural fiind negativ, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică, publicat joi, de Ziua Mondială a Populației. 

Organizaţia Naţiunilor Unite a marcat ziua de 11 iunie ca fiind Ziua Mondială a Populaţiei, întrucât la 11 iulie 1987 populaţia lumii a atins pragul simbolic de cinci miliarde de locuitori. De atunci, populaţia planetei a continuat să crească, exceptând ţările Europei, inclusiv România, unde sporul natural este negativ.

Astfel, potrivit INS, la 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă a României a fost de 19,530 milioane de locuitori, populaţia feminină reprezentând 51,1% din total sau 9.997.740 persoane.

Comparativ cu 1 ianuarie 2017, la 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 17,8% la 18,2%.

Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 66,2% din total, în scădere cu 163,800 persoane faţă de începutul anului 2017.

La 1 ianuarie 2018, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării.

Regiunea de dezvoltare Bucureşti – Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuieşte în municipii şi oraşe reprezentând 88,7% din populaţia totală a regiunii.

În anul 2017, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 75,73 ani, în creştere cu 0,17 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 6,95 ani decât bărbaţii.

Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2017, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural cu 2,79 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se la populaţia masculină (3,11 ani) faţă de cea feminină (1,87 ani).

În anul 2018, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -75.300 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării.

Potrivit INS, evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.

Conform Diviziei de Populaţie ONU, la 1 iulie 2019, populaţia lumii a fost estimată la 7,7 miliarde locuitori; ţările cu cea mai mare populaţie sunt China (1 mld. 434 mil. de locuitori), India (1 mld. 366 mil. de locuitori), Statele Unite ale Americii (329 mil. locuitori), Indonezia (271 mil. locuitori) şi Pakistan (217 mil. locuitori). Aceasta prognozează că populaţia lumii va ajunge la 9,7 miliarde locuitori în anul 2050 şi la 10,9 miliarde locuitori în anul 2100. 

Cele mai mari creșteri ale populației între anii 2019 și 2050 vor avea loc în: Republica Democratică Congo, Egipt, Etiopia, India, Indonezia, Nigeria, Pakistan, Statele Unite ale Americii și Republica Tanzania. În jurul anului 2027, se estimează că India va depăși China, devenind cea mai populată țară din lume.

Conform Eurostat, România ocupă locul 7 în cadrul Uniunii Europene din punctul de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2018. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (82,792 milioane locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (475.700 locuitori). 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de conștientizare privind schimbările climatice: ”Protejarea mediului înconjurător devine obligația și responsabilitatea noastră, a tuturor”

Published

on

© Klaus Iohannis/ Facebook

În contextul în care această săptămână este dedicată climei, președintele Klaus Iohannis a scris un mesaj pe pagina de Facebook prin care transmite că protejarea mediului trebuie să devină o responsabilitate pentru toți.

”Într-o lume afectată tot mai mult de schimbările climatice cauzate de poluare, protejarea mediului înconjurător devine obligația și responsabilitatea noastră, a tuturor.”

Cel mai recent barometru INSCOP arată că 83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promovării comerciale a unor tehnologii,  83,6% dintre români consideră schimbările climatice reale, producând efecte vizibile, în timp ce 11% cred contrariul, iar 5,4% nu știu sau nu răspund. 

Citiți și: Barometru INSCOP: 83,6% dintre români consideră încâlzirea globală un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta

Tot astăzi, 22 septembrie, este Ziua mondială fără maşini.

Această săptămână este dedicată climei, iar milioane de oameni, mai ales tineri, au ieșit vineri în stradă și au solicitat schimbări concrete pentru a stopa încălzirea globală.

Potrivit cunoscutei activistei pentru mediu, Greta Thunberg, care s-a aflat la New York în această zi importantă, #FridaysForFuture, au participat peste 4 milioane de oameni în 163 de țări.

Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Tinerii români s-au alăturat protestelor și au scandat în mai multe orașe din țară.

Mai multe persoane s-au strâns în fața Bibliotecii Naționale din Capitală. Se pleaca imediat in marș către Ministerul Mediului. “Vrem aer curat, nu poluat”, ”Vrem schimbări politice, nu climatice”, “Trăim intr-o criza climatică” câteva mesaje din mesajele manifestamților.

Aproape 1.000 de persoane și-au anunțat prezența la Global Climate Strike numai în București.

Continue Reading

NEWS

Statistică: Peste 51% dintre români au încredere mare și foarte mare în NATO și Uniunea Eruopeană

Published

on

© Mihai Fifor/ Facebook

Potrivit barometrului INSCOP, românii au cea mai mare încredere la nivel internațional în două instituții: NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și  Uniunea Europeana  cu 51,4%.

La nivel națioanl, Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%.

 Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români.  Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile, arată cele mai recente publicate de INSCOP.

61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie iar 7,7% nu știu sau nu răspund.

Într-un procent de 77,3%. cetățenii români consideră că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre.

În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.

65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund.

Un procent de 64,7% dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.

42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Vocea tinerilor din România se poate face auzită la nivel european, completând Chestionarul Comun European pentru cel de-al șaptelea ciclu de ”Dialog UE cu tinerii”

Published

on

© Grupul Național de Lucru și CTR

Dialogul UE cu tinerii (DUET) este un instrument central de participare pentru tinerii din UE și din alte țări europene, după caz, printre elementele-cheie ale acestuia numărându-se dialogul direct între factorii de decizie și tineri, precum și reprezentanții acestora, consultarea tinerilor cu privire la teme relevante pentru aceștia și parteneriatul continuu în ceea ce privește guvernanța procesului la nivel local, național și european.

Completează chestionarul aici.

La nivel național, procesul de Dialog al UE cu tinerii și, implicit aplicarea acestui chestionar, este coordonat de Grupul Național de Lucru.

”Acum este momentul! Chestionarul Comun European pentru cel de-al Șaptelea Ciclu de Dialog UE cu tinerii s-a lansat! Este important să-ți spui părerea pentru a ghida decidenții să creeze politici de tineret sustenabile!”, îndeamnă Grupul Național de Lucru.

Dialogul UE cu tinerii reprezintă comunicarea directă dintre tineri, organizații de tineret, actori relevanți ai societății civile și decidenți cu scopul de a implementa prioritățile în domeniul politicilor de tineret la nivel local, regional, național și/sau european în fiecare stat membru al UE. Totodată, acesta reprezintă un mecanism prin care vocea tinerilor se face auzită în procesul de creare și actualizare a politicilor locale și naționale, a directivelor europene etc.

Dialogul UE cu tinerii se organizează în cicluri de câte 18 luni. Fiecare ciclu se concentrează pe o prioritate tematică diferită setată de către Consiliul de Miniștri. Tematica ciclului actual (1 ianuarie 2019- 30iunie 2020) este Crearea oportunităților pentru tineri (Creating Opportunities for Youth). Trio-ul actual este România (1 ianuarie 2019- 30 iunie 2019), Finlanda (1 iulie 2019- 31 decembrie 2019) și Croația (1 ianuarie 2020- 30 iunie 2020).

Începând cu anul 2010, tinerii din Statele Membre ale Uniunii Europene au posibilitatea de a se implica ȋn largi consultări privind politica de tineret de la nivel local, naţional sau european.
Succesul Dialogului Ue cu tinerii depinde de implicarea activă a tinerilor și a organizațiilor de tineret. La fiecare 18 luni, fiecare țară UE realizează consultări naționale cu tinerii.

La nivel naţional, Dialogul este implementat de Grupul Naţional de Lucru (GNL), organism format din reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai autorităţilor. Grupul Naţional de Lucru este stabilit de către Ministerul Tineretului şi Sportului, pe baza unui apel deschis de candidatură (https://goo.gl/n9VtbQ). La ȋntâlnirile GNL pot fi invitaţi ȋn calitate de contributori şi alţi actori sociali interesaţi.

Pentru perioada noiembrie 2017 – decembrie 2019, GNL are următoarea componență:
Consiliul Tineretului din România (CTR)
Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT)
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)
Federația Forumul Tinerilor din România (FTR)
Uniunea Studenților din România (USR)
Organizația de tineret – Blocul Național Sindical (OT-BNS)
Federația YMCA România

Grupul Național de Lucru încurajează tinerii din România să participe activ la dialog: ”E timpul să ai un rol activ! Convinge-ți cât mai mulți prieteni să completeze chestionarul pentru a oferi cât mai multe perspective și mai multă credibilitate nevoilor tinerilor din statele UE! Completează formularul și oferă-le oportunitatea cât mai multor tineri să-și spună părerea!”

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending