Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște săptămâna viitoare, în cadrul unei vizite la București, statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Lloyd Austin se va deplasa în Georgia, România şi Ucraina, înainte de a participa la summitul miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

“Noi dăm asigurări şi întărim suveranitatea ţărilor care se află în prima linie a agresiunii ruse”, a declarat un înalt responsabil american din domeniul apărării înainte de călătorie, potrivit Pentagonului.

Aflate în zona Mării Negre, unde Rusia a încercat să-şi extindă influenţa şi să împiedice expansiunea Alianţei Nord-Atlantice, cele trei ţări se află pe orbita NATO, România ca membră cu drepturi depline şi Georgia şi Ucraina ca state partenere, scrie AFP, potrivit Agerpres

În Georgia, Austin se va întâlni cu prim-ministrul Irakli Garibaşvili şi ministrul apărării Juanşer Burşuladze, În Ucraina, Lloyd Austin se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski şi ministrul apărării Andrii Taran, În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă, într-un context de nouă criză politică în ţară, notează AFP.

Oficialul american citat în comunicat a numit România un “aliat model”, subliniind că Austin va exprima aprecierea Americii.

“România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru“, a declarat oficialul.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua săptămâna viitoare o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimul deceniu. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, într-o conferință de presă.

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fost vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

De altfel, în ultimii ani, contactele la nivelul miniștrilor apărării dintre Washington și București au cunoscut o dinamică pozitivă, miniștrii români fiind primiți în trei rânduri la Pentagon de omologii lor americani. Cel mai recent, SUA și România au semnat în octombrie 2020, la Washington, “Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate. Documentul a fost parafat atunci de ministrul român al apărării, Nicolae Ciucă, și predecesorul lui Austin, Mark Esper.

Pe aceeași linie de cooperare militară, România, unul dintre aliații importanți de pe flancul estic al NATO și care alocă 2% din PIB pentru apărare, a primit în ultimul an vizita mai multor înalți oficiali ai Armatei SUA și delegații ale Congresului american.

Prezența militară a Statelor Unite ale Americii în România se desfășoară în trei baze militare – Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii, precum și în cadrul exercițiilor desfășurate la poligoanele Cincu și Smârdan. Un raport publicat recent de grupul american de reflecție Quincy Institute for Responsible Statecraft arată că Statele Unite au realizat investiții de 363 de milioane de dolari în extinderea și modernizarea bazelor militare din România, în perioada cuprinsă între anii fiscali 2000 și 2019. Din informațiile publicate de grupul de reflecție reiese că, pe flancul estic al NATO, România a fost al doilea cel mai mare beneficiar al investițiilor militare americane, după Polonia.

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. 

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”. Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Citiți și Armata SUA a început lucrările de modernizare la Baza Aeriană Câmpia Turzii, o investiție de peste 130 de milioane de dolari pentru securitatea regiunii

Tot în România, la Baza Aeriana Câmpia Turzii, Statele Unite vor investi 152 de milioane de dolari în 15 lucrări de modernizare a infrastructurii bazei aeriene de la Câmpia Turzii din România, iar primele lucrări vor demara în perioada mai-august 2021. Este vorba despre cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021, în condițiile în care baza de la Câmpia Turzii găzduiește, la un interval de câteva luni, drone militare MQ-9 Reaper al Forțelor Aeriene ale SUA.

În ce privește baza de la Deveselu, România găzduiește prezență americană în cadrul facilității Aegis Ashore a scutului antirachetă american în Europa, transferat însă sub comanda Alianței Nord-Atlantice.

De altfel, România, SUA și NATO au aniversat în mai 2021 împlinirea a cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO Ballistic Missile Defence – NATO BMD).

România și Statele Unite au marcat, la 13 septembrie, zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI și de la semnarea acordului privind sistemul antirachetă. Anul viitor, pe 11 iulie 2022, România și SUA vor aniversa 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

22 de medici și asistenți din Republica Moldova pleacă luni spre România pentru a ajuta personalul medical de la spitalul modular de la Leţcani, a anunțat ministrul moldovean al Sănătății, Ala Nemerenco.

Aceasta a amintit de ajutorul pe care țara noastră l-a oferit Republicii Moldova în lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

”Acum România e într-o situație critică. Cu indicatori mai gravi de 2 ori ca la noi. Pe un val care bate ucigător. Și e o onoare și o cinste pentru noi să putem răspunde la fel. Fiindcă sângele apă nu se face. Luni trimitem la Lețcani, Iași o echipă din 22 medici și asistenți, care vor interveni în misiunea de ajutor umanitar în cadrul spitalului modular pentru care este critic necesar personal medical”, a transmis aceasta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Țara noastră a ajutat Republica Moldova cu medici și echipamente medicale anul trecut, când aceasta din urmă se confrunta cu o situație critică din cauza pandemiei.

O echipă medicală formată din 42 de medici și asistenți medicali a plecat la finalul lunii aprilie într-o “misiune umanitară fraternă” în Republica Moldova. România și-a continuat sprijinul, astfel că, la începutul lunii mai, un convoi de 20 de camioane cu echipamente sanitare a trecut Prutul.

Să nu uităm că președintele Klaus Iohannis a anunțat la finalul lunii decembrie că țara noastră va ajuta Republica Moldova să-și imunizeze cetățenii împotriva COVID-19 prin donarea a 200.000 de doze de vaccin și trimiterea unei echipe de experți români, care să împărtășească din experiența României și să ajute la pregătirea Strategiei de vaccinare. Prima tranșă de 21.600 de doze a fost livrată la 27 februarie, dublată de o nouă tranșă formată din 50.400 de doze de vaccin, livrată la finalul lunii martie. 

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va participa luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE (Consiliul Afaceri Externe – CAE), care se va desfășura la Luxemburg.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, principalele subiecte de pe agenda acestei reuniuni CAE vor fi relațiile Uniunii Europene cu statele din regiunea Golfului, precum și perspectivele Parteneriatului Estic (PaE), inclusiv din perspectiva rezultatelor Summitului PaE care va avea loc în luna decembrie.

De asemenea, în cadrul unui dejun de lucru, vor fi discutate evoluțiile recente din Etiopia și Nicaragua. În egală măsură, vor fi abordate subiecte de interes precum situația din Afganistan, Tunisia, Balcanii de Vest, diplomația climatică, dosarul cipriot, situația din Belarus și Mali.

În marja reuniunii, miniștrii de externe europeni vor participa la un mic dejun de lucru cu ministrul de externe libian, Nayla El-Mangoush.

În cadrul discuției privind regiunea Golfului, ministrul Bogdan Aurescu se va pronunța pentru o acțiune conjugată a UE pentru sporirea interacțiunii cu partenerii din Golf și cu ceilalți actori regionali și internaționali, în vederea menținerii stabilității și securității, inclusiv în ceea ce privește securitatea traficului maritim în regiune.

În cadrul CAE, miniștrii europeni de externe vor avea și un prim schimb de opinii cu privire la viitorul Summit al PaE, care va avea loc la 15 decembrie 2021.

Cu această ocazie, ministrul Bogdan Aurescu va sublinia importanța strategică a reuniunii, în cadrul căreia vor avea loc discuții aprofundate cu privire la viziunea de dezvoltare post-2020 a PaE și provocările la care trebuie să răspundă statele partenere din Vecinătatea Estică, în contextul pandemiei și al situației de securitate din regiune. 

De asemenea, șeful diplomației române va arăta importanța susținerii perspectivei europene a partenerilor, cu luarea în considerare a voinței exprimate de cele trei state asociate (Republica Moldova, Georgia, Ucraina) pentru o cooperare avansată cu UE, fără a afecta caracterul incluziv al Parteneriatului Estic.

În contextul existenței unor conflicte prelungite pe teritoriul a cinci din șase state partenere, va sublinia sprijinul țării noastre pentru dezvoltarea dialogului și cooperării în domeniul securitar cu acești parteneri.

În cadrul dejunului de lucru pe tema situației din Etiopia, ministrul Bogdan Aurescu va exprima îngrijorarea României față de deteriorarea situației umanitare și decizia autorităților etiopiene de a expulza șapte membri ai personalului ONU din această țară.

Totodată, va exprima sprijinul pentru declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, în numele UE, prin care se solicită autorităților etiopiene revenirea asupra deciziei, precum și pentru impunerea de sancțiuni UE în conexiune cu situația din regiunea Tigray, care să nu afecteze populația civilă.

Discuția privind situația din Nicaragua va avea loc pe fondul deteriorării rapide a situației politice interne, înaintea alegerilor din 7 noiembrie, precum și al efectelor pandemiei de COVID-19. În acest context, miniștrii europeni vor analiza modul în care UE se va raporta la aceste evoluții și propunerile de acțiune din partea UE, în coordonare cu actori like-minded, pentru a contribui la prevenirea deteriorării suplimentare a situației din această țară.

În cadrul micului dejun de lucru cu ministrul de externe libian, ministrul Bogdan Aurescu va exprima sprijin pentru procesul politic derulat sub egida ONU, asumat de Libia, precum și pentru punerea în aplicare a Concluziilor celor două Conferințe de la Berlin privind Libia (din ianuarie 2020 și iunie 2021).

Ministrul român de externe va încuraja autoritățile libiene să organizeze alegerile generale, ca pas esențial pentru stabilizarea țării și va sublinia importanța ca întreaga comunitate internațională să sprijine respectarea embargoului asupra armelor și inițiativele libiene privind retragerea mercenarilor și forțelor străine de pe teritoriul Libiei.