Connect with us

ROMÂNIA

INS: Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creștere de 5,2% în primele trei luni din 2022

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Produsul Intern Brut al României a înregistrat o creştere cu 6,5% în primul trimestru al anului, raportat la perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, în timp ce faţă de trimestrul precedent a urcat în termeni reali cu 5,2%, potrivit datelor provizorii publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform INS, seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2022, nefiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 124 din 17 mai 2022.

© INS

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 341,805 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,2% faţă de trimestrul IV 2021 şi în creştere cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021, scrie Agerpres

Pe seria brută, PIB estimat pentru trimestrul I 2022 a fost de 272,337 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 6,5% faţă de trimestrul I 2021.

La creşterea PIB, în trimestrul I 2022 faţă de trimestrul I 2021, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (2,6%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 12,2%; informaţiile şi comunicaţiile (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,5%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,2%; impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 4,0%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB, şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%.

Totodată, contribuţii pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.

Potrivit INS, seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

În context, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) prognoza în luna mai o încetinire semnificativă a ritmului de creștere a economiei românești în 2022 și 2023 pe fondul presiunilor inflaționiste și a problemelor de aprovizionare generate de războiul din Ucraina.

De asemenea, Comisia Europeană și-a revizuit în jos perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care ridică noi provocări și presiuni asupra prețurilor la materiile prime, generând noi întreruperi ale aprovizionării, fapt ce sporește incertitudinea și accentuează obstacolele preexistente din calea creșterii economice, în legătură cu care existau speranțe de diminuare înainte de izbucnirea războiului.

Comisia Europeană anticipează că economia României își va încetini ritmul de creștere până la 2,6% în 2022, după o ascensiune robustă în 2021.

ROMÂNIA

MAE declară ca persona non grata pe teritoriul României un reprezentant al Ambasadei Federației Ruse

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe informează că autoritățile române au decis declararea ca persona non grata pe teritoriul României a unui reprezentant al Ambasadei Federației Ruse la București, care a fost informată cu privire la decizia sus-menționată din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Decizia a fost luată avându-se în vedere incompatibilitatea activităților reprezentantului în cauză cu prevederile Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961.

Reprezentantul Ambasadei a părăsit teritoriul României în cursul acestei săptămâni.

Continue Reading

ROMÂNIA

Schemă de ajutor de stat de 200 milioane de euro pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor și fabricarea uleiurilor, lansată în dezbatere publică

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a postat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență care vizează instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea operatorilor din industria de procesare a cerealelor și fabricarea uleiurilor, se arată într-un comunicat.

„Venim în sprijinul producției românești prin acordarea unui suport financiar de maximum 500.000 euro per întreprindere, pentru operatorii din industria de procesare a cerealelor și fabricarea uleiurilor. Suma totală pe care o alocăm este de 200 milioane de euro, sub formă de granturi, pentru procesarea produselor, valorificarea superioară a acestora și asigurarea stocurilor necesare prelucrării”, a declarat ministrul Petre Daea.

Măsura prevăzută de acest act normativ este parte a răspunsului guvernamental la dificultățile înregistrate de procesatorii din industria alimentară ca urmare a declanșării războiului din Ucraina.

Proiectul de act normativ poate fi consultat accesând acest link https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html, iar toți cei interesați pot transmite propuneri/sugestii/observații în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.

Continue Reading

ROMÂNIA

BNR: Rata anuală a inflației este așteptată să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României din 5 august 2022, informează Agerpres.

„În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că cele mai recente evaluări relevă perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei în trimestrul III 2022 şi a descreşterii ei treptate ulterior, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să cunoască fluctuaţii minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă ulterior, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului ţintei şi peste valoarea de 12,5 la sută din prognoza precedentă – dar coborârea ei la finele orizontului prognozei la 2,3 la sută, uşor sub punctul central al ţintei”, se arată în documentul publicat vineri.

Potrivit BNR, s-a observat că perspectiva plafonării ratei anuale a inflaţiei şi a inversării ulterioare a traiectoriei acesteia are ca resorturi majore atenuarea efectelor directe şi indirecte ale şocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a preţurilor la energie până în martie 2023 – precum şi manifestarea efectelor de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate din a doua parte a anului 2021 de preţurile energiei, combustibililor şi alimentelor procesate, alături de influenţele venite din probabila ajustare descendentă a cotaţiilor unor mărfuri, pe fondul detensionării pieţelor en-gros.

Traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei este însă revizuită moderat în sens ascendent, în principal ca urmare a dinamicilor relativ mai ridicate anticipate a fi consemnate de preţurile combustibililor, energiei şi alimentelor procesate, sub impactul majorării peste aşteptări a cotaţiilor internaţionale în perioada recentă, au remarcat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a sesizat că efectele inflaţioniste puternice ale cotaţiilor produselor energetice se vor evidenţia pregnant odată cu sistarea schemelor de plafonare a preţurilor în luna aprilie 2023, când acestea vor provoca o inversare temporară a descreşterii ratei anuale a inflaţiei, care se va relua însă ulterior şi se va accentua la mijlocul anului viitor, iar apoi în aprilie 2024.

Conform BNR, s-a convenit, totodată, că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili continuă să fie grevat de incertitudini însemnate, şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe orizontul apropiat de timp, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate – cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor mărfurilor energetice şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare -, dar şi pe fondul secetei prelungite pe plan intern şi în alte state europene.

Incertitudini sunt asociate totuşi duratei schemelor de sprijin, care ar putea fi mărită în raport cu reglementările în vigoare, au susţinut unii membri ai Consiliului.

Presiunile factorilor fundamentali îşi vor epuiza însă relativ alert caracterul inflaţionist modest şi vor deveni dezinflaţioniste începând cu trimestrul III 2023, au concluzionat membrii Consiliului, dată fiind perspectiva încetinirii considerabile a creşterii economice în a doua parte a anului curent şi ceva mai moderate în 2023, inclusiv în raport cu previziunile precedente, ce face probabilă restrângerea rapidă a excedentului de cerere agregată şi închiderea lui la mijlocul anului viitor – în devans cu câteva trimestre faţă de proiecţia anterioară -, urmată de adâncirea treptată a gap-ului PIB în teritoriul negativ.

În perspectivă apropiată, dinamica inflaţiei de bază va rămâne totuşi afectată de efectele inflaţioniste ale şocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, îndeosebi de cele decurgând din creşterea cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, care vor continua sa fie potenţate de cotele crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de ponderea însemnată a alimentelor procesate şi a importurilor în coşul inflaţiei de bază.

În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la finele anului curent, dar într-un ritm mult încetinit, urcând la 11,4% în decembrie 2022, foarte uşor peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă doar ceva mai lentă decât în prognoza precedentă, şi să coboare la finele orizontului proiecţiei la 3,8%, sub valoarea de 4,2% anticipată în luna mai.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending