Connect with us

NEWS

INS: Turiştii străini cheltuie în medie 2.400 de lei în România

Published

on

Numărul de turişti nerezidenţi cazaţi în primul semestru al anului în curs în structurile de cazare turistică colective din România s-a ridicat la 1,273 milioane, iar cheltuielile acestora s-au situat la un total de a 3,068 miliarde de lei, principalul motiv al sejurului petrecut în ţara noastră constituindu-l afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

FOTO: sibiu-turism.ro

Conform statisticii, în primele şase luni din 2018, turiştii nerezidenţi sosiţi în România au cheltuit în medie 2.409,3 lei/persoană.

Pe de altă parte, în trimestrul II al acestui an, numărul total de nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 793.000, iar cheltuielile acestora s-au ridicat în total la 1,938 miliarde de lei, principalul motiv al sejurului petrecut de aceştia în România reprezentându-l afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, echivalentul a 58,5% din numărul total de turişti nerezidenţi. Totodată, cheltuielile acestora au reprezentat 60,1% din total.

Cel de-al doilea motiv al sejurului petrecut de către nerezidenţi în România în perioada analizată l-au reprezentat călătoriile în scop particular (41,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (71,2%). Călătoriile în scop particular includ: călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

De asemenea, din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,8%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (90,4%).

Cheltuielile turiştilor nerezidenţi în restaurante şi baruri au fost de 17%, în timp ce sumele cheltuite pentru cumpărături au reprezentat 11,7%. În plus, din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 39,9% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri, urmate de cheltuieli pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor (36%).

În acelaşi timp, în intervalul de referinţă, cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 48,6% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice 43,4% din acest totalul alocat pentru recreere.

Potrivit INS, din numărul total al nerezidenţilor sosiţi în România, 49,2% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 34,1% şi-au organizat singuri sejurul.

Principalul mijloc de transport utilizat de către turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (79,6% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au reprezentat 10,8%, urmate de autocare şi autobuze, cu 7,8%, şi alte mijloace (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.) – de 1,8%.

În primul semestru, principalul motiv al sejurului petrecut de către turiştii nerezidenţi în România a fost determinat, de asemenea, de afaceri, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (60,3% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora ridicându-se la 61,2% din total.

Un al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România a fost reprezentat de călătoriile în scop particular (39,7% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (68,5%). Călătoriile în scop particular au inclus: călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi, precizează INS.

Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (52,7%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (90,3%). În baruri şi restaurante, turiştii nerezidenţi au cheltuit 17,1% din total, iar pentru cumpărături 12,1%. Totodată, din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 39,5% au reprezentat cheltuielile pentru cumpărarea de cadouri şi suveniruri, urmate de cheltuieli pentru cumpărarea alimentelor şi băuturilor (36,6%).

Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 49,4% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracţii, târguri, cazinouri, săli de jocuri au reprezentat 41% din totalul cheltuielilor pentru recreere.

Din numărul total de nerezidenţi sosiţi în România, 50,4% şi-au organizat sejurul prin agenţii de turism, iar 32,8% şi-au organizat singuri sejurul.

INS notează că principalul mijloc de transport utilizat de către turiştii nerezidenţi pentru a sosi în România a fost avionul (80,6% din numărul total de turişti). Autoturismele proprii au reprezentat 11,5%, urmate de autocare şi autobuze cu 6,2% şi alte mijloace – de tip tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.- a însemnat 1,7% din total.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. nacele bacau

    September 17, 2018 at 3:29 pm

    Cam putin.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Premierul Viorica Dăncilă: Drapelul Național, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc

Published

on

Drapelul Naţional, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc, ne însufleţeşte şi ne aprinde inimile în toate momentele importante ale istoriei şi ale succeselor noastre ca naţiune, a declarat, miercuri, premierul Viorica Dăncilă.

”Celebrăm astăzi Drapelul Naţional, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc. Ne însufleţeşte şi ne aprinde inimile în toate momentele importante ale istoriei şi ale succeselor noastre ca naţiune şi ne aminteşte unde ne e sorgintea. În această zi, vă îndemn să reflectaţi la importanţa patriotismului şi a iubirii de ţară în aceste vremuri şi să vorbiţi generaţiilor tinere despre istoria noastră plină de sacrificii”, a scris prim-ministrul pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a completat că ”ancorarea conştiinţei naţionale” şi mândria că suntem români ”trebuie să dăinuie vii” în toate momentele existenţei noastre.

Data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând ziua de 26 (14) iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Conform legii, această zi este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reuters: Franța amenință că nu va semna declarația G20 dacă în aceasta nu va fi menționat și Acordul de la Paris privind schimbările climatice

Published

on

Președintele Emmanuel Macron a avertizat că Franța nu va semna declarația comună a summitului G20, găzduit de Osaka, dacă în aceasta nu va fi menționat și Acordul de la Paris privind schimbările climatice, potrivit unui oficial, citat de Reuters.

” (…) o mulțime de oameni spun că au <<linii roșii>>”  și sunt persoane ”care spun că nu doresc să semneze declarația comună a G7 sau G20 din cauza acestor linii roșii”, a precizat un oficial al Palatului Elysee într-o remarcă ce reprezintă o critică la adresa președintelui american Donald Trump.

”În ceea ce mă privește, am o linie roșie. Dacă nu discutăm despre Acordul de la Paris și dacă nu ajungem la un acord în acest sens, nu mai putem să ne apăram obiectivele privind schimbările climatice și Franța nu va participa la acest lucru”, a adăugat oficialul.

Statele Unite au refuzat, în urma reuniunii G7 din 2017, desfășurată la Taormina, Canada, să semneze declarația celor șapte țări industrializate în privința modificărilor climatice și a planurilor de finanțare a dezvoltării sustenabile.

Decizia venea la scurt timp după ce Washingtonul anunțase la 1 iunie, că retrage SUA din Acordul COP21 de la Paris privind schimbările climatice, motivând că acest acord este foarte nedrept față de Statele Unite și ar pune în pericol locurile de muncă pentru cetățenii americani, conducând la închiderea fabricilor și pierdere locurilor de muncă.

Schimbările climatice provoacă discordie și în rândul statelor membre.

La reuniunea Consiliului European din Bruxelles, care a avut loc în perioada 20-21 iunie, Polonia a blocat consensul statelor UE asupra obiectivelor privind schimbările climatice incluse în Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki și-a motivat decizia, spunând că dorește să protejeze ”interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi”.

Potrivit unui raport al unui specialist ONU în domeniul drepturilor omului, lumea riscă din ce în ce mai mult să devină un „apartheid climatic“, unde cei bogaţi vor plăti pentru a scăpa de căldura şi foametea cauzate de criza climatică care se agravează pe zi ce trece, în timp ce restul planetei suferă.

Philip Alston, raportor special al ONU pe probleme de sărăcie extremă şi drepturi ale omului, spune că impactul încălzirii globale va afecta nu numai drepturile de bază, la viaţă, apă, hrană şi adăpost pentru sute de milioane de oameni, ci şi democraţia şi domnia legii.

Raportul îl condamnă şi pe Donald Trump pentru că ”reduce la tăcere în mod activ“ dovezile ştiinţifice privitoare la schimbările climatice, şi îl critică pe preşedintele brazilian, Jair Bolsonaro, pentru că a promis că va deschide pădurea amazoniană pentru minerit. Însă Alston a precizat că există şi schimbări pozitive, inclusiv cazuri legale împotriva statelor şi companiilor de combustibili fosili, activismul Gretei Thunberg, mitingurile globale ale tinerilor şi Extinction Rebellion.

Continue Reading

NEWS

MAE salută celebrarea Zilei Drapelului României, care ”oferă românilor posibilitatea de manifestare a ataşamentului faţă de unul dintre simbolurile identităţii şi unităţii naţionale”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) celebrează miercuri Ziua Drapelului Național, aniversare care ”oferă tuturor românilor posibilitatea de a-şi manifesta ataşamentul faţă de unul dintre simbolurile identităţii şi unităţii naţionale”.

”Drapelul reprezintă nu numai unul dintre semnele convenţional distinctive ale unui stat, ci şi un element simbolic fundamental care stimulează şi adună în jurul său energiile pozitive ale naţiunii, puse în slujba idealurilor acesteia”, arată un comunicat al MAE.

MAE aminteşte că drapelul naţional român a fost atestat istoric în 1834, când domnitorul de atunci al Ţării Româneşti, Alexandru Ghica Vodă, a obţinut de la otomani permisiunea ”de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”.

Data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând ziua de 26 (14) iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Conform legii, această zi este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending