Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) este coorganizator al celei de-a cincea ediții a conferinței internaționale pe tema viitorului educației, alături de World Academy of Art & Science (WAAS) și World University Consortium, desfășurată online în perioada 6-8 decembrie 2021, se arată în comunicatul oficial al conducerii. 

Evenimentul reunește oameni de știință, diplomați, foști miniștri ai educației și foști șefi de state din întreaga lume, reprezentanți ai instituțiilor academice, ai organizațiilor internaționale și ai mediului de afaceri. Aceștia vor analiza provocările cu care se confruntă în prezent învățământul superior și modul în care acesta ar trebui remodelat, pentru a identifica strategii catalizatoare capabile să abordeze problemele globale, sprijinind astfel implementarea cu succes a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), incluse pe Agenda 2030 a ONU.

Conferința internațională a fost deschisă luni, 6 decembrie 2021, de Rectorul SNSPA, Remus PRICOPIE, membru al WAAS (din anul 2013) și președinte al World University Consortium (din februarie 2021).

Invitații sesiunii inaugurale a conferinței sunt:

• Garry JACOBS, Președinte & CEO al World Academy of Art & Science,
• Federico MAYOR, Fost Director General UNESCO (1987-1999),
• Irina BOKOVA, Fost director general UNESCO (2009-2017),
• Maria ESPINOSA, Fost Președinte al Adunării Generale a ONU,
• Ameenah GURIB-FAKIM, Fost Președinte al Republicii Mauritius (2015-2018),
• Prof. univ. dr. Emil CONSTANTINESCU, Fost Președinte al României (1996-2000), Președinte al Institutului de Studii Avansate a Culturii și Civilizației Levantului

Rectorul Remus PRICOPIE va participa în cadrul sesiunilor dedicate învățământului superior și leadershipului global, în calitate de Co-Chair al conferintei, împreună cu Garry JACOBS, Președinte & CEO al World Academy of Art & Science, alături de:

• Ralph WOLFF, Președinte și fondator The Quality Assurance Commons
• Fernando LEÓN GARCÍA, Președinte International Association of University Presidents

Mai multe detalii legate de programul evenimentului, aici.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru special realizat în septembrie și octombrie 2021, o majoritate covârșitoare a cetățenilor UE consideră că internetul și instrumentele digitale vor juca un rol important în viitor, iar marea majoritate consideră că definirea și promovarea de către Uniunea Europeană a drepturilor și principiilor europene sunt utile pentru realizarea cu succes a transformării digitale. 

Importanța digitalizării în viața de zi cu zi

Fișa informativă națională a sondajului arată că 61% dintre cetățenii României consideră că, până în 2030, instrumentele digitale și internetul vor fi importante în viața lor, față de 81% media europeană.

Peste 70 % dintre români consideră că utilizarea acestora va aduce cel puțin tot atâtea avantaje cât dezavantaje. În schimb, doar o mică parte (15 %) se așteaptă ca utilizarea instrumentelor digitale și a internetului până în 2030 să aducă mai multe dezavantaje decât avantaje.

Preocupări legate de efectele nocive și riscurile online 

38% dintre românii care au au participat la sondaj se declară îngrijorați de atacurile cibernetice și criminalitatea informatică, precum furtul sau abuzul de date cu caracter personal, programele malware sau phishingul, față de 56% media europeană. Tot 38% au transmis că sunt îngrijorați cu privire la siguranța și bunăstarea copiilor în mediul online, față de 53% media europeană. 

Mai mult, 28 % dintre cetățenii României sunt îngrijorați de dificultatea de se a deconecta și de a găsi un echilibru bun între viața online și cea offline, 31% dintre aceștia sunt îngrijorați de dificultatea dobândirii de noi competențe digitale, necesare pentru a participa activ în societate. Aproximativ unul din cinci cetățeni ai României (22 %) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la impactul produselor și serviciilor digitale asupra mediului.

Necesitatea de a-și cunoaște mai bine drepturile în mediul online

Conform rezultatelor sondajului, majoritatea cetățenilor europeni consideră că UE le protejează bine drepturile în mediul online.

Cu toate acestea, un număr semnificativ (aproape 60%) de cetățeni ai țării noastre nu sunt conștienți de faptul că drepturi precum libertatea de exprimare, viața privată sau nediscriminarea ar trebui să fie respectate și în mediul online.

Totuși, marea majoritate a cetățenilor Uniunii Europene consideră că este util să afle mai multe despre aceste drepturi.

Sprijin pentru declarația privind principiile digitale

Marea majoritate (71 %) a cetățenilor români consideră că definirea și promovarea de către Uniunea Europeană a unei viziuni europene comune asupra drepturilor și principiilor digitale sunt utile. Aceste principii ar trebui să aibă implicații concrete pentru cetățeni; de exemplu 74% sunt în favoarea includerii principiului conform căruia toată lumea, inclusiv persoanele cu handicap sau persoanele expuse riscului de excluziune, ar trebui să beneficieze de servicii publice digitale ușor de accesat și de utilizat.

Cetățenii doresc să fie informați în mod clar cu privire la termenele și condițiile aplicabile conexiunii lor la internet, să poată accesa internetul printr-o conexiune de mare viteză și la prețuri accesibile și să poată utiliza o identitate digitală sigură și de încredere pentru a accesa o gamă largă de servicii online publice și private.

Rezultatul acestui prim sondaj Eurobarometru va contribui la elaborarea unei propuneri de declarație europeană privind drepturile și principiile digitale a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei. Declarația va promova o tranziție digitală modelată de valorile comune europene și de o viziune asupra schimbărilor tehnologice centrată pe factorul uman.

După acest prim sondaj, o serie recurentă de sondaje Eurobarometru va fi planificată în fiecare an (începând din 2023) în vedere colectării de date calitative, bazate pe percepția cetățenilor cu privire la modul în care vor fi puse în aplicare în UE principiile digitale, odată ce vor fi consacrate în declarație.

Eurobarometrul special (518) analizează modul în care cetățenii UE percep viitorul instrumentelor digitale și al internetului, precum și impactul preconizat pe care internetul și produsele, serviciile și instrumentele digitale îl vor avea asupra vieții lor până în 2030. Acesta s-a desfășurat în perioada 16 septembrie-17 octombrie 2021 printr-o combinație de interviuri online și față în față, atunci când organizarea acestora a fost posibilă sau fezabilă. Au fost intervievați 26 530 de respondenți din cele 27 de state membre ale UE.

Miniștrii sănătății ai statelor membre UE se reunesc mâine în cadrul Consiliului EPSCO (Ocuparea forței de muncă, Politică socilaă, Sănătate și Consumatori) pentru a discuta despre noua tulpină COVID-19, dar și despre consolidarea Uniunii Europene a Sănătății, se arată în comunicatul oficial. 

Astfel, noul ministru al sănătății Alexandru Rafila, va participa pentru prima dată la o reuniune EPSCO, potrivit informării Ministerului Sănătății.

Potrivit agendei oficiale, miniștrii vor lua act, de asemenea, de progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea și îmbunătățirea rezilienței Uniunii Europene a Sănătății, care reprezintă prioritatea președinției slovene în domeniul sănătății.

Pe lângă informarea miniștrilor cu privire la acordurile politice la care s-a ajuns în legătură cu mandatele consolidate ale Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) și ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Slovenia va conduce discuția privind Regulamentul Consiliului privind cadrul de urgență referitor la contramăsurile medicale.

Citiți și: Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind reînnoirea mandatului Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor

De asemenea, se așteaptă ca Consiliul să aprobe concluzii privind consolidarea Uniunii Europene a Sănătății, concentrându-se pe punerea în aplicare a unor soluții inovatoare pentru sisteme de sănătate reziliente, îmbunătățirea accesibilității și a disponibilității medicamentelor, combaterea cancerului și rolul UE în domeniul sănătății la nivel mondial.

În cadrul discuției privind COVID-19, miniștrii vor fi informați cu privire la varianta Omicron și vor discuta, de asemenea, despre achiziția comună de produse terapeutice pentru tratamentul pacienților cu COVID-19, dozele de rapel și vaccinarea copiilor și adolescenților.

„În timp ce ne confruntăm cu un nou val și cu noi variante ale virusului, trebuie să privim spre viitor și să ne pregătim pentru el. Avem nevoie de o Uniune Europeană a Sănătății mai rezilientă, cu o mai bună cunoaștere a amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății și un răspuns mai uniform al UE, astfel încât să putem proteja sănătatea cetățenilor noștri în viitor”, a transmis ministrul Sloveniei pentru sănătate, Janes Poklukar.

Comisia Europeană va informa miniștrii cu privire la stadiul actual al strategiei farmaceutice pentru Europa și la inițiativele și propunerile legislative actuale și viitoare.

Citiți și: Comisarul european pentru sănătate: Strategia farmaceutică pentru Europa pune în centru nevoile pacienților