Connect with us

U.E.

Instituțiile UE au intrat pe un curs de coliziune în procesul pentru desemnarea procurorului-șef european. Consiliul și-a reiterat sprijinul pentru Francois Bohnert, în timp ce Parlamentul o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi și acuză cealaltă instituție de susținerea unui candidat mult mai slab

Published

on

© Harvard University

Consiliul Uniunii Europene și-a exprimat joi seară poziția cu privire la negocierile pentru desemnarea primului procuror-șef al Parchetului European (EPPO), transmițând, într-un comunicat, că preferința lor nu s-a schimbat, candidatul francez Jean-Francois Bohnert rămânând alegerea statelor membre pentru funcția în cauză. Astfel, Consiliul s-a înscris pe un curs de coliziune cu Parlamentul European, care o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi, considerată de acesta ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”. În plus, Parlamentul European acuză Consiliul de faptul că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab” în condițiile în care ,,regulamentul Parchetului European a fost slăbit în timpul negocierilor”.

În comunicatul transmis de Consiliu, se reiterează faptul că, ,,deși instituția recunoaște valoarea celor trei candidați selectați, candidatul preferat al Consiliului pentru această poziție este dl Bohnert”, iar ambasadorii statelor membre la UE sunt la curent cu acest lucru de vreme ce ,,echipa de negociere a actualizat periodic Consiliul (la nivelul Coreper)” despre stadiul negocierilor. 

De asemenea, Consiliul ,,consideră că EPPO are nevoie de un profesionist cu experiență și independent, care să poată pune pe picioare EPPO încă de la început”.  În comunicat se mai precizează că ,,funcția primului procuror șef al UE pe parcursul celor 7 ani de mandat va consta, în special, în construirea structurii administrative și operaționale a biroului și în stabilirea unor bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale”. Ori, cele două precizări ar fi incompatibile cu cazul candidatei Laura Codruța Kövesi în condițiile în care în România i se aduc acuzații de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă și instrumentare a unor cazuri în urma unor comenzi politice de la nivel înalt, pe lângă relația extrem de tensionată cu guvernul, care nu o susține sub nicio formă pe aceasta în candidatura sa tocmai în lumina acestor suspiciuni grave.

Referitor la acest subiect, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei LIBE, care a avut un rol central în audierea celor trei candidați, declara ieri că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scot în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”, în opinia Parlamentului European, exprimată de Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în urma celei de-a treia runde de negocieri.

Gräßle a mai spus că Parlamentul  ,,nu poate accepta faptul că Consiliul cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”. Ea a mai adăugat că este vorba despre o femeie, iar Consiliului i s-a cerut să respecte principiul echilibrului de gen și să țină cont de faptul că ,,România nu deține în prezent niciun post cheie în UE”.

În context, echipa de negociere a Consiliului a tranmis regretele sale cu privire la faptul că ,, nu s-au putut face progrese suplimentare și că nu a fost posibil schimbul de opinii cu negociatorii Parlamentului cu privire la viziunea instituțiilor pentru viitorul Parchet European (EPPO) și pentru primul procuror-șef al UE”. Prin urmare, negociatorii Consiliului și-au exprimat ,,deschiderea pentru o nouă reuniune săptămâna viitoare, la o dată care urmează să fie stabilită”, în condițiile în care data inițială de 10 aprilie nu mai este valabilă pe fondul urgentării discuțiilor despre Brexit în cadrul unei întâlniri a Consiliului European în acea zi.

De altfel, Consiliul anunță că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

Întâlnirea de ieri, 4 aprilie, a fost a treia rundă de negocieri dintre Consiliu și Parlament, după ce primele două runde, din 20 martie, respectiv 27 aprilie, s-au încheiat fără niciun rezultat. Ultima rundă de negocieri era programată pentru 10 aprilie, însă data nu mai este de actualitate în urma anunțului făcut de Consiliu privind reluarea negocierilor ,,la o dată care ar urma să fie stabilită”. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea Angelei Merkel la șefia CDU, o va înlocui pe Ursula von der Leyen la conducerea Ministerului german al Apărării

Published

on

Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea cancelarului Angela Merkel la șefia Uniunii Creştin Democrate (CDU), o va înlocui în funcţie pe Ursula von der Leyen, proaspăt aleasă prima femeie președintă a Comisiei Europene, în funcția de ministru al apărării, a confirmat un oficial guvernamental pentru Politico Europe.

Ursula von der Leyen, confirmată marţi de Parlamentul European pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, anunţase luni că va demisiona din guvernul federal indiferent de rezultatul votului de a doua zi.

Annegret Kramp-Karrenbauer, un aliat apropiat al cancelarului Angela Merkel care este considerată o posibilă succesoare a acesteia, nu îndeplineşte în prezent niciun rol la nivelul guvernului, o dificultate majoră, în opinia criticilor acesteia, pe drumul spre funcţia de cancelar federal, scrie și Reuters, potrivit Agerpres.

Ministerul Apărării – care include supravegherea forțelor armate insuficient finanțate de Germania – este considerat un loc de muncă dificil, odată descris ca “scaun ejector” al politicii germane, încheind carierele multor lideri, notează Politico Europe. De pildă, von der Leyen s-a clasat printre cei mai puțin populari politicieni din Germania în timpul mandatului său.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Recent, Annegret Kramp-Karrenbauer declara, pe fondul opoziției social-democraților germani la numirea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, că social-democraţii germani riscă să provoace daune guvernului de coaliţie din care fac parte alături de conservatori şi să declanşeze o criză constituţională în Europa.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Povestea Ursulei von der Leyen: Născută la Bruxelles, fiica șefului de cabinet al primului comisar german a fost aleasă prima femeie președintă a Comisiei Europene

Published

on

© European Parliament

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene și primul german în această funcție după 52 de ani în urma alegerii sale de către membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Auto-intitulată ”mamă a șapte copii, născută în Bruxelles și cu suflet european”, Ursula von der Leyen este numele pentru care a ieșit fumul alb din impozanta clădire Europa a Consiliului European după un summit al liderilor statelor membre care a început duminică 30 iunie și s-a încheiat marți 2 iulie.

Cei 28 de șefi de stat sau de guvern – între care longevivul cancelar german Angela Merkel și disruptivul președinte francez Emmanuel Macron – au plasat-o pe deja fostul ministru german al Apărării în fruntea unei liste de patru candidați pentru patru poziții cheie în angrenajul instituțional european.

Propusă drept candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene și aleasă în această poziție de Parlamentul European, Ursula von der Leyen îndeplinește simultan câteva criterii: 1) este membru al celui mai mare partid din familia politică a Partidului Popular European, formațiunea care a obținut cele mai multe mandate în Parlamentul European; 2) are o experiență vastă în Consiliul Uniunii Europene, unde activează de 14 ani din prisma calității sale de ministru în toate guvernele conduse de Angela Merkel, de șase ani fiind ministrul Apărării; 3) întruchipează consensul politic pe care deopotrivă Angela Merkel și Emmanuel Macron au putut să-l agreeze și să-i convingă pe ceilalți lideri să nu se opună.

Nu ne putem (încă) referi la Ursula von der Leyen cum o facem cu privire la Jean-Claude Juncker, actualul șef al Comisiei Europene, fost prim-ministru al Luxemburgului timp de 18 ani și fost ministru de finanțe când țările UE definitivau Tratatul de la Maastricht unde s-au pus bazele Uniunii Economice și Monetare.

Von der Leyen s-a născut în 1958 la Bruxelles, unde tatăl său, Ernst Albrecht, a fost șeful de cabinet al lui Hans von der Groeben, unul dintre cei doi membri germani ai primei Comisii Europene, recent creată.

Când prima Comisie Europeană s-a înființat, în baza Tratatelor fondatoare de la Roma din 1957, fiecare stat membru (din cele șase fondatoare) desemna câte doi comisari europeni. Din partea Germaniei federale, comisari au fost Walter Hallstein și Hans von der Groeben, iar Hallstein avea să fie primul președinte al Comisiei Europene. După 52 de ani de la încheierea mandatului acestuia, în 1967, Germania ar putea da din nou un președinte al Comisiei Europene.

Ernst Albrecht, tatăl Ursulei von der Leyen, a fost un apropiat consilier al lui von der Groeben când acesta a scris raportul Spaak prin care a fost înființată Comunitatea Economică Europeană și când tot acesta a prezidat comitetul pentru piața comună care a pregătit Tratatul de la Roma, documentul fondator al Comunității.

În 1967, când Comisia Hallstein și-a încheiat mandatul, Ernst Albrecht a devenit director general pentru domeniul concurenței în Comisia Europeană, la vârsta de doar 37 de ani. Patru ani mai târziu s-a întors cu familia sa în Saxonia Inferioară și a intrat în politică. În 1976, a devenit prim-ministru al Saxoniei Inferioare, funcție pe care a ocupat-o până în 1990, când a pierdut alegerile în fața lui Gerhard Schröder, viitor cancelar al Germaniei.  În 2008, când tatăl ei a fost diagnosticat cu boala Alzheimer, von der Leyen și-a mutat familia înapoi cu tatăl ei. Ea este și mamă a șapte copii.

De altfel, în discursul său de astăzi din plenul Parlamentului European, von der Leyen s-a axat și pe legătura dintre viața ei personală și istoria integrării europene.

Citiți și Discursul integral al Ursulei von der Leyen, o legătură între viața ei personală și istoria integrării europene: Am fost europeană înainte să aflu că sunt și germancă

”M-am născut la Bruxelles și am fost europeană înainte să aflu mai târziu că sunt și germancă și din Saxonia Inferioară. Iată de ce nu există decât un lucru pentru mine: să consolidez o unică Europă”, a spus von der Leyen, în încheierea discursului său.

Aceasta a mai spus, de asemenea, că cine va dori să unească și să consolideze Europa va găsi în ea ”un luptător pasionat”, iar oricine dorește să slăbească și să divizeze Europa, îndepărtând-o de la valori, va întâmpina un ”oponent dur”.

Europa este ca un lung mariaj. Dragostea ar putea să nu mai fie la fel de mare ca în prima zi, dar devine mai profundă”, a conchis ea, spunând în limbile germană, franceză și engleză: ”Es lebe Europa, vive l’Europe, long live Europe (n.r. – Trăiască Europa”.

În ultimul deceniu și în cea mai recentă a sa calitate – cea de ministru al Apărării din Germania -, s-a remarcat prin câteva aspecte notabile. Și-a manifestat fără echivoc o susținere pentru ceea ce putem numi Statele Unite ale Europei, a pledat mereu pentru o consolidare a relației transatlantice într-un timp în care Germania este amplu criticată de SUA pentru că nu crește alocările pentru bugetul apărării la 2% din PIB și a semnat recent, în numele Germaniei, acordul prin care până în 2040 va fi produs primul avion de luptă european al viitorului.

Pe larg și in extenso vor mai urma multe analize și relatări despre ”povestea cum a ieșit fumul alb la Bruxelles”. Și nu este o poveste neapărat frumoasă, corectă, echilibrată sau neprovocatoare de consecințe nefaste. Dar Europa este despre diversitatea fiecăruia dintre noi și povestea cu care venim împreună. Aceasta este o parte din povestea celei care ar devenit simultan prima femeie președinte din istoria Comisiei Europene și întâiul german în această funcție după jumătate de secol.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis salută alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene: Aștept cu nerăbdare să cooperăm strâns pentru o Europă puternică!

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a salutat marți seară, într-o postare pe Twitter, alegerea Ursulei von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene.

”O felicit pe Ursula von der Leyen pentru alegerea ei în funcția de președinte al Comisiei Europene. Aștept cu nerăbdare să cooperăm strâns pentru o Europă puternică!”, a scris șeful statului pe rețeaua de socializare.

 

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, von der Leyen a promis eforturi pentru consolidarea apărării europene, un salariu minim european, un nou mecanism pentru statul de dreptposibilitatea extinderii Brexit, dar și reforme democratice europene precum crearea dreptului de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European sau adoptarea listelor transnaționale pentru alegerile europene.

De asemenea, aceasta a promis acțiuni climatice, egalitate de gen în Comisia Europeană, dar și taxarea giganților din domeniul tehnologic.

Ea a afirmat că, în primele 100 de zile de mandat ca preşedinte al executivului european, va propune o legislaţie prin care Europa să devină primul continent al lumii neutru din punct de vedere al emisiilor la orizontul lui 2050.


Puteți citi pe larg despre evoluția negocierilor privind alegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene aici.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending