Connect with us

U.E.

Instituțiile UE au intrat pe un curs de coliziune în procesul pentru desemnarea procurorului-șef european. Consiliul și-a reiterat sprijinul pentru Francois Bohnert, în timp ce Parlamentul o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi și acuză cealaltă instituție de susținerea unui candidat mult mai slab

Published

on

© Harvard University

Consiliul Uniunii Europene și-a exprimat joi seară poziția cu privire la negocierile pentru desemnarea primului procuror-șef al Parchetului European (EPPO), transmițând, într-un comunicat, că preferința lor nu s-a schimbat, candidatul francez Jean-Francois Bohnert rămânând alegerea statelor membre pentru funcția în cauză. Astfel, Consiliul s-a înscris pe un curs de coliziune cu Parlamentul European, care o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi, considerată de acesta ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”. În plus, Parlamentul European acuză Consiliul de faptul că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab” în condițiile în care ,,regulamentul Parchetului European a fost slăbit în timpul negocierilor”.

În comunicatul transmis de Consiliu, se reiterează faptul că, ,,deși instituția recunoaște valoarea celor trei candidați selectați, candidatul preferat al Consiliului pentru această poziție este dl Bohnert”, iar ambasadorii statelor membre la UE sunt la curent cu acest lucru de vreme ce ,,echipa de negociere a actualizat periodic Consiliul (la nivelul Coreper)” despre stadiul negocierilor. 

De asemenea, Consiliul ,,consideră că EPPO are nevoie de un profesionist cu experiență și independent, care să poată pune pe picioare EPPO încă de la început”.  În comunicat se mai precizează că ,,funcția primului procuror șef al UE pe parcursul celor 7 ani de mandat va consta, în special, în construirea structurii administrative și operaționale a biroului și în stabilirea unor bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale”. Ori, cele două precizări ar fi incompatibile cu cazul candidatei Laura Codruța Kövesi în condițiile în care în România i se aduc acuzații de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă și instrumentare a unor cazuri în urma unor comenzi politice de la nivel înalt, pe lângă relația extrem de tensionată cu guvernul, care nu o susține sub nicio formă pe aceasta în candidatura sa tocmai în lumina acestor suspiciuni grave.

Referitor la acest subiect, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei LIBE, care a avut un rol central în audierea celor trei candidați, declara ieri că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scot în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”, în opinia Parlamentului European, exprimată de Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în urma celei de-a treia runde de negocieri.

Gräßle a mai spus că Parlamentul  ,,nu poate accepta faptul că Consiliul cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”. Ea a mai adăugat că este vorba despre o femeie, iar Consiliului i s-a cerut să respecte principiul echilibrului de gen și să țină cont de faptul că ,,România nu deține în prezent niciun post cheie în UE”.

În context, echipa de negociere a Consiliului a tranmis regretele sale cu privire la faptul că ,, nu s-au putut face progrese suplimentare și că nu a fost posibil schimbul de opinii cu negociatorii Parlamentului cu privire la viziunea instituțiilor pentru viitorul Parchet European (EPPO) și pentru primul procuror-șef al UE”. Prin urmare, negociatorii Consiliului și-au exprimat ,,deschiderea pentru o nouă reuniune săptămâna viitoare, la o dată care urmează să fie stabilită”, în condițiile în care data inițială de 10 aprilie nu mai este valabilă pe fondul urgentării discuțiilor despre Brexit în cadrul unei întâlniri a Consiliului European în acea zi.

De altfel, Consiliul anunță că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

Întâlnirea de ieri, 4 aprilie, a fost a treia rundă de negocieri dintre Consiliu și Parlament, după ce primele două runde, din 20 martie, respectiv 27 aprilie, s-au încheiat fără niciun rezultat. Ultima rundă de negocieri era programată pentru 10 aprilie, însă data nu mai este de actualitate în urma anunțului făcut de Consiliu privind reluarea negocierilor ,,la o dată care ar urma să fie stabilită”. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Pedro Sanchez. Palatul Cotroceni va fi iluminat vineri în culorile drapelului Spaniei

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, joi, o convorbire telefonică cu preşedintele Guvernului Regatului Spaniei, Pedro Sanchez, în cadrul căreia au fost abordate criza epidemiologică generată de noul coronavirus, precum şi modalităţile de cooperare pentru contracararea răspândirii pandemiei COVID-19, al cărei impact este vizibil la nivel global, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, cei doi lideri au transmis condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti înregistrate în Spania şi România, precum şi urări de însănătoşire grabnică celor infectaţi cu SARS-CoV-2.

“Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România este alături de autorităţile spaniole în eforturile pe care le fac pentru depăşirea situaţiei actuale dificile şi este pe deplin solidară cu poporul spaniol, greu încercat în această perioadă. Preşedintele României a evocat importanţa numeroasei comunităţi de români stabiliţi în Regatul Spaniei, care a ajutat în ultimii ani la crearea unor strânse punţi de legătură între cele două state. Din această perspectivă, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat aprecierea deosebită pentru tratamentul medical acordat de autorităţile spaniole reprezentanţilor comunităţii române afectaţi de noul coronavirus”, arată Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, şeful statului a prezentat măsurile adoptate de autorităţile de la Bucureşti pentru identificarea şi tratarea persoanelor bolnave de COVID-19, precum şi pentru prevenirea transmiterii virusului.

“Preşedintele României a apreciat că, în aceste momente dificile, solidaritatea şi responsabilitatea asumate la nivelul statelor membre UE şi al instituţiilor europene sunt esenţiale pentru depăşirea crizei cauzate de pandemia COVID-19, prin identificarea de soluţii echitabile şi echilibrate, care să permită abordarea coerentă a impactului inevitabil al crizei asupra economiilor statelor membre şi asupra cetăţenilor europeni”, indică Administraţia Prezidenţială.

În cadrul discuţiilor, şeful statului l-a asigurat pe preşedintele Guvernului spaniol de sprijinul său pentru continuarea dezvoltării, consolidării şi diversificării relaţiilor bilaterale excelente dintre cele două state, susţinute de un Parteneriat Strategic solid, precum şi de determinarea de consolidare a schimburilor economice după depăşirea crizei sanitare.

Administraţia Prezidenţială anunţă că vineri, începând cu ora 20:00, Palatul Cotroceni va fi iluminat în culorile drapelului spaniol, în semn de solidaritate cu Regatul Spaniei şi poporul spaniol.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Fact-checking Day. Parlamentul European reamintește cetățenilor importanța verificării informațiilor în contextul COVID-19: Răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase în astfel de perioade

Published

on

Parlamentul European a făcut joi apel la cetățeni să acorde o atenție deosebită dezinformării online, reamintind că verificarea informațiilor este crucială pentru limitarea pandemiei de coronavirus.

”Răspândirea coronavirusului a dus la propagarea ştirilor false şi a dezinformării, ceea ce împiedică eforturile de limitare a pandemiei”, atrage atenţia Parlamentul European într-un comunicat, citat de Agerpres, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor (Fact-checking Day), marcată la 2 aprilie.

”În timp ce mulţi duc o luptă asiduă pentru a salva vieţi, organizaţiile din domeniul sănătăţii şi cei care verifică veridicitatea informaţiilor au dezvăluit o altă latură întunecată a pandemiei: organizaţii şi persoane care exploatează criza în scopuri de manipulare politică sau comercială”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

De altfel, instituțiile europene au avertizat în mod repetat ”în ceea ce privește riscurile legate de tentativele de dezinformare și de escrocheriile online. Pentru a sprijini informațiile veridice și fiabile, a fost creată o pagină comună la nivelul UE cu privire la răspunsul european la acest virus. De asemenea, această pagină pune la dispoziția publicului informații cu privire la cele mai frecvente mituri legate de epidemia COVID-19”, mai precizează Parlamentul European în comunicat.

”Potrivit unui raport al grupului de lucru anti-dezinformare EUvsDisinfo, unele declaraţii false provin de la actori din apropierea dreptei <<alternative>> din SUA, ai Chinei şi ai Rusiei. În aceste cazuri, scopul este politic, de a submina Uniunea Europeană sau de a provoca schimbări politice”, subliniază legislativul european.

Vicepreşedinta Parlamentului European Katarina Barley (grupul S&D, Germania) solicită tuturor cetăţenilor comunitari să acorde o atenţie deosebită dezinformării online.

Astăzi, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor, reamintim cetăţenilor importanţa verificării informaţiilor şi oferim recomandări în toate limbile în acest sens. La fel cum respectăm distanţarea socială şi spălarea mâinilor, avem datoria de a opri răspândirea ştirilor false şi a manipulării”, a precizat eurodeputatul, citată în comunicat.

Aceasta a subliniat că ”în astfel de perioade, viaţa noastră depinde de respectarea regulilor introduse de autorităţile sanitare, iar răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase. Este important ca instituţiile să continue cooperarea strânsă cu platformele online, încurajându-le să promoveze surse oficiale, să penalizeze conţinutul care se dovedeşte fals sau înşelător şi să şteargă conţinutul ilegal şi pe cel care ar putea dăuna integrităţii fizice a oamenilor”.

Katarina Barley a precizat de asemenea că Parlamentul European ”lansează o campanie pentru a promova răspunsul UE în faţa crizei şi pentru a le arăta cetăţenilor noştri că acest continent este ocupat de europeni care luptă umăr la umăr împotriva COVID-19.”

La rândul său, vicepreședintele Parlamentului Othmar Karas (PPE, AT) a insistat că ”afirmațiile false sunt ușor de verificat. Dovada solidarității UE este ușor de găsit. UE are competențe oficiale foarte limitate în materie de sănătate, dar statele membre și UE în ansamblul său caută modalități de a sprijini victimele crizei. În acest moment, de exemplu, asistenți medicali și medici germani se ocupă de pacienți aduși din Italia sau Franța. Cehia a trimis 10.000 de costume de protecție Italiei și Spaniei. Austria și Franța au trimis Italiei milioane de măști.”

”Săptămâna trecută, membrii Parlamentului European au adoptat aproape în unanimitate măsuri urgente pentru canalizarea fondurilor UE către finanțarea sistemelor de sănătate, a asistenței medicale sau a acțiunilor de prevenție a răspândirii bolii. În cadrul celorlalte instituții ale UE, se lucrează neobosit pentru a găsi modalități eficiente și rapide de sprijinire a victimelor crizei, fie că este vorba de pacienți, de personal medical sau de persoane care își pierd locul de muncă sau veniturile din cauza crizei.”, a adaugat acesta.

Vicepreședintele Karas a adăugat că „într-o astfel de criză, verificarea informațiilor nu înseamnă a ne lăuda atunci când ii corectam pe cei care greșesc, ci este datoria noastră civică să protejăm cetățenii europeni și societatea democratică pe care am creat-o.”

Continue Reading

ROMÂNIA

România și Comisia Europeană au semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Cluj. Investiția de 500 de milioane de euro va fi realizată prin fonduri europene

Published

on

Premierul Ludovic Orban a anunţat în deschiderea şedinţei de Guvern de joi, 2 aprilie, că a fost semnat contractul pentru finanţarea construcţiei Spitalului Regional Cluj.

“Aş vrea să felicit Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Sănătăţii pentru faptul că au reuşit accelerarea procedurilor şi s-a ajuns la un deznodământ fericit şi anume semnarea contractului de finanţare pentru Spitalul Regional Cluj, o investiţie de aproximativ 500 de milioane de euro. La nivelul Comisiei Europene a fost aprobat şi contractul de finanţare pentru construcţia Spitalului Regional Iaşi”, a declarat Orban.

“Astăzi vă anunţ că am semnat contractul de finanţare pentru demararea construcţiei Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, una dintre cele mai mari investiţii din zona de vest a ţării. Investiţia este realizată din fonduri europene, prin Program Operaţional Regional, Axa 14”, a precizat şi ministrul Dezvoltării, Ion Ştefan.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, contractul de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 are ca principale obiective specifice:

  • construcția și dotarea Spitalului Regional de Urgență Cluj;
  • crearea unei rețele de spitale regionale de urgență integrate fizic și funcțional către pacienți;
  • restructurarea spitalelor regionale de urgență din România, astfel încât acestea să trateze cele mai complexe cazuri într-o abordare multidisciplinară, eficientă și sigură din punct de vedere clinic;
  • reducerea inegalităților în starea de sănătate a populației, în special în zonele rurale și în zonele izolate sau defavorizate din punct de vedere economic (de exemplu, Regiunea Nord-Vest și Cluj), prin diagnosticarea precoce și tratarea cu succes a condițiilor mai puțin grave.

Toate aceste obiective vor conduce la scăderea numărului de persoane cu nevoi medicale, la îmbunătățirea accesului populației, în special pentru grupurile de pacienți vulnerabili, la servicii de spital acut secundar și terțiar de înaltă calitate, sporind, astfel, starea generală de sănătate a populației din județul Cluj și din regiunea de nord-vest a României.

Spitalul Regional Cluj, cea mai mare investiție realizată cu fonduri europene care se realizează în regiunea Ardealului, va fi construit în cartierul Comuna Florești, cu o durată de implementare de 107 luni, se va constitui într-un complex de construcții cu 7 etaje (inclusiv subsolul, parterul și 5 etaje superioare) și va avea 849 de paturi. Obiectivul va beneficia de un heliport și de o parcare subterană independentă (cu două etaje), care adaugă un subsol suplimentar la întreaga construcție. Suprafața totală construită a spitalului va fi de aproximativ 151,891 m2, iar amprenta clădirii este de 27.340 m2.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending