Connect with us

U.E.

Instituțiile UE au intrat pe un curs de coliziune în procesul pentru desemnarea procurorului-șef european. Consiliul și-a reiterat sprijinul pentru Francois Bohnert, în timp ce Parlamentul o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi și acuză cealaltă instituție de susținerea unui candidat mult mai slab

Published

on

© Harvard University

Consiliul Uniunii Europene și-a exprimat joi seară poziția cu privire la negocierile pentru desemnarea primului procuror-șef al Parchetului European (EPPO), transmițând, într-un comunicat, că preferința lor nu s-a schimbat, candidatul francez Jean-Francois Bohnert rămânând alegerea statelor membre pentru funcția în cauză. Astfel, Consiliul s-a înscris pe un curs de coliziune cu Parlamentul European, care o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi, considerată de acesta ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”. În plus, Parlamentul European acuză Consiliul de faptul că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab” în condițiile în care ,,regulamentul Parchetului European a fost slăbit în timpul negocierilor”.

În comunicatul transmis de Consiliu, se reiterează faptul că, ,,deși instituția recunoaște valoarea celor trei candidați selectați, candidatul preferat al Consiliului pentru această poziție este dl Bohnert”, iar ambasadorii statelor membre la UE sunt la curent cu acest lucru de vreme ce ,,echipa de negociere a actualizat periodic Consiliul (la nivelul Coreper)” despre stadiul negocierilor. 

De asemenea, Consiliul ,,consideră că EPPO are nevoie de un profesionist cu experiență și independent, care să poată pune pe picioare EPPO încă de la început”.  În comunicat se mai precizează că ,,funcția primului procuror șef al UE pe parcursul celor 7 ani de mandat va consta, în special, în construirea structurii administrative și operaționale a biroului și în stabilirea unor bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale”. Ori, cele două precizări ar fi incompatibile cu cazul candidatei Laura Codruța Kövesi în condițiile în care în România i se aduc acuzații de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă și instrumentare a unor cazuri în urma unor comenzi politice de la nivel înalt, pe lângă relația extrem de tensionată cu guvernul, care nu o susține sub nicio formă pe aceasta în candidatura sa tocmai în lumina acestor suspiciuni grave.

Referitor la acest subiect, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei LIBE, care a avut un rol central în audierea celor trei candidați, declara ieri că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scot în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”, în opinia Parlamentului European, exprimată de Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în urma celei de-a treia runde de negocieri.

Gräßle a mai spus că Parlamentul  ,,nu poate accepta faptul că Consiliul cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”. Ea a mai adăugat că este vorba despre o femeie, iar Consiliului i s-a cerut să respecte principiul echilibrului de gen și să țină cont de faptul că ,,România nu deține în prezent niciun post cheie în UE”.

În context, echipa de negociere a Consiliului a tranmis regretele sale cu privire la faptul că ,, nu s-au putut face progrese suplimentare și că nu a fost posibil schimbul de opinii cu negociatorii Parlamentului cu privire la viziunea instituțiilor pentru viitorul Parchet European (EPPO) și pentru primul procuror-șef al UE”. Prin urmare, negociatorii Consiliului și-au exprimat ,,deschiderea pentru o nouă reuniune săptămâna viitoare, la o dată care urmează să fie stabilită”, în condițiile în care data inițială de 10 aprilie nu mai este valabilă pe fondul urgentării discuțiilor despre Brexit în cadrul unei întâlniri a Consiliului European în acea zi.

De altfel, Consiliul anunță că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

Întâlnirea de ieri, 4 aprilie, a fost a treia rundă de negocieri dintre Consiliu și Parlament, după ce primele două runde, din 20 martie, respectiv 27 aprilie, s-au încheiat fără niciun rezultat. Ultima rundă de negocieri era programată pentru 10 aprilie, însă data nu mai este de actualitate în urma anunțului făcut de Consiliu privind reluarea negocierilor ,,la o dată care ar urma să fie stabilită”. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis le-a solicitat omologilor săi din Uniunea Europeană să sprijine Republica Moldova “pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis le-a solicitat luni liderilor europeni să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, în contextul în care și autoritățile de peste Prut se confruntă cu crize creșterii prețurilor la energie.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa,  în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE, cel din urmă subiect vizând și dimensiunea Parteneriatului Estic.

Astfel în perspectiva Summitului Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna decembrie, la Bruxelles, “preşedintele României a subliniat necesitatea sprijinirii de către Uniunea Europeană, prin măsuri concrete, a celor trei țări partenere care doresc consolidarea relaţiei cu Uniunea”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

În contextul crizei energetice actuale, preşedintele Klaus Iohannis a solicitat sprijinirea Republicii Moldova pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică“, mai transmite sursa citată.

Solicitarea lui Iohannis urmează unui demers similar efectuat și de ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Luni, în marja participării sale la reuniunea miniștrilor de externe din UE de la Luxemburg, șeful diplomației române a anunțat că v-a solicita instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie“.

Ulterior, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro de Ministerul Afacerilor Externe, diplomația română a precizat că ministrul Aurescu “a ridicat totodată în discuție situația crizei gazului din Republica Moldova și a solicitat sprijinul consistent și rapid al instituțiilor europene și al statelor membre pentru depășirea acesteia”.

Republica Moldova a solicitat ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European și prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei, țara care deține președinția Consiliului UE, și-au manifestat luni, în cadrul unei videoconferințe cu președintele Klaus Iohannis intenția de a sprijini România, în contextul în care țara noastră se confruntă cu o creștere puternică a cazurilor de COVID-19, iar autoritățile de la București au activat Mecanismul European de protecție civilă.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, și premierii din Polonia, Mateusz Morawiecki, Slovacia, Eduard Heger, și Slovenia, Janez Jansa,  în pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 octombrie de la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii Consiliului European vizează coordonarea la nivel european în contextul pandemiei de COVID-19, agenda digitală a Uniunii, creșterea prețurilor la energie, migrația, politica comercială europeană și relațiile externe ale UE.

“În cadrul videoconferinței, preşedintele României a evidențiat criza în care se află țara noastră în ceea ce privește incidența cazurilor de COVID-19, arătând că rata de vaccinare scăzută a contribuit semnificativ la această situație. Preşedintele Klaus Iohannis a menționat faptul că România a activat Mecanismul European de protecție civilă și, în acest context, a mulțumit statelor membre care au oferit deja sprijin țării noastre”, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, “premierul Poloniei și premierul Sloveniei au transmis disponibilitatea statelor lor de a ajuta România, iar, la rândul său, preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră“.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă.

Astfel, România a început săptămâna trecută discuţiile cu autorităţile din Ungaria în vederea transferului pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă, după ce Ungaria s-a oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, calificându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

Mai mult, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus marți, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19, a anunțat Ministerul Apărării Naționale.

În paralel, România va mai primi alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei și prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen vor fi direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

U.E.

Premierul Poloniei, scrisoare către liderii europeni în care face referire la un ”fenomen periculos care ameninţă viitorul Uniunii noastre”: Trebuie să rămânem ”deschişi la dialog” privind o reformă a UE

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, atrage atenția într-o scrisoare adresată celorlalți lideri europeni că UE riscă să devină ”un organism gestionat într-un mod centralizat de instituţii lipsite de orice control democratic”, relatează AFP, citat de Agerpres.

Înaintea unei dezbateri privind statul de drept în Polonia, ce va avea loc în Parlamentul European, Morawiecki apreciază că este ”un fenomen periculos care amenință viitorul Uniunii noastre”, dând în același timp asigurări că Varșovia va rămâne ”membru loial” al Uniunii Europene. De asemenea, prim-ministrul polonez a făcut apel la liderii europeni să rămână ”deschişi la dialog” privind o reformă a UE.

”Cred sincer că împreună, într-un spirit de respect şi înţelegere mutuală, fără a ne impune voinţa noastră celorlalţi, putem găsi o soluţie care va întări Uniunea noastră Europeană”, a completat Mateusz Morawiecki, care a acuzat joi instituțiile europene că încalcă drepturile statelor membre, considerând că ”suntem într-un moment crucial, am putea spune că suntem la o cotitură în istoria UE”

Scrisoarea este trimisă chiar înaintea reuniunii Consiliului European,care se va desfăşura în această săptămână, şi la puţin timp după un verdict al Tribunalului Constituţional polonez, emis la începutul lunii, criticat de alţi membri ai UE, precum Franţa şi Germania, dar nu şi de Ungaria. 

Guvernul partidului naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) este implicat într-o serie de dispute cu UE pe teme care variază de la tribunale şi libertatea presei la drepturile LGBT. Cazul analizat de tribunal se referă la modificările pe care PiS le-a adus sistemului judiciar al ţării.

Nu doar țările membre au criticat hotărârea Tribunalului Constituțional, ci și Uniunea Europeană, care, prin vocea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a explicat că ”toate statele membre UE au semnat acest lucru în calitate de membri” și că va face uz de ”toate competențele pe care le avem în temeiul tratatelor pentru a ne asigura de acest lucru”.

O reacție a venit și din partea președintelui Parlamentului European, David Sassoli, care a punctat că verdictul Poloniei ”nu poate rămâne fără consecințe”.

De altfel, Legislativul european a solicitat Comisiei Europene să nu aprobe planurile naționale de redresare și reziliență (PNRR) ale Poloniei și Ungariei până nu sunt lămurite preocupările legate de statul de drept și transparență. 

De cealaltă parte, Varșovia se bucură în continuare de sprijinul Budapestei în aceste dispute cu Bruxelles-ul, criticate că încalcă ”statul de drept” şi ”valorile europene” prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, prin reformele în justiţie sau refuzul de a accepta migranţi.

Recent, premierul Viktor Orban a semnat o rezoluție prin care afirma că ”se fac eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene, fără revizuirea tratatelor UE şi prin extinderi viclene de competenţe”.

Să nu uităm că Executivul european a decis la finalul lunii martie să trimită Polonia la Curtea de Justiție a UE cu privire la legea sistemului judiciar, decizie criticată de ministrul justiţiei din Polonia, Zbigniew Ziobro, care a calificat drept inacceptabilă hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) conform căreia în procedura de nominalizare la Curtea Supremă de Justiţie a Poloniei judecătorii trebuie să aibă dreptul de a contesta hotărârile comisiei de evaluare a candidaţilor.

Ignorând îngrijorările Uniunii Europene, Tribunalul Constituţional al Poloniei a stabilit că măsurile decise de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) împotriva reformelor judiciare întreprinse de guvernul de la Varşovia sunt neconstituţionale, fapt ce a atras din nou critici din partea Comisiei, exprimate și în ultimul raport privind situația statului de drept. 

Apărarea ”minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă și care sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru a fost unul dintre elementele-bornă cuprinse de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său din acest an privind Starea Uniunii.

Președinția Sloveniei la Consiliul UE a inclus printre prioritățile sale crearea unui Institut European pentru Drept Constituțional care să judece disputele dintre Bruxelles și capitalele UE, care să se bazeze pe expertiza Comisiei de la Veneția.

Între timp, conflictele de această natură se poartă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sesizată de Ungaria și Polonia pe tema mecanismului care condiționează fondurile europene de respectarea statului de drept, care ar trebui pur și simplu anulat, în viziunea celor două țări. 

Mecanismul contestat de cele două ţări este unul inedit, ce permite suspendarea sau reducerea transferului de fonduri europene către un stat în cazul încălcării principiilor statului de drept (lupta insuficientă împotriva conflictelor de interese, lipsa independenţei sistemului judiciar etc.) ce afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale UE.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Klaus Iohannis le-a solicitat omologilor săi din Uniunea Europeană să sprijine Republica Moldova “pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică”

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Președintele Consiliului European și prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19

NATO4 hours ago

SUA și Georgia au semnat un nou acord de apărare. Lloyd Austin: Sprijinul Statelor Unite pentru suveranitatea Georgiei este de neclintit

U.E.5 hours ago

Premierul Poloniei, scrisoare către liderii europeni în care face referire la un ”fenomen periculos care ameninţă viitorul Uniunii noastre”: Trebuie să rămânem ”deschişi la dialog” privind o reformă a UE

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

CONSILIUL UE7 hours ago

Bogdan Aurescu solicită UE sprijin pentru Republica Moldova în criza alimentării cu gaze naturale: Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău

NATO7 hours ago

Serghei Lavrov anunță că Rusia suspendă misiunea sa la NATO și misiunea Alianței la Moscova: Condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană lansează o platformă de consultare cu privire la Consiliul UE-SUA pentru Comerț și Tehnologie, permițând părților interesate să își împărtășească opiniile

SUA7 hours ago

Colin Powell, primul secretar de stat afro-american al SUA și veteran al politicii externe americane, a murit la vârsta de 84 de ani din cauza COVID-19

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisia Europeană: Certificatul digital COVID a stabilit un standard global, fiind singurul sistem care funcționează deja la nivel internațional

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.12 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA2 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA3 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA3 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA4 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Team2Share

Trending