Connect with us

U.E.

Instituțiile UE au intrat pe un curs de coliziune în procesul pentru desemnarea procurorului-șef european. Consiliul și-a reiterat sprijinul pentru Francois Bohnert, în timp ce Parlamentul o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi și acuză cealaltă instituție de susținerea unui candidat mult mai slab

Published

on

© Harvard University

Consiliul Uniunii Europene și-a exprimat joi seară poziția cu privire la negocierile pentru desemnarea primului procuror-șef al Parchetului European (EPPO), transmițând, într-un comunicat, că preferința lor nu s-a schimbat, candidatul francez Jean-Francois Bohnert rămânând alegerea statelor membre pentru funcția în cauză. Astfel, Consiliul s-a înscris pe un curs de coliziune cu Parlamentul European, care o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi, considerată de acesta ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”. În plus, Parlamentul European acuză Consiliul de faptul că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab” în condițiile în care ,,regulamentul Parchetului European a fost slăbit în timpul negocierilor”.

În comunicatul transmis de Consiliu, se reiterează faptul că, ,,deși instituția recunoaște valoarea celor trei candidați selectați, candidatul preferat al Consiliului pentru această poziție este dl Bohnert”, iar ambasadorii statelor membre la UE sunt la curent cu acest lucru de vreme ce ,,echipa de negociere a actualizat periodic Consiliul (la nivelul Coreper)” despre stadiul negocierilor. 

De asemenea, Consiliul ,,consideră că EPPO are nevoie de un profesionist cu experiență și independent, care să poată pune pe picioare EPPO încă de la început”.  În comunicat se mai precizează că ,,funcția primului procuror șef al UE pe parcursul celor 7 ani de mandat va consta, în special, în construirea structurii administrative și operaționale a biroului și în stabilirea unor bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale”. Ori, cele două precizări ar fi incompatibile cu cazul candidatei Laura Codruța Kövesi în condițiile în care în România i se aduc acuzații de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă și instrumentare a unor cazuri în urma unor comenzi politice de la nivel înalt, pe lângă relația extrem de tensionată cu guvernul, care nu o susține sub nicio formă pe aceasta în candidatura sa tocmai în lumina acestor suspiciuni grave.

Referitor la acest subiect, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei LIBE, care a avut un rol central în audierea celor trei candidați, declara ieri că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scot în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”, în opinia Parlamentului European, exprimată de Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în urma celei de-a treia runde de negocieri.

Gräßle a mai spus că Parlamentul  ,,nu poate accepta faptul că Consiliul cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”. Ea a mai adăugat că este vorba despre o femeie, iar Consiliului i s-a cerut să respecte principiul echilibrului de gen și să țină cont de faptul că ,,România nu deține în prezent niciun post cheie în UE”.

În context, echipa de negociere a Consiliului a tranmis regretele sale cu privire la faptul că ,, nu s-au putut face progrese suplimentare și că nu a fost posibil schimbul de opinii cu negociatorii Parlamentului cu privire la viziunea instituțiilor pentru viitorul Parchet European (EPPO) și pentru primul procuror-șef al UE”. Prin urmare, negociatorii Consiliului și-au exprimat ,,deschiderea pentru o nouă reuniune săptămâna viitoare, la o dată care urmează să fie stabilită”, în condițiile în care data inițială de 10 aprilie nu mai este valabilă pe fondul urgentării discuțiilor despre Brexit în cadrul unei întâlniri a Consiliului European în acea zi.

De altfel, Consiliul anunță că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

Întâlnirea de ieri, 4 aprilie, a fost a treia rundă de negocieri dintre Consiliu și Parlament, după ce primele două runde, din 20 martie, respectiv 27 aprilie, s-au încheiat fără niciun rezultat. Ultima rundă de negocieri era programată pentru 10 aprilie, însă data nu mai este de actualitate în urma anunțului făcut de Consiliu privind reluarea negocierilor ,,la o dată care ar urma să fie stabilită”. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de asistență macro-financiară (AMF) pentru Ucraina, în contextul conflictului cu Rusia, a anunțat luni, 24 ianuarie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după convorbirea telefonică de vineri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Astăzi, anunț un nou pachet de asistență financiară pentru această țară, format atât din împrumuturi de urgență, cât și din granturi. În primul rând, Comisia propune un nou pachet de asistență macrofinanciară de urgență (AMF) în valoare de 1,2 miliarde EUR. Acest pachet va ajuta Ucraina să facă față acum nevoilor sale de finanțare cauzate de conflict. Contăm pe Consiliul și pe Parlamentul European să adopte această AMF de urgență cât mai curând posibil. (…) Ca întotdeauna, UE este alături de Ucraina în aceste circumstanțe dificile. Suntem fermi în hotărârea noastră. UE a oferit deja asistență semnificativă Ucrainei, atât pentru a sprijini reziliența și modernizarea țării, cât și pentru a lupta în mod specific împotriva pandemiei COVID-19.”, a transmis președinta Comisiei Europene.

Vinerea trecută, von der Leyen a discutat cu președintele Zelenski pentru a evalua situația din Ucraina creată de acțiunile agresive ale Rusiei, inclusiv despre modul în care UE ar putea continua să sprijine Ucraina, atât pe termen imediat, cât și pe termen mediu. 

„Permiteți-mi să fiu clară încă o dată: Ucraina este o țară liberă și suverană. Ea își face propriile alegeri. UE va continua să fie alături de ea”, a subliniat Ursula von der Leyen.

Din 2014, UE și instituțiile financiare europene au alocat țării peste 17 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi.

Șefa Comisiei Europene a precizat că Ucraina va primi „rapid” o primă tranșă de 600 de milioane de euro după acordul Parlamentului și al Consiliului asupra pachetului de asistență financiară. În plus, Comisia va începe „în curând” să lucreze la un al doilea program AMF pe termen mai lung pentru a sprijini eforturile de modernizare a țării, a mai adăugat von der Leyen.

În al doilea rând, Executivul European își va dubla aproape de două ori asistența bilaterală acordată Ucrainei sub formă de granturi în acest an. „Se vor aloca încă 120 de milioane de euro. Acest sprijin va întări eforturile de consolidare a statului și de reziliență ale Ucrainei”, a mai anunțat Ursula von der Leyen.

De asemenea, UE va continua să investească în viitorul țării, datorită Planului nostru de investiții pentru Ucraina, care vizează mobilizarea a peste 6 miliarde EUR în investiții.

 

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderul Grupului PPE din PE, Manfred Weber, mesaj de 24 ianuarie: La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European, Manfred Weber, a urat la mulți ani românilor de Ziua Unirii a Principatelor Române. 

„La mulți ani, România! La mulți ani de ziua națională tuturor românilor care sărbătoresc astăzi Unirea Principatelor Române”, a transmis europarlamentarul german într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

În toamna anului 1859, în urma alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, diplomații români ai acelor timpuri au obținut, prin eforturi intense și demersuri profesioniste abile, recunoașterea dublei alegeri, chiar dacă avea un caracter excepțional, fiind valabilă exclusiv pe durata domniei lui Cuza.

Doi ani mai târziu, unirea politică și administrativă deplină a țării era de asemenea recunoscută la nivel internațional, iar la 22 ianuarie 1862, sub conducerea Prim-ministrului de orientare conservatoare Barbu Catargiu, fiind format primul guvern al României moderne. Realizarea recunoașterii internaționale a dublei alegeri a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și desăvârșirea Unirii Principatelor au reprezentat astfel primele mari demersuri reușite ale diplomației românești moderne, iar în acest scop au fost trimiși reprezentanți diplomatici însărcinați cu această misiune la Constantinopol, Paris și în alte capitale europene importante. Scriitorul, omul politic și diplomatul Vasile Alecsandri (1821-1890) a fost printre cei mai importanți și activi dintre aceștia. Printre măsurile de modernizare a statului şi a societăţii româneşti avansate de Alexandru Ioan Cuza s-a înscris şi stabilirea unui portofoliu al Afacerilor Străine, în 1862, primul titular al acestei demnităţi fiind Apostol Arsache, înaintea organizării structurii instituționale corespondente. De profesie medic, stabilit în Țara Românească în 1814, el fusese titularul portofoliului afacerilor străine al Țării Românești și în perioadele 24 aprilie 1835 – 13 mai 1837 și 30 aprilie 1861 – 21 ianuarie 1862.

Continue Reading

Eugen Tomac

Ziua Unirii Principatelor Române. Eugen Tomac: A fost primul pas spre făurirea României întregi. Astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Unirea de la 1859 a fost primul pas spre făurirea României întregi, iar astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării, a fost mesajul transmis de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române.

”Unirea de la 1859 a fost primul pas spre făurirea României întregi. Astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării. Unirea rămâne un ideal, pentru care avem obligația să milităm continuu și în care nu avem dreptul să nu credem. România nu este astăzi întreagă. Basarabia ne-a fost furată și este firesc să revină acasă. Acesta este adevărul istoric. În fiecare an, ne prindem în Hora Unirii în amintirea acelor vremuri de glorie. Este timpul să le retrăim prin refacerea României adevărate”, a precizat europarlamentarul.

La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn şi al Ţării Româneşti, după ce la 5/17 ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei, realizându-se astfel unirea celor două Principate Române sub conducerea unui singur domnitor. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român, informează Agerpres.

Senatul României a adoptat, la 2 iunie 2014, proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională. La 3 decembrie, Camera Deputaţilor adopta Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, potrivit căreia autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA37 mins ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO41 mins ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

NATO49 mins ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderul Grupului PPE din PE, Manfred Weber, mesaj de 24 ianuarie: La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Eugen Tomac2 hours ago

Ziua Unirii Principatelor Române. Eugen Tomac: A fost primul pas spre făurirea României întregi. Astăzi, la 163 de ani distanță, românii continuă să lupte pentru unitatea țării

CONSILIUL UE3 hours ago

Bogdan Aurescu pledează ca “UE să fie vizibilă și vocală” și să pregătească sancțiuni la adresa Rusiei: Conceptul de sfere de influență este învechit pentru securitatea europeană

ROMÂNIA3 hours ago

24 Ianuarie | Președintele Senatului, Florin Cîțu: Liberalismul rămâne singura soluție pentru a continua ceea ce au început înaintașii noștri

U.E.3 hours ago

Șeful diplomației UE, după ce SUA au rechemat familiile diplomaților de la Kiev: Nu vom face acelaşi lucru pentru că nu cunoaştem niciun motiv specific. Nu ar trebui să dramatizăm situaţia

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis, la 163 de ani de la Unirea Principatelor Române: 24 Ianuarie 1859 demonstrează cât de importantă este existența unui proiect care să coaguleze energiile poporului nostru

POLITICĂ4 hours ago

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Unirii Principatelor Române: Determinarea cu care politicienii vremii au acționat pentru realizarea Micii Uniri trebuie să reprezinte un exemplu

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending