Connect with us

U.E.

Instituțiile UE au intrat pe un curs de coliziune în procesul pentru desemnarea procurorului-șef european. Consiliul și-a reiterat sprijinul pentru Francois Bohnert, în timp ce Parlamentul o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi și acuză cealaltă instituție de susținerea unui candidat mult mai slab

Published

on

© Harvard University

Consiliul Uniunii Europene și-a exprimat joi seară poziția cu privire la negocierile pentru desemnarea primului procuror-șef al Parchetului European (EPPO), transmițând, într-un comunicat, că preferința lor nu s-a schimbat, candidatul francez Jean-Francois Bohnert rămânând alegerea statelor membre pentru funcția în cauză. Astfel, Consiliul s-a înscris pe un curs de coliziune cu Parlamentul European, care o susține în continuare pe Laura Codruța Kövesi, considerată de acesta ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”. În plus, Parlamentul European acuză Consiliul de faptul că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab” în condițiile în care ,,regulamentul Parchetului European a fost slăbit în timpul negocierilor”.

În comunicatul transmis de Consiliu, se reiterează faptul că, ,,deși instituția recunoaște valoarea celor trei candidați selectați, candidatul preferat al Consiliului pentru această poziție este dl Bohnert”, iar ambasadorii statelor membre la UE sunt la curent cu acest lucru de vreme ce ,,echipa de negociere a actualizat periodic Consiliul (la nivelul Coreper)” despre stadiul negocierilor. 

De asemenea, Consiliul ,,consideră că EPPO are nevoie de un profesionist cu experiență și independent, care să poată pune pe picioare EPPO încă de la început”.  În comunicat se mai precizează că ,,funcția primului procuror șef al UE pe parcursul celor 7 ani de mandat va consta, în special, în construirea structurii administrative și operaționale a biroului și în stabilirea unor bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale”. Ori, cele două precizări ar fi incompatibile cu cazul candidatei Laura Codruța Kövesi în condițiile în care în România i se aduc acuzații de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă și instrumentare a unor cazuri în urma unor comenzi politice de la nivel înalt, pe lângă relația extrem de tensionată cu guvernul, care nu o susține sub nicio formă pe aceasta în candidatura sa tocmai în lumina acestor suspiciuni grave.

Referitor la acest subiect, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei LIBE, care a avut un rol central în audierea celor trei candidați, declara ieri că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scot în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”, în opinia Parlamentului European, exprimată de Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în urma celei de-a treia runde de negocieri.

Gräßle a mai spus că Parlamentul  ,,nu poate accepta faptul că Consiliul cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”. Ea a mai adăugat că este vorba despre o femeie, iar Consiliului i s-a cerut să respecte principiul echilibrului de gen și să țină cont de faptul că ,,România nu deține în prezent niciun post cheie în UE”.

În context, echipa de negociere a Consiliului a tranmis regretele sale cu privire la faptul că ,, nu s-au putut face progrese suplimentare și că nu a fost posibil schimbul de opinii cu negociatorii Parlamentului cu privire la viziunea instituțiilor pentru viitorul Parchet European (EPPO) și pentru primul procuror-șef al UE”. Prin urmare, negociatorii Consiliului și-au exprimat ,,deschiderea pentru o nouă reuniune săptămâna viitoare, la o dată care urmează să fie stabilită”, în condițiile în care data inițială de 10 aprilie nu mai este valabilă pe fondul urgentării discuțiilor despre Brexit în cadrul unei întâlniri a Consiliului European în acea zi.

De altfel, Consiliul anunță că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

Întâlnirea de ieri, 4 aprilie, a fost a treia rundă de negocieri dintre Consiliu și Parlament, după ce primele două runde, din 20 martie, respectiv 27 aprilie, s-au încheiat fără niciun rezultat. Ultima rundă de negocieri era programată pentru 10 aprilie, însă data nu mai este de actualitate în urma anunțului făcut de Consiliu privind reluarea negocierilor ,,la o dată care ar urma să fie stabilită”. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Liderul eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială dedicată luptei împotriva cancerului

Published

on

© European Parliament Media Center

Șeful delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială dedicată luptei împotriva cancerului, înființată la solicitarea grupului PPE din Parlamentul European și susținută politic de Manfred Weber, liderul acestui grup în legislativul european.

Strategia europeană pentru combaterea cancerului se va putea consolida cu ajutorul unei comisii speciale pe care Parlamentul European se pregătește să o înființeze.

”O strategie coerenta de prevenire a cancerului este cu adevărat o inițiativă pentru oameni. Nu prostii și veleități, ci ceva concret pentru oameni. România conduce în topul european al mortalității cauzate de cancer, iar motivul îl cunoaștem cu toții: lipsa prevenției, depistarea tardivă. În România, dacă ești un om obișnuit și nu ai bani, cunoștințe, uși deschise la timp, mori cu zile. Știți asta, n-am descoperit eu apa caldă. Sunt atâtea drame încât trebuie să fii de fier să nu te doară sufletul”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook.

Înființarea acestei comisii speciale face parte dintr-o campanie mai amplă demarată și derulată de grupul PPE pentru lupta împotriva cancerului, obiectivul fiind preluat și între prioritățile Comisiei Europene.

Totodată, grupul PPE a inițiat o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul din patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă pentru cetățenii din toată Europa.

Continue Reading

U.E.

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cele mai multe accidente feroviare în 2018

Published

on

© CFR Călători/Facebook

Germania, Polonia, Ungaria şi România au înregistrat cele mai multe accidente feroviare soldate cu victime umane și pagube materiale, în 2018, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat, oficiul statistic al UE. 

Un total de 885 de persoane au fost ucise și 760 de persoane rănite grav în accidente feroviare în 2018 (fără a include cazurile de suicid).

Totuși, datele arată că între 2010 și 2018, numărul de accidente feroviare semnificative în UE a scăzut cu aproape 25%, de la 2292 de accidente la 1 721. 

Cel mai frecvent tip de accident a implicat persoane neautorizate pe căile ferate care au fost lovite de un tren. În 2018, au fost înregistrate 973 de astfel de accidente, reprezentând mai mult de jumătate (57%) din numărul total de accidente. Cealaltă categorie principală au fost accidentele la trecerile la nivel cu calea ferată, inclusiv accidentele cu pietoni. Cu 447 de accidente, această categorie a constituit 26% din totalul accidentelor din 2018.

La nivelul statelor membre ale UE, cele mai multe accidente feroviare din 2018 au avut loc în Germania (302), Polonia (275), Ungaria (162) şi România (132), iar cele mai puţine în Luxemburg (2) şi Irlanda (6).

Continue Reading

U.E.

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell: Tensiunile geopolitice pe care le constatăm pe Pământ se prelungesc şi se proiectează în spaţiu

Published

on

© European Commission/ Twitter

Spațiul s-a militarizat și sateliții europeni au devenit ținte vulnerabile din cauza absenței protecției, au atras marți atenția, a Bruxelles, participanții la cea de-a 12-a Conferință spațială europeană comună, consternați de consecințele tăierilor avute în vedere în proiectul de buget al UE, anunță AFP, citat de Agerpres.

Creşterea tensiunilor geopolitice pe care o constatăm pe Pământ se prelungeşte şi se proiectează în spaţiu”, a subliniat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în deschiderea acestei conferinţe care a asociat pentru prima oară Spaţiul şi Apărarea în tematica conferinţei.

Din ce în ce mai mulţi actori privaţi se poziţionează pe piaţa lansărilor şi spaţiul se aglomerează, a avertizat Josep Borrell. Din cei circa 5.000 de sateliţi aflaţi în prezent pe orbită, 2.000 sunt operaţionali. Deşeurile spaţiale multiplică riscurile de coliziuni.

”Acțiuni gri a fost deja comise acolo”, a confirmat generalul francez Michel Friedling, şeful comandamentului spaţial creat de autorităţile franceze, precizând că încă nu este vorba de acţiuni ostile.

”Dar toate puterile spaţiale dezvoltă capacităţi şi sisteme în măsură de a spiona, neutraliza şi chiar de a distruge”, a precizat acesta.

Franţa este pregătită să facă faţă ameninţărilor în spaţiu şi ea ”caută parteneri capabili, cu ambiţii”, a spus generalul Friedling.

Tăierile operare de președinția finlandeză la Consiliul Uniunii Europene, (1 iulie-31 decembrie 2019) la bugetul multianual al Uniunii Europene, care se ridică la 200 de miliarde de euro, a generat îngrijorări. Fondul European de Apărare a scăzut astfel de la 13 miliarde la 7 miliarde de euro, iar programele spațiale au pierdut 20% din finanțarea la care se așteptau.

”Fără bani nu se poate face nimic”, a precizat Margreth Vestager, vicepreşedintele executivului european responsabilă de politicile legate de securitatea cibernetică, de politicile industriale şi de reglementarea modului cum sunt colectate şi folosite datele personale.

”Sper că viitorul buget multianul va fi în măsură să finanţeze investiţii”, a avertizat aceasta.

În cadrul aceluiași eveniment, Italia, prin subsecretarul de stat al apărării, Angelo Tofalo, a anunțat că se va dotat la rândul său cu un comandament pentru spațiu.

Italia se pare că urmează exemplul Franței și al Statelor Unite.

Anul trecut, în ajunul Zilei Naționale a Franței, președintele Emmanuel Macron a anunțat crearea unui comandament militar spaţial.

“Pentru a asigura dezvoltarea şi întărirea capacităţilor noastre spaţiale, un mare comandament spaţial va fi creat în luna septembrie în cadrul Forţelor armate aeriene, care vor deveni în cele din urmă Forţele armate aeriene şi spaţiale”, a declarat liderul de la Elysee atunci.

Ulterior, la 26 iulie, Guvernul francez a venit cu mențiuni suplimentare, precizând că Parisul va dezvolta arme cu laser și va desfășura sateliți de supraveghere până în 2023, ca parte a planului de a proteja infrastructura spațială.

La rândul său, președintele Donald Trump a anunțat la 29 august 2019 lansarea unui comandament militar american al spațiului, concretizând astfel dorința sa, făcută publică încă din iunie 2018, de a înființa o a șasea ramură a armatei americane, ”o forță spațială”.

”Este un moment istoric, o zi istorică în care se recunoaşte că spaţiul este în centrul securităţii naţionale şi apărării Americii”, a afirmat preşedintele Statelor Unite în cursul unei ceremonii la Washington, adăugând că ”Spacecom se va asigura ca dominaţia americană în spaţiu să nu fie ameninţată niciodată”.

Și NATO și-a îndreptat privirea către stele.

În iunie 2019, Alianța a adoptat prima sa politică spațială prin care a recunoscut spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă, punând astfel bazele contracarării amenințărilor vizând infrastructuri spațiale vitale precum sateliții de navigație și comunicațiile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending