Connect with us

ROMÂNIA

Institutul Diplomatic Român și Ministerul Afacerilor Externe au lansat programul de conferințe și dezbateri intitulat “Viitorul Europei = Viitorul României“

Published

on

© captură video

Institutul Diplomatic Român (IDR) şi Ministerul Afacerilor Externe au organizat joi, 16 septembrie evenimentul de lansare a programului de conferințe și dezbateri intitulat “Viitorul Europei = Viitorul României“.

Această serie de evenimente, inițiativă a IDR, îşi propune să ofere o platformă de dezbatere asupra viitorului Europei din perspectiva viziunii şi intereselor românești, contribuind astfel la reflecția lansată sub egida Conferinței privind viitorul Europei. Primul eveniment din această serie are loc la București.

Obiectivul său este evaluarea ariilor specifice de interes pentru România în contextul dezbaterii actuale privind viitorul Europei.

Invitați speciali la această primă dezbatere sunt: Leonard Orban – consilier prezidențial pentru afaceri europene; Iulia Matei – secretar de stat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe; Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu – decan, Facultatea de Comunicare și Relații Publice, SNSPA; Roxana Andreea Nicolae – președintele Asociației Tineretul ONU din România, student în cadrul programului de master Security and Diplomacy al SNSPA.

Activitatea a fost moderată de Iulian Fota, directorul general al IDR.

„În primăvara acestui an, Uniunea Europeană a decis să inițieze un proces de consultare a cetățenilor europeni pe o temă extrem de importantă: viitorul Uniunii Europene. Într-o situație internațională complicată, cetățenii europeni sunt invitați să își prezinte punctul de vedere. Este important să insistăm pe acest aspect. De ce tocmai acum o discuție despre viitorul Europei? Uniunea Europeană are o istorie semnificativă, a marcat momente extrem de importante în dezvoltarea statelor membre. Este un proiect unic, o realizare remarcabilă, recunoscută la nivel mondial. Totuși, este prima dată de la înființarea Uniunii când ,este posibil, ca viitorul său să fie mai complicat, mai periculos, mai amenințător decât trecutul. Trebuie să ne gândim ce fel de viitor vrem, cum vedem acest viitor și bineînțeles, acest mesaj al cetățenilor europeni trebui să fie transmis structurilor de conducere”, a declarat Iulian Fota, directorul general al IDR.

„Nu văd cum am putea să disjungem viitorul României de viitorul Uniunii. Locul nostru este în Uniunea Europeană și viitorul nostru depinde de ceea ce se întâmplă cu ea. Ideea de bază care a fost în lansarea acestei Conferințe a fost aceea privind angajarea cetățenilor în definirea evoluției viitoare a Uniunii Europene. E un demers care trebuie să fie văzut în sensul unei consolidări a democrației europene. În actualul context pandemic, dezbaterea privind viitorul Europei capătă un sens și mai mare, pentru că această criză a evidențiat atât puncte forte, cât și multe vulnerabilități existente la nivelul Uniunii Europene”, a menționat Leonard Orban, consilier prezidențial pentru afaceri europene.

 „Afacerile europene au devenit afaceri naționale, iar Conferința privind Viitorul Europei este o oportunitate nu numai de a discuta asupra acestui viitor într-un context atât de dificil pentru Uniunea Europeană și de a încerca să încadrăm așteptările noastre, dar este și o modalitate de a comunica mai bine despre Uniunea Europeană și de a înțelege mai bine aceste mize, pentru că finalmente acest exercițiu de consultare și comunicare ține și pleacă de la o premisă de bază: cât de mult cetățenii europeni se implică în aceste dezbateri care țin de prezentul și viitorul nostru”, a transmis Iulia Matei, secretar de stat pentru afaceri europene.

În continuare, Alina Bârgăoanu, decana Facultății de Comunicare și Relații Publice a făcut trimitere la discursul Ursulei von der Leyen: „Discursul privind starea Uniunii setează un tip de agendă pentru viitorul Europei. Este important să vedem dacă noi ne conectăm cu aceste priorități. Prioritățile Ursulei von der Leyen sunt: continuarea efortului de vaccinare, creșterea nivelului de pregătire în fața unor noi pandemii, acoperirea deficitului de finanțare, pentru a se finanța tranziția verde și pentru a combate schimbările climatice, transformarea digitală, crearea unor condiții echitabile de muncă pentru tineri, cooperare pentru asigurarea securității Uniunii Europene, apărarea valorilor europene și al  libertăților europene. Trebuie să cunoaștem aceste aspecte și să încurajăm dezbaterea”.

În final, Roxana Andreea Nicolae, președinta Asociației Tineretul ONU din România, student în cadrul programului de master Security and Diplomacy al SNSPA a punctat faptul că Europa și România sunt pe drumul cel bun: „Acestea răspund nevoilor tinerilor și asta pentru că există instituții abilitate care sunt în mod real reprezentate de viitorul și nevoile tinerilor, instituții care de-a lungul timpului au încurajat tinerii sa își spună părerea, să spună care sunt nevoile lor, astfel încât ele sa fie îndeplinite. Pe lângă acest lucru, sunt instituții care au lucrat cot la cot cu tinerii prin desfășurarea anumitor programe la nivel național sau internațional”.

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

Published

on

© Administrația Prezidențială

Atât pentru România, cât și pentru Europa, Egiptul ocupă un rol privilegiat, deoarece prin poziționarea sa la joncțiunea dintre Africa, Orientul Mijlociu și Europa, Egiptul are un rol crucial pentru menținerea securității la nivel regional, dar și global, a transmis miercuri președintele Klaus Iohannis, în cadrul o vizitei de stat în Republica Arabă Egipt, la invitația omologului său, președintele Abdel Fattah El-Sisi.

„Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu astăzi în vizită de stat în Republica Arabă Egipt, unul dintre prietenii tradiționali ai României în regiunea Orientului Mijlociu și Africa și un partener economic și sectorial foarte important. Anul acesta celebrăm aniversarea a 115 ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Egipt, o relație îndelungată, caracterizată prin respect și încredere reciprocă”, a declarat Klaus Iohannis. 

Președintele a subliniat faptul că există, în continuare, un potențial foarte mare de dezvoltare a relațiilor bilaterale pe toate planurile, iar vizita reconfirmă dorința României de a consolida dialogul politic la nivel înalt, dar și de a reafirma angajamentul reciproc în favoarea diversificării contactelor și proiectelor, prin orientarea acestui parteneriat tradițional spre viitor.

„Sunt ferm convins că viitoarea rundă a Comitetului mixt de cooperare economică, științifică și tehnică va avea un rol important în extinderea cooperării noastre și în stimularea cât mai multor proiecte economice comune, permițând totodată și modernizarea cadrului juridic actual”, a punctat șeful statului. 

 Mai mult, în cadrul discuțiilor, Klaus Iohannis și omologul său, Abdel Fattah El-Sisi, au convenit că în perioada următoare trebuie să identifice noi modalități de a valorifica importantul potențial de dezvoltare a cooperării în domenii cu rol crucial atât pentru România, cât și pentru Egipt: industria de apărare, energie, agricultură, transporturi, IT&C, securitate cibernetică, educație, cercetare și inovare.

„Forumul de afaceri care are loc în marja acestei vizite va juca, fără îndoială, un rol important. Trebuie să continuăm să lucrăm împreună pentru a încuraja oamenii de afaceri din Egipt și România să demareze proiecte comune atât în plan bilateral, cât și pe terțe piețe, plecând inclusiv de la faptul că și România, și Egiptul reprezintă porți de intrare spre cele mai importante piețe economice integrate: Uniunea Europeană, respectiv Zona continentală africană de liber schimb”, a mai spus președintele. 

Citiți și: Klaus Iohannis efectuează miercuri o vizită de stat în Egipt, la invitația omologului său Abdel Fattah El-Sisi

De asemenea, în cadrul discuțiilor de miercuri, cei doi președinți au avut un schimb de opinii cuprinzător cu privire la evoluțiile înregistrate într-o serie de dosare regionale prioritare. Klaus Iohannis a transmis că România, ca și Egiptul, este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine, de gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii, de promovarea păcii, stabilității, a creșterii economice sustenabile și a dezvoltării durabile.

„Susținem eforturile depuse de Egipt în cooperare cu partenerii internaționali în vederea identificării celor mai bune soluții la dosarele de criză din Africa și Orientul Mijlociu. România și-a păstrat, de-a lungul timpului, o poziție echilibrată, în perfect acord cu dreptul internațional, în raport cu toate crizele care au afectat Orientul Mijlociu și care reprezintă și în prezent o preocupare majoră. România susține în continuare necesitatea implementării de măsuri de creștere a încrederii în relațiile israeliano-palestiniene”, a mai arătat şeful statului în mesajul său.

Președintele României și președintele Republicii Arabe Egipt susțin crearea condițiilor pentru reluarea negocierilor directe în vederea avansării soluției celor două state, singura opțiune viabilă de natură să răspundă aspirațiilor legitime ale părților și să asigure o pace durabilă în regiune. Totodată, România consideră drept o prioritate soluționarea durabilă a crizei siriene care, de mai bine de 10 ani, a provocat drame uriașe poporului sirian și a generat un val mare de migrație care a afectat stabilitatea și prosperitatea statelor-gazdă.

În plus, Klaus Iohannis a menționat că țara noastră sprijină procesele de stabilizare, consolidare instituțională și tranziție democratică din Libia și Irak, fiind, totodată, profund implicată în combaterea terorismului, atât în cadrul alianței anti-Daesh, cât și în Sahel, o regiune de care depinde securitatea nordului Africii și a Europei.

„Sunt convins că, în continuare, prin abordarea noastră echilibrată și responsabilă față de provocările complexe din zonă, vom reuși, prin eforturi conjugate, să generăm contexte favorabile avansării unor soluții de pace durabile. Îi mulțumesc Președintelui El-Sisi pentru discuțiile noastre foarte bune și sunt convins că relațiile româno-egiptene se vor consolida, cu beneficii reciproce pentru statele și pentru cetățenii noștri”, a conchis președintele României. 

Continue Reading

POLITICĂ

PMP solicită partidelor parlamentare să pună capăt crizei politice pentru a nu adânci și mai mult criza economică

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară solicită partidelor parlamentare să pună capăt crizei politice pentru a nu adânci și mai mult criza economică.

Gheorghe Ialomițianu, vicepreședinte PMP, susține că „execuția bugetară arată că România s-a împrumutat pentru consum și nu investiții. Deși investițiile publice pe primele 9 luni din acest an sunt mai mari cu aproximativ 4 miliarde de lei față de aceeași perioadă din anul precedent, totuși România nu reușit să respecte regula bugetară de aur. Potrivit acestei reguli, investițiile publice ar trebui să fie cel puțin egale cu deficitul bugetar.”

Potrivit acestuia, din datele furnizate de Ministerul de Finanțe rezultă că, în primele 9 luni din 2021, investițiile finantațe din fonduri naționale au fost de 15,7 miliarde lei, comparativ cu deficitul bugetar de 44,3 miliarde lei: „Rezultă că aproximativ 28,6 miliarde lei reprezintă împrumuturi pentru finanțarea consumului. Această situație apare în condițiile în care actuala guvernare a susținut că toate aceste împrumuturi sunt destinate investițiilor”, a mai adăugat vicepreședintele PMP.

Vicepreședintele PMP susține că mai grav este că, în primele 9 luni din acest an, s-au cheltuit pentru investiții doar 33,7 miliarde lei, cea ce reprezintă 49% din cheltuielile cu investițiile programate în acest an: „Cauzele principale ale acestei situații sunt reprezentate de amânarea reformelor în administrația publică, dar și de întârzierea privind demararea marilor proiecte de investiții, de către ministerele care gestionează aceste proiecte.”

„Ratarea țintei de investiții din acest an și amânarea reformelor din administrație vor avea efecte dezastruoase asupra stabilității financiare a României și mediului de afaceri”, a conchis acesta.

Continue Reading

ROMÂNIA

Visa Waiver: SUA anunță că au în vedere includerea României în programul de renunțare la obligativitatea vizelor

Published

on

© Presidency.ro

Secretarul american pentru securitate internă, Alejandro Mayorkas, a declarat marţi că Statele Unite iau în considerare adăugarea a patru ţări în programul de renunţare la obligativitatea vizelor (Visa Waiver) care permite deplasarea în Statele Unite fără viză pentru o şedere de până la 90 de zile, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

“Avem patru candidaţi în pregătire: Israel, Cipru, Bulgaria şi România”, a declarat Mayorkas la un eveniment din industria turismului.

“Suntem foarte, foarte concentraţi pe program”, a adăugat oficialul american, care a precizat că acest program oferă beneficii economice şi de securitate semnificative, conchide sursa citată.

Anunțul lui Mayorkas vine după ce, pe 29 septembrie, Statele Unite au inclus Croaţia în Programul Visa Waiver, astfel încât cetăţenii acestei ţări vor putea intra fără viză pe teritoriul american pentru o şedere de până la 90 de zile. Decizia a intrat în vigoare la 23 octombrie.

După desemnarea Croației în programul Visa Waiver, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Apoi, Statele Unite și Uniunea Europeană au salutat progresele înregistrate de cele patru state membre ale UE – România, Bulgaria, Cipru și Croația – care nu au fost incluse încă în programul Visa Waiver, într-o declarație comună adoptată de SUA și UE la finalul unei reuniuni la nivelul miniștrilor afacerilor interne.

În ceea ce privește România, ministrul de externe Bogdan Aurescu și omologul american, Antony Blinken, au convenit în luna martie să lucreze împreună pentru includerea României în programul Visa Waiver, după ce o înțelegere similară fusese agreată și cu predecesorul lui Blinken, fostul de secretar de stat Mike Pompeo.

Potrivit legislației SUA privind imigrația și cetățenia, pentru ca Statele Unite să elimine vizele pentru România, rata de respingere a candidaților trebuie să fie sub 3%, însă la începutul anului 2020 aceasta era de 10.44%.

VWP este un parteneriat de securitate cuprinzător între Statele Unite și țările desemnate, care facilitează călătoriile internaționale în Statele Unite pentru afaceri sau turism fără viză pentru o perioadă de până la 90 de zile, protejând în același timp securitatea națională.

Pentru a participa la VWP, o țară trebuie să îndeplinească în permanență cerințe legate de combaterea terorismului, aplicarea legii, aplicarea legii privind imigrația, securitatea documentelor și gestionarea frontierelor. Aceste cerințe includ o rată de refuzuri de vize pentru neimigranți mai mică de trei procente, emiterea de documente de călătorie sigure și colaborarea strânsă cu autoritățile americane de aplicare a legii și de combatere a terorismului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.20 mins ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA50 mins ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

U.E.59 mins ago

Curtea de Justiție a UE amendează Polonia cu 1 milion de euro/ zi din cauza nerespectării statului de drept și a ordinii juridice a Uniunii Europene

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Klaus Iohannis, în cadrul vizitei de stat din Egipt: România este interesată de stabilizarea situațiilor de criză din Orientul Mijlociu și a zonelor vecine

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a aprobat României un ajutor de stat de 358 de milioane de euro pentru IMM-urile afectate de pandemie și restricțiile impuse de autorități

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Turcia s-a asociat oficial la programele emblematice ale UE: Orizont Europa, Erasmus+ și Corpul european de solidaritate

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană adoptă noi norme ”pentru un sector bancar puternic”: Băncile din UE vor deveni mai reziliente la eventualele șocuri economice viitoare și vor contribui la redresarea Europei

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac: Accederea României în Programul Visa Waiver va da și mai multă consistență parteneriatului strategic România-SUA

POLITICĂ4 hours ago

PMP solicită partidelor parlamentare să pună capăt crizei politice pentru a nu adânci și mai mult criza economică

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, mesaj către Comisia Europeană: Un venit minim garantat pentru fermieri va trebui să fie următorul obiectiv

Daniel Buda6 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL1 day ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Team2Share

Trending