Connect with us

GENERAL

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Institutul European de Inovare & Tehnologie a lansat marți, 26 octombrie, un nou parteneriat pentru inovare, sub forma unei comunități a cunoașterii și inovării, pentru a sprijini competitivitatea și creșterea sectoarelor și industriilor culturale și creative din Europa, informează un comunicat. Noul parteneriat va contribui la accelerarea redresării acestor sectoare și la deblocarea oportunităților economice neexploatate în domeniile arhitectură, patrimoniu cultural, design, modă, film, muzică, editură, arta spectacolului și jocuri video.

Comunitățile cunoașterii și inovării coordonate de EIT pot dura 15 ani. O finanțare din partea UE în valoare de aproximativ 300 de milioane EUR în cadrul programului Orizont Europa este disponibilă pentru două noi comunități de cunoaștere și inovare care urmează să fie lansate în cursul actualei perioade de finanțare, 021 – 2027, cu posibilitatea de a atrage mai multe fonduri din sectorul public șiprivat. Prima, comunitatea cunoașterii și inovării pentru sectoarele și industriile culturale și creative, este pe cale să devină o realitate.

„Cultura este sufletul Europei. Industriile culturale și creative europene au capacitatea de a îmbunătăți viața, de a transforma comunitățile, de a genera locuri de muncă și creștere economică și de a crea efecte de amplificare în alte sectoare, asigurând faptul că Europa devine motorul inovării la nivel mondial. Ambiția noastră este într-adevăr de a pune bazele unui ecosistem european de inovare bazat pe cultură și creativitate. Acest nou parteneriat EIT va contribui la realizarea acestei ambiții. El va sprijini și creativitatea în întreaga Europă și va transforma competențele și cunoștințele în inovații de vârf”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Cererea de propuneri de astăzi marchează începutul celei de-a 9-a comunități EIT, intitulată „Cultură și creativitate”, care se estimează că va începe să activeze în vara anului 2022. Prin cererile sale de propuneri, EIT invită toți partenerii implicați direct sau indirect în aceste sectoare, și anume întreprinderile, învățământul superior, organizațiile de cercetare, ONG-urile, orașele și regiunile, să își prezinte viziunile și proiectele de stimulare a inovării și a dezvoltării sustenabile în sectoarele culturale și creative.

Termenul pentru depunerea candidaturilor este 24 martie 2022, iar EIT va găzdui online o serie de seminare informative pe tot parcursul lunii noiembrie pentru ca părțile interesate să afle mai multe despre cererea de propuneri. Partenerii selectați vor fi anunțați în iunie 2022.

Noua comunitate EIT a culturii și creativității va forma viitorii antreprenori din domeniu prin programe de educație antreprenorială, va energiza întreprinderile sale de vârf prin servicii de înființare și accelerare a dezvoltării lor și va furniza produse și servicii inovatoare. Noua comunitate urmărește, în plus, să stimuleze integrarea sectoarelor culturale și creative în strategiile de dezvoltare regională și locală.

Prin modelul său de operare, care cuprinde întregul parcurs al inovării, de la student la antreprenor, de la idee la produs, precum și de la laborator la piață, EIT a format peste 100 000 de studenți, a lansat 1 400 de produse pe piață și a sprijinit 3 800 de noi întreprinderi care au început să atragă fonduri externe în valoare de 3,9 miliarde EUR de la lansarea sa în 2008.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România să transpună Directiva privind eficiența energetică în ordinea juridică națională

Published

on

©European Union, 2020

Comisia Europeană a deschis proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) împotriva României și Greciei pentru netranspunerea Directivei de modificare privind eficiența energetică [Directiva (UE) 2018/2002] în ordinea juridică națională.

Această directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice, având un obiectiv obligatoriu pentru UE pentru anul 2030 de cel puțin 32,5 %.

Statele membre trebuiau să pună în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 25 octombrie 2020 cel târziu. Nici Grecia și nici România nu au informat Comisia Europeană cu privire la dispozițiile adoptate pentru transpunerea directivei.

Ca urmare, în noiembrie 2020 a fost trimisă o scrisoare de punere în întârziere ambelor state membre, iar avizele motivate sunt trimise în prezent, având în vedere că nicio măsură de transpunere nu a fost comunicată Comisiei. În absența unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, Comisia Europeană poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Comisia Europeană a propus în urmă cu o săptămână mai multe modificări la directiva privind eficiența  eficienţa energetică a clădirilor, care vor fi discutate pe 14 decembrie, a anunţat Gaspard Demur, team leader în cadrul DG Energy, Comisia Europeană, în cadrul Forumului ”România Eficientă – Clădirile în contextul Fit for 55.”

Astfel, Comisia Europeană a propus o nouă ţintă de creştere a eficienţei energetice cu 9% până în 2030.

Strategia privind valul de renovări ale clădirilor, prezentată de Comisia Europeană la mijlocul lunii octombrie a anului trecut, contribuie astfel la atingerea neutralității climatice, stimulând, în egală măsură, redresarea economică și reducerea sărăciei energetice.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport Comisia Europeană: Disparitatea de gen la nivelul educației este în scădere, dar femeile sunt încă subreprezentate în cercetare și inovare

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Numărul studentelor și al absolventelor la nivel de licență, masterat și doctorat a crescut constant în ultimii ani, dar cu toate acestea, femeile sunt încă subreprezentate în carierele din domeniul cercetării și inovării, potrivit principalelor constatări ale raportului „She Figures” 2021 al Comisiei Europene, informează un comunicat de presă. 

Raportul „She Figures” monitorizează începând din 2003 nivelul progreselor înregistrate în direcția egalității de gen în cercetare și inovare, în Uniunea Europeană și în afara acesteia.

Publicația „She Figures” 2021 subliniază că, în medie, la nivel de licență și masterat, ponderea studentelor o depășește pe cea a studenților (54 %), același lucru fiind valabil și în cazul absolventelor (59 %), în timp ce la nivel de doctorat există aproape un echilibru de gen (48 %). Cu toate acestea, disparitățile dintre domeniile de studiu persistă. De exemplu, femeile reprezintă în continuare mai puțin de un sfert din absolvenții de doctorat în domeniul TIC (22 %), în timp ce ele reprezintă 60 % sau mai mult în domeniul sănătății și asistenței sociale (60 %) și al educației (67 %).

Totuși, în România, procentul femeilor în domeniul TIC a fost echilibrat din punct de vedere al genului  (52,8%), înregistrându-se astfel o creștere de aproximativ 18 puncte procentuale față de anul 2015.

În plus, femeile reprezintă doar aproximativ o treime din cercetători (33 %). La cel mai înalt nivel al mediului academic, femeile rămân subreprezentate, ocupând aproximativ un sfert din posturile de profesor universitar (26 %). De asemenea, este mai puțin probabil ca ele să fie angajate ca oameni de știință și ingineri (41 %), iar în rândul profesioniștilor independenți din domeniul științei și ingineriei și al TIC ele sunt, din nou, subreprezentate (25 %).

În rândul statelor membre UE și al țărilor asociate, științele naturale, matematica și statistica, ingineria, construcțiile, precum și sănătatea au fost cele mai frecvente opțiuni de studiu în rândul doctoranzilor. În toate țările, cu excepția Ciprului, Austriei, Poloniei și României, cel puțin unul dintre aceste trei domenii a fost cel mai popular în rândul femeilor și al bărbaților absolvenți de doctorat.

La nivelul tuturor țărilor, cele mai ridicate rate ale șomajului pentru femeile cu studii superioare au fost observate în Turcia (17,1%), Bosnia și Herțegovina (14,9%) și Grecia (14,5%), în timp ce cele mai scăzute rate au fost constatate în Cehia (0,7%), Germania (1%), Ungaria (1,2%) și România (1,2%).

Reamintim că România a obținut 54.5 puncte la Indexul egalității de gen, publicat pe 28 octombrie de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), situându-se astfel pe locul 25 în Uniunea Europeană, la capătul clasamentului, alături de Ungaria (53.4 puncte) și Grecia (52.6). 

Mai mult, raportul arată că, în 2019, femeile reprezentau mai puțin de jumătate dintre directorii instituțiilor în toate statele membre.  Țările cu cel mai mare procent al femeilor în funcții de conducere au fost Letonia (44,4 %), Suedia (41,7 %), Islanda (40,0 %), Lituania (39,0%) și Belgia (37,0%). În 2019, cele mai mici procente în ceea ce privește femeile în funcțiile de conducere au fost înregistrate în Cipru (9,1%), România (11,1%), Franța (12,1%), Grecia (16,0%), Cehia și Ungaria (17,2% fiecare).

„Cel mai recent raport «She Figures» subliniază faptul că economia, laboratoarele și mediul academic din Europa depind deja de femei. Raportul arată însă și faptul că trebuie să ne continuăm eforturile pentru a promova egalitatea de gen, în special pentru a inspira fetele să aleagă o carieră în domeniul STIM. Fără îndoială, Europa are nevoie de creativitatea și potențialul antreprenorial al femeilor pentru a contura un viitor mai sustenabil, mai verde și mai digital”, a transmis Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

Citiți și: Primul raport al Comisiei Europene privind egalitatea de gen: Femeile din nordul Europei au cele mai multe realizări, în timp ce femeile din România și Grecia sunt cele mai dezavantajate


„She Figures” este un studiu trienal care monitorizează egalitatea de gen în cercetare și inovare (C&I). Publicat pentru prima dată în 2003, el urmărește parcursul cercetătorilor femei și bărbați, începând din etapa studiului și a absolvirii, analizând apoi participarea lor pe piața muncii în calitate de cercetători și condițiile lor de muncă, avansarea în carieră și participarea la funcții de decizie, precum și rezultatele obținute la nivel de C&I (inclusiv calitatea de inventator). Corespondenții statistici din statele membre ale UE și din țările asociate contribuie la colectarea datelor.

O serie de politici și programe de finanțare ale UE vizează promovarea egalității de gen în cercetare și inovare. În Comunicarea Comisiei din 2020 privind un nou Spațiu european de cercetare s-a reînnoit angajamentul față de egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen în cercetare prin extinderea priorităților și inițiativelor existente.

În plus, Orizont Europa a consolidat sprijinul pentru egalitatea de gen în cercetare și inovare, prin:

  • un nou criteriu de eligibilitate pentru finanțarea programului Orizont Europa, întrucât organismele publice, organizațiile de cercetare și instituțiile de învățământ superior trebuie să dispună de un plan privind egalitatea de gen;
  • integrarea unei dimensiuni de gen în conținutul cercetării și inovării ca cerință implicită pentru întregul program;
  • finanțarea acțiunilor de sprijinire a elaborării de planuri privind egalitatea de gen în statele membre ale UE și în țările asociate și punerea în aplicare a agendei politice a Spațiului european de cercetare;
  • măsuri și activități de promovare a egalității de gen în cadrul Consiliului European pentru Inovare și
  • încurajarea puternică a echilibrului de gen în echipele de cercetare.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că devine și pentru România

Published

on

© dragospislaru.eu

România trebuie să facă din inovare o prioritate cheie pentru a se pregăti pentru viitor, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, într-o postare pe pagina personală de Facebook.

„Atunci când spui viitor, spui transformare digitală și inovare. România este astăzi într-un moment de imensă oportunitate. O oportunitate care ne poate duce în topul celor mai inovatoare țări din Uniunea Europeană. Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că inovarea devine o prioritate-cheie și pentru România”, afirmă Dragoș Pîslaru. 

Mecanismul de Redresare și Reziliență este cel mai important dosar pe care Dragoș Pîslaru și-a concentrat eforturile în Parlamentul European și datorită banilor pe care îi are la dispoziție, România poate inova la nivel național. 

„Ca europarlamentar am negociat, la Bruxelles, Mecanismul de Redresare și Reziliență care aduce pentru România aproape 30 de miliarde de euro. Banii aceștia sunt șansa noastră să putem inova chiar aici, la noi acasă. Să generăm tehnologii noi, pe care să le propagăm apoi în toată lumea. Să avem „unicorni românești” în toate marile orașe, de la Oradea la Constanța și de la Iași la Craiova”, a precizat acesta. 

Astfel, eurodeputatul USR PLUS subliniază că „avem nevoie de politicieni și funcționari care să înțeleagă că rolul lor este să încurajeze inovarea și digitalizarea, nu să le împiedice”.

„Eu am început deja să fac acest lucru, având calitatea de raportor din partea Renew Europe pe Regulamentul privind Identitatea Digitală Europeană. Sunt nerăbdător să vă aduc vești cu privire la evoluția lucrărilor din Parlamentul European și pe acest subiect”, a mai precizat Dragoș Pîslaru. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

România alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale, cuprinse în componenta Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, aferentă Pilonului II, dedicat transformării digitale. 

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EDUCAȚIE12 hours ago

Rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie, a deschis conferința internațională WAAS, dedicată viitorului educației și leadershipului global

CHINA12 hours ago

Lituania solicită ajutorul UE în disputa diplomatică cu Beijingul pivind Taiwanul: Este nevoie de o ”reacție puternică pentru a transmite că presiunea economică motivată politic este inacceptabilă”

U.E.14 hours ago

Constelația Galilelo se dezvoltă. UE a lansat doi noi sateliți pentru a-și consolida poziția în furnizarea de servicii de navigație și poziționare

Dan Motreanu14 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: În Grupul PPE, susținem o educație de calitate, condiție prealabilă pentru creșterea economică

U.E.14 hours ago

Noul guvern german va avea în premieră un număr egal de femei și bărbați. Femeile vor ocupa posturi-cheie, precum cel de Interne sau al Apărării

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană a aprobat decizia de a aloca Irlandei 920,4 milioane de euro din Rezerva de ajustare la Brexit, din care România va primi aproape 40 de milioane de euro

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ajutoare de stat: Comisia Europeană adoptă Comunicarea revizuită privind asigurarea creditelor la export pe termen scurt

ROMÂNIA15 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români se declară în favoarea principiilor digitale promovate de către Uniunea Europeană

U.E.16 hours ago

Raport oficial: Cu bugete record în domeniul militar în 2020, statele UE au eșuat să colaboreze în domeniul apărării europene

euro bani moneda
U.E.16 hours ago

Bancnotele euro își ”reînnoiesc aspectul”. BCE dorește să redefinească elementele grafice ale bancnotelor euro până în 2024, în colaborare cu cetățenii europeni

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending