Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a avut marți o întrevedere cu prim-ministrul Natalia Gavriliță la sediul NATO, subliniind angajamentul NATO de a aprofunda parteneriatul cu Republica Moldova, cu respectarea deplină a independenței, suveranității și integrității teritoriale a acesteia, arată Alianța într-un comunicat.

Geoană a mulțumit Moldovei pentru contribuția sa la misiunea NATO de menținere a păcii din Kosovo și pentru eforturile sale continue de reformare și modernizare a forțelor sale armate.

De asemenea, a salutat condamnarea de către Moldova a războiului Rusiei din Ucraina și asistența acordată refugiaților ucraineni, în ciuda presiunilor economice și a amenințărilor din partea Moscovei.

El a adăugat că invazia brutală a Rusiei “i-a determinat pe aliați și pe parteneri să își revizuiască și să își consolideze politicile de securitate și apărare”.

Secretarul general adjunct a mulțumit, de asemenea, premierului pentru oferta Republicii Moldova, “prin intermediul NATO, de a furniza personal de căutare și salvare aliatului nostru, Turcia, în urma cutremurelor tragice de ieri”.

La Summitul NATO din 2022 de la Madrid, Aliații NATO au convenit să își intensifice sprijinul pentru a ajuta Republica Moldova să își consolideze reziliența și pregătirea civilă. Acest lucru se adaugă la anii de sprijin NATO în domenii precum distrugerea pesticidelor periculoase, îmbunătățirea apărării cibernetice și consolidarea bunei guvernanțe în cadrul forțelor armate.

Geoană a menționat că sprijinul personalizat pentru Moldova va fi pe ordinea de zi atunci când miniștrii Apărării din NATO se vor reuni la Bruxelles în cursul lunii februarie.

Înzestrarea Forţelor Aeriene cu sisteme PATRIOT adaugă ”o capabilitate de apărare aeriană robustă, credibilă, interoperabilă şi flexibilă, destinată îndeplinirii misiunilor Armatei României”, a afirmat, marţi, ministrul apărării naţionale, Angel Tîlvăr.

El a vizitat, alături de şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, Regimentul 74 PATRIOT Mihai Bravu, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Cele patru sisteme constituie prima etapă a realizării unei capabilităţi de apărare aeriană cu baza la sol de ultimă generaţie, cu posibilităţi testate în luptă de apărare împotriva rachetelor balistice tactice şi a rachetelor de croazieră, complet integrabilă în sistemul NATO”, a adăugat ministrul.

Comanda Regimentului 74 a prezentat conducerii MApN și stadiul instruirii personalului de operare şi mentenanţă al unității, care va continua, în acest an, pregătirea prin cursuri organizate la Școala de artilerie antiaeriană (Air Defense Artillery School) din Statele Unite ale Americii, precum şi instruirea în ţară a personalului, pe configurația specifică echipamentelor livrate României, concomitent cu parcurgerea etapelor de testare, acceptanță și recepţie a sistemelor.

 Contractorii principali ai pachetului de echipamente și servicii aferente sistemelor PATRIOT sunt companiile americane Raytheon și Lockheed-Martin.

România a achiziționat cea mai  modernă configurație hardware și software de sisteme PATRIOT aflate în serviciu, testată în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de amenințări aeriene actuale.

Primul sistem PATRIOT a fost livrat Forțelor Aeriene Române în anul 2020, iar din anul 2021 execută misiuni specifice de apărare aeriană şi împotriva rachetelor a spaţiului aerian al României şi al NATO.

Sistemul al 2-lea PATRIOT a fost livrat în cursul anului 2022, testarea de acceptanţă şi recepţia au fost realizate în luna decembrie a anului trecut și a intrat deja în înzestrarea Regimentului 74 PATRIOT.

Sistemele al 3-lea şi al 4-lea PATRIOT au fost livrate parţial în cursul anului 2022, livrarea integrală, testarea de acceptanţă şi recepţia urmând a se finaliza în luna aprilie 2023.

Aproximativ 350 militari cu 60 vehicule militare aparținând Grupului de Luptă al NATO din România, cu Franța ca națiune-cadru, Brigăzii 8 Rachete Operativ Tactice „Alexandru Ioan Cuza” și Diviziei 101 Aeropurtate a Statelor Unite ale Americii participă, între 2 și 10 februarie, la exercițiul cu trageri de luptă ,,EAGLE ROYAL 23”, informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Exercițiul se desfășoară la Centrul Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană “General de brigadă Ion Bungescu” din Capu Midia, județul Constanța.

În cadrul exercițiului va avea loc joi, 9 februarie, un antrenament cu trageri de luptă la care presa va avea acces.

Scopul exercițiului ,,EAGLE ROYAL 23” este de a testa interoperabilitatea sistemelor de artilerie, într-un scenariu fictiv, în cadrul unei operațiuni NATO de apărare colectivă, în conformitate cu articolul 5, pe Flancul de Sud-Est al Alianței, mai arată MApN.

Aceste manevre militare reprezintă o premieră prin prisma componenței forțelor dislocate.

Grupul de luptă al NATO din România, condus de Franța și care mai are în componența sa militari olandezi, belgieni și români, a fost înființat anul trecut ca răspuns al invaziei militare a Rusiei în Ucraina și ca urmare a deciziei aliate de a transforma postura de apărare și descurajare a NATO în România de la o prezență adaptată la o prezență și apărare avansate.

Brigada 8 LAROM, localizată la Focșani, este prima și singura din România dotată cu sistem de lansatoare multiple de rachete cu bătaie mare HIMARS. De altfel, anul trecut, tot la facilitatea militară din Capu Midia, au avut loc primele trageri cu sistemul de rachete HIMARS aflat în dotarea Forțelor Terestre Române. România este și primul aliat din cadrul NATO care s-a înzestrat cu lansatoare americane HIMARS. 

Citiți și New York Times: SUA vor trimite în România câteva mii de militari de elită și un general cu două stele ca primă linie de apărare în cazul unei agresiuni a Rusiei către NATO

În ceea ce privește militarii Diviziei 101 Aeropurtate, aproximativ 4.000 de soldați americani din cadrul acestei divizii sunt staționați la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu încă din vara anului trecut, inclusiv grupuri mici de trupe care se antrenează frecvent chiar la granița României cu Ucraina.  Înainte de aceasta, a existat un contingent mai mic din cadrul Diviziei 82 Aeropurtate care a fost trimis ca parte a unei forțe de răspuns rapid după invazia Rusiei în Ucraina în februarie.

La începutul lunii februarie a anului trecut, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, președintele Joe Biden a aprobat trimiterea a 3.000 de militari americani în Europa de Est, dintre care 1.000 în România, pentru a întări flancul estic al NATO pe fondul tensiunilor cu Rusia, evocând obligația sacră a Statelor Unite conform articolului 5 din Tratatul NATO de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat.

În iunie 2022, la începutul summitului NATO de la Madrid, Biden a anunțat că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar. Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se aflau până în februarie 2022 în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație.