Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Întâlnire Josep Borrell-Nicu Popescu la Bruxelles: UE va asigura sprijinul politic, financiar și tehnic pentru R. Moldova în atenuarea impactului războiului din Ucraina

Published

on

© European Union, 2022

UE va asigura sprijinul politic, financiar și tehnic pentru Republica Moldova în atenuarea impactului războiului din Ucraina și consolidarea rezilienței statului de peste Prut, a fost asigurarea dată de șeful diplomației europene, Josep Borrell, omologului moldovean, Nicu Popescu, în cadrul întâlnirii de joi, de la Bruxelles, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Potrivit sursei citate, cei doi oficiali au discutat despre impactul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, în special asupra securității energetice a Republicii Moldova, precum și despre agenda de reforme a Republicii Moldova, care încearcă să avanseze pe drumul său european.

În context, Înaltul Reprezentant Borrell a reiterat „sprijinul de neclintit” al UE pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova și a condamnat încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachetele rusești care au fost folosite pentru atacuri asupra unor obiective civile și a infrastructurii civile din Ucraina.

De asemenea, șeful diplomației UE a subliniat solidaritatea puternică a UE cu Republica Moldova și a asigurat sprijinul politic, financiar și „tehnic ferm și cuprinzător” al UE pentru a sprijini Moldova în atenuarea impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și pentru consolidarea capacității sale de reziliență. Aceștia au discutat despre modalitățile de consolidare în continuare a cooperării în domeniul securității și apărării.

În contextul statutului de țară candidată la UE al Republicii Moldova, Înaltul Reprezentant a salutat angajamentul continuu al guvernului față de reforme și a subliniat importanța realizării reformelor în sectorul justiției și a combaterii corupției. „Acest lucru este esențial pentru procesul de extindere, dar la fel de important pentru consolidarea rezilienței generale a Moldovei”, a punctat Josep Borrell.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

REPUBLICA MOLDOVA

Reprezentanți ai Transelectrica și oficiali din R. Moldova au agreat pașii pentru ca OPCOM să devină operatorul de piață electrică din țara vecină

Published

on

© Transelectrica/ Facebook

Reprezentanții Transelectrica și cei ai Republicii Moldova, în frunte cu Andrei Spînu, vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, au discutat despre consolidarea colaborării în domeniul energetic.

Potrivit unui comunicat al companiei, în cadrul întâlnirii a fost abordată analiza oportunității de extindere a OPCOM (Operatorul pieței de energie electrică și de gaze naturale din România), filială a CNTEE Transelectrica SA, pe piața de energie electrică din Republica Moldova, fiind agreați astfel pașii următori pentru ca OPCOM să devină operatorul de piață electrică din Republica Moldova. La discuții au luat parte Gabriel Andronache, președintele Directoratului CNTEE Transelectrica SA, Bogdan Toncescu, membru al Directoratului, precum și Victor Ionescu, directorul general OPCOM.

Vizita de la sediul CNTEE Transelectrica SA vine în continuarea discuțiilor găzduite miercuri de Ministerul Energiei, privind dezvoltarea cooperării energetice dintre România și Republica Moldova prin proiecte concrete.

Președintele Directoratului Gabriel Andronache a participat la întâlnirea de la Ministerul Energiei, dedicată proiectelor de interconectare energetică, susținând principalele priorități bilaterale în ceea ce privește transportul energiei electrice.

Pe masa discuțiilor cu partenerii moldoveni s-au aflat soluțiile de urgentare a proiectului Liniei Electrice Aeriene 400 kV de interconexiune Suceava (RO) – Bălți (MD), precum și soluțiile de dezvoltare a unei noi interconexiuni printr-o linie de 400 kV. Acestea vor fi incluse într-o actualizare a Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernului Republicii Moldova privind interconectarea sistemelor energetice (gaze naturale și rețele electrice).

Totodată, printre subiectele tratate s-a numărat și stadiul demersurilor de integrare a ÎS Moldelectrica în cadrul ENTSO-E, proces pentru care Transelectrica și-a reafirmat sprijinul prin punerea la dispoziția operatorului de transport și sistem din Moldova expertiza necesară îndeplinirii pașilor de conformitate.

Vizita delegației de nivel înalt din Republica Moldova reconfirmă parteneriatul puternic și sprijinul pe care Transelectrica este pregătită să-l acorde statului vecin în eforturile de asigurare a securității energetice.

Alături de vicepremierul Spînu, din delegația Moldovei au făcut parte Constantin Borosan, secretar de stat, Eliza Postolachi, șef de cabinet viceprim-ministru, Carolina Novac, consilier prim-ministru, Victor Bînzari, director general interimar SA Energocom, Sergiu Aparatu, administrator interimar Î.S. Moldelectrica, Alexandru Săndulescu, înalt consilier UE în domeniul energetic, Mihaela Manoli, ministru-consilier, și Roxana Samson, Secretar I.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Polemicile create în jurul aderării Republicii Moldova la NATO sunt parte a războiului hibrid, susține ministrul apărării de la Chișinău

Published

on

© Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Polemicile create în jurul aderării Republicii Moldova la NATO sunt parte a războiului hibrid, susține ministrul apărării Anatolie Nosatîi de la Chișinău, potrivit IPN.md, Radio Chişinău şi EFE, preluat de Agerpres.

Ministrul apărării susține, de asemenea, că discuțiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianță militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetățenii. De altfel, el a mai punctat că Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid. 

„Cu regret, domeniul apărării a fost dat uitării, n-au fost făcute investiţii, de aceea nu putem face faţă provocărilor din prezent. Statutul nostru de neutralitate ne-a lasat să fim de unii singuri şi cu un sistem de apărare care nu este relevant în situaţia actuală”, a subliniat Anatolie Nosatîi.

Potrivit acestuia, armata – estimată la aproximativ 6.500 de militari profesionişti (plus 2.000 de soldaţi care fac serviciul militar obligatoriu în fiecare an) – a primit până acum “puţină atenţie”, notează EFE.

În acest sens, ministrul moldovean al apărării a pledat pentru crearea de alianţe militare fără a renunţa la neutralitatea consacrată de Constituţie.

Pe de altă parte, președinta Maia Sandu a declarat, într-un interviu pentru Politico, că invazia Rusiei în Ucraina determină Republica Moldova să se gândească dacă nu cumva țara trebuie să renunțe la neutralitatea consacrată prin constituție și să se integreze într-o „alianță mai mare”.

„Acum, există o discuție serioasă … despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”, a spus ea. „Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca națiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a insistat președinta R. Moldova, care anterior a solicitat aliaților sisteme antiaeriene și sprijin financiar pentru Republica Moldova, în contextul în care războiul rus în Ucraina continuă.

În declarați sa, Sandu a avut grijă să nu menționeze numele NATO, anatemă pentru președintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei. Rusia a avertizat împotriva unei cooperări militare suplimentare între Moldova și aliații occidentali.

Deși Moldova nu este membră a NATO, ea cooperează cu organizația și contribuie la forța de menținere a păcii condusă de NATO în Kosovo.

 

 

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ursula von der Leyen: Comisia Europeană propune creșterea asistenței macro-financiare pentru Republica Moldova cu 145 de milioane de euro

Published

on

© Maia Sandu/ Twitter

Comisia Europeană a propus marți majorarea asistenței macro-financiare (AMF) în curs de acordare Republicii Moldova cu până la 145 de milioane de euro, ceea ce ridică suma totală a sprijinului în curs de acordare pentru această țară la 295 de milioane de euro, a informat executivul european într-un comunicat, în timp ce șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că UE este solidară cu Republica Moldova pentru a face față undelor de șoc cauzate de războiul Rusiei în Ucraina.

Prin această propunere, Comisia este alături de Republica Moldova, care continuă să își pună în aplicare agenda de reforme, în timp ce se confruntă cu consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, se luptă cu o criză energetică și găzduiește un număr mare de refugiați din Ucraina. Propunerea vine în urma anunțului făcut de președintele von der Leyen la Chișinău în noiembrie 2022 cu privire la un sprijin financiar suplimentar pentru Moldova.

“Suntem solidari cu Moldova, în timp ce undele de șoc ale războiului brutal al Rusiei continuă să aibă un impact asupra țării. Astăzi propunem să suplimentăm asistența macro-financiară pentru Moldova cu 145 de milioane EUR. Acest lucru va sprijini în mare măsură economia și securitatea energetică a țării”, a declarat, marți, von der Leyen.

Asistența suplimentară are ca scop acordarea unui sprijin suplimentar Republicii Moldova, a cărei economie a fost grav afectată de consecințele invaziei Rusiei în Ucraina, precum și de o criză energetică semnificativă care continuă din octombrie 2021.

Majorarea asistenței macro-financiare ar ajuta țara să acopere o parte din nevoile sale de finanțare suplimentară în 2023, să sprijine stabilitatea macroeconomică și să asigure continuarea reformelor. Propunerea de astăzi ar însoți programul în curs de desfășurare al țării în cadrul Fondului Monetar Internațional.

Cele două plăți suplimentare în cadrul propunerii de majorare a AMF ar fi strict condiționate de progresele satisfăcătoare înregistrate în cadrul programului Fondului Monetar Internațional și de punerea în aplicare a unor noi condiții de politică care urmează să fie convenite între Moldova și UE și adăugate la memorandumul de înțelegere existent. Aceste condiții de politică ar viza abordarea unora dintre deficiențele fundamentale expuse în ultimii ani în economia și sistemul de guvernanță economică din Moldova, precum și în alte domenii-cheie, inclusiv buna guvernanță și lupta împotriva corupției, statul de drept și securitatea energetică. Condițiile ar veni în completarea angajamentelor asumate de Moldova în cadrul programului convenit cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, precum și a operațiunilor de sprijin bugetar ale UE, a Acordului de asociere și a obiectivelor generale ale relațiilor UE-Moldova, sprijinind în continuare Moldova pe calea sa europeană.

Din suma suplimentară de până la 145 de milioane de euro, până la 45 de milioane de euro vor fi acordate sub formă de granturi și până la 100 de milioane de euro sub formă de împrumuturi în condiții de finanțare favorabile.

Suma ar urma să fie plătită în două tranșe suplimentare planificate pentru trimestrele al treilea și al patrulea din 2023, cu condiția îndeplinirii condițiilor de politică.

Parlamentul European și Consiliul trebuie acum să examineze și să adopte propunerea de majorare a asistenței macro-financiare actuale acordate Moldovei. Odată adoptată, propunerea va intra în vigoare și vor putea fi efectuate plățile.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA12 hours ago

Directorul executiv al FMI a remarcat consolidarea reputației României în plan european și internațional, prin performanțele economice obținute și reformele asumate

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Vasile Blaga apreciază că rezultatul alegerilor din Austria mai degrabă încurcă decât ajută România în eforturile de aderare la Schengen: Subiectul nu trebuie să se stingă. Demersul diplomatic trebuie să continue

SUA13 hours ago

Antony Blinken îndeamnă Israelul și Palestina să ia măsuri pentru aplanarea tensiunilor care au dus la un nou val de violențe

ROMÂNIA14 hours ago

Lituania susține ferm aderarea României la Schengen. Miniștrii de externe ai celor două țări au discutat despre cooperarea în cadrul UE, NATO și a Inițiativei celor Trei Mări

U.E.15 hours ago

Franța se angajează să lupte mai eficient împotriva rasismului, antisemitismului şi discriminării printr-un plan menit să facă tânăra generație mai puțin vulnerabilă la mesajele bazate pe ură

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Protecția consumatorilor: Comisia Europeană a identificat practici manipulatoare în 148 din cele 399 de magazine virtuale care au făcut obiectul unei verificări

ROMÂNIA16 hours ago

Eurostat: România continuă să se bazeze în proporție de 72% pe combustibili fosili pentru aprovizionarea sa globală cu energie

U.E.17 hours ago

Polonia își crește bugetul pentru apărare la 4% din PIB în 2023. Morawiecki: Războiul din Ucraina ne determină să ne înarmăm și mai repede

CONSILIUL UE17 hours ago

Consiliul UE recomandă consolidarea plaselor de siguranță socială prin promovarea unui venit minim adecvat și garantarea accesului la servicii esențiale pentru persoanele care nu dispun de resurse suficiente

ROMÂNIA17 hours ago

Bogdan Aurescu anunță că România și Austria vor demara “discuții la nivel de experți în perioada imediat următoare”: Rezultatul alegerilor arată absenţa impactului folosirii temei Schengen

NATO3 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.3 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO4 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL5 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO7 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

Team2Share

Trending