Connect with us

U.E.

Întâlnirea dintre Jean-Claude Juncker și Boris Johnson, încheiată fără progrese. Președintele Comisiei Europene a reiterat că este responsabilitatea Regatului Unit să prezinte alternative la mecanismul de backstop

Published

on

© Mina Andreeva/Twitter

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker i-a reiterat premierului britanic Boris Johnson solicitarea de a veni cu o soluție pentru a înlocui mecanismul de backstop, prevedere cuprinsă în acordul de retragere a Regatului Unit din UE care asigură o graniță fără fricțiuni între Republica Irlanda și provincia nord-irlandeză, garantând astfel respectarea acordului din Vinerea Mare.

În cadrul unui comunicat ce a succedat prima întâlnire dintre Jean-Claude Juncker și Boris Johnson de când acesta din urmă a preluat mandatul de șef al Executivului de la Londra, Comisia Europeană a menționat că ”președintele Juncker a reiterat că este responsabilitarea Regatului Unit să prezinte soluții fezabile care sunt compatibile cu Acordul de retragere. Președintele Juncker a subliniat dorința și deschiderea Comsiei de a analiza astfel de propuneri, dacă acestea îndeplinesc obiectivele backstop-ului. Astfel de propuneri nu au fost încă înaintate”, este menționat într-un comunicat al Executivului european.

Comisia Europeană și-a arătat, de asemenea, disponibilitatea de a lucra ”24 de ore din 24. (n.r. Summitul) Consiliului European din octombrie (n.r. 17-18) va reprezenta o etapă importantă în acest proces. UE27 rămâne unită”, mai precizează sursa amintită mai sus.

Atât Juncker, cât și Johnson au convenit ca discuțiile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană ”trebuie să se intensifice”, iar întrevederile viitoare ”vor avea loc zilnic”. Downing Street a punctat că cele două părți au convenit că ”discuții ar trebui să aibă loc, de asemenea, și la nivel politic, între Michel Barnier și ministrul pentru Brexit”.

În pofida acestui deznodământ, Downing Street a subliniat că premierul britanic ”nu va cere o extindere (n.r. a articolului 50) și că va scoate Regatul Unit din UE la 31 octombrie”.

La întrevederea dintre Juncker și Johnson au participat și negociatorul șef al Uniunii Europene, Michel Barnier și ministrul britanic pentru Brexit, Steve Barclay, fiind prezent, de asemenea, și reprezentantul permanent al Regatului Unit la UE, Tim Barrow.

Fără a prezenta propuneri concrete menite să contibuie la depășirea impasului în care se află Brexit-ul, posibilitatea de a obține un acord convenit de ambele părți până la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie, ultimul înainte de data de 31 octombrie – în pofida optimismului exuberant afișat de Johnson înainte de întrevederea de la Luxemburg cu Juncker – parte a fi sortită eșecului.

Citiți și:
Înainte de Brexit, Boris Johnson compară Marea Britanie cu supereroul Hulk: ”Cu cât Hulk devine mai furios, cu atât este mai puternic şi scapă de fiecare dată, chiar dacă părea bine legat”

Oficialii europeni au criticat, prin vocea lui Michel Barnier, a președintelui Parlamentului European, David Sassoli, lipsa de implicare a părții britanice în a pune capăt acestei tragice epopei semnate de David Cameron, datată cu 23 iunie 2016, și au cerut, în egală măsură, alternative concrete, fezabile din punct de vedere juridic, la ”plasa de siguranță”, un rezultat de compromis la care a ajuns fostul premier britanic Theresa May în luna decembrie a anului 2017 cu echipa de negociatori UE.

De altfel, Michel Barnier, se va adresa miercuri Parlamentului European, reunit săptămâna aceasta în sesiune plenară la Strasbourg, cerându-le europarlamentarilor să reafirme angajamentul lor pentru mecanismul de backstop.

Citiți și:
Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Între timp, Curtea Supremă a Regatul Unit se va reuni marți pentru a decide legalitatea deciziei prim-ministrului britanic Boris Johnson de a proroga Camera Comunelor pentru cinci săptămâni, până la 14 octombrie, limitând astfel timpul parlamentarilor britanici de a dezbate cea mai gravă criză pe timp de pace pe care Marea Britanie o traversează – Brexit-ul.

Așa cum preciza la 12 martie 2019 vicepreședintele Comisiei Europene Jyrki Katainen într-o postare pe pagina sa de Twitter, după ce Parlamentul britanic respingea pentru a doua oară Acordul de retragere a Regatului Unit din UE: ”Mâinile pe volan, privirea înainte și puneți-vă centurile de siguranță!”

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Klaus Iohannis: Ursula von der Leyen își dorește ca România să desemneze o femeie pentru poziția de comisar european pe transporturi

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis a reiterat vineri, la sosirea la Consiliul European, că România trebuie să nominalizeze ”o persoană integră” pentru funcția de comisar european, în contextul în care șeful statului a avut joi o întrevedere cu președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Mai mult, președintele a spus că von der Leyen este ”îngrijorată de situația creată cu un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar” și a arătat că ”ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”.

Doamna președinte-desemnat von der Leyen este foarte îngrijorată pentru situația care s-a creat. Avem un guvern interimar care nu va nominaliza un comisar. Comisia se grăbește, chit că acum avem o amânare de o lună de zile – nu din cauza României, din alte motive. Dar situația este una complicată și sper să găsim soluții. (…) Ar fi total nepotrivit și ar fi o eroare gravă din partea României să se oprească întregul demers din cauza noastră”, a spus președintele, în cadrul unor declarații de presă.

Șeful statului a mai precizat că atunci când va reveni în țară o să demareze discuții pentru identificarea unor soluții.

”Este clar că avem nevoie de o persoană integră, o persoană care are cunoștințele necesare pentru a umple poziția de comisar european, o persoană care ar reprezenta într-un fel și România în Comisie într-un sens pozitiv. Noi avem oameni competenți, oameni profesioniști, hai să îi trimitem la Bruxelles”, a mai adăugat președintele, refuzând însă să facă un profil clar în acest sens.

Întrebat de corespondentul CaleaEuropeană.ro dacă în urma discuțiilor cu Ursula von der Leyen privind viitorul comisar european din partea României s-a reluat importanța principiului echilibrului de gen în compunerea Comisiei, președintele a răspuns afirmativ.

Da, doamna președinte ales von der Leyen a subliniat și la discuția pe care am avut-o ieri că își dorește foarte mult ca România să desemneze o doamnă pentru poziția de comisar pe transporturi”, a spus Iohannis.

Mai mult, șeful statului a subliniat din nou că în discuțiile cu viitoarea președintă a Comisiei Europene nu s-a intrat în detalii în privința unui nume de potențial candidat.

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri seară, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii avute în marja Consiliului European, despre comisarul pe care România trebuie să-l nominalizeze în noul Colegiu al Comisiei Europene.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

Anterior întâlnirii, Iohannis a declarat jurnaliștilor prezenți la Bruxelles că nu poate accepta ca un guvern demis, în speță cabinetul Dăncilă, să facă o propunere de comisar european.

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Votul din plenul Parlamentului European privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie, a fost amânat de conducerea PE după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși de comisiile europarlamentare.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, în ale cărei atribuții va intra și nominalizarea unui nou comisar european.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel dorește negocierea cât mai rapidă a unui acord comercial între UE și Marea Britanie

Published

on

© UK Prime Minister/ Facebook

Cancelarul german Angela Merkel dorește negocierea cât mai rapidă a unui acord comercial cu Marea Britanie în contextul în care joi s-a ajuns la un acord de retragere între Uniunea Europeană și Regatul Unit, care a fost acceptat de liderii europeni în prima zi a summit-ului de la Bruxelles, relatează Bloomberg și Reuters, preluat de Agerpres.

Angela Merkel a declarat că liderii UE au venit în unanimitate în întâmpinarea acordului privind Brexit și, în contextul în care ,,este destul de clar că Marea Britanie va fi o ţară terţă”, cancelarul german a subliniat că ,, trebuie să încheiem foarte rapid un acord de comerţ liber”. într-o conferință de presă după reuniunea din prima zi a summit-ului european.

Potrivit acesteia, există ,,o diferenţă esenţială” faţă de perioada când era prim-ministru Theresa May deoarece ,,atunci nu era clar cum vor arăta relaţiile viitoare, dacă ar trebui să existe o aderare la uniunea vamală sau nu”. 

Noul acord prevede că Irlanda de Nord va fi o parte a teritoriului vamal al Marii Britanii, însă va respecta regulile vamale ale Uniunii Europene pentru produsele exportate către UE. De asemenea, în cazul frontierei irlandeze va exista și un mecanism de rabat, detaliile find încă necunocute, însă această soluție pare agreată de ambele părți, în contextul în care guvernul Johnson a respins fără echivoc mecanismul de backstop (plasa de siguranță) negociată de fostul executiv al Theresei May.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Întrebată dacă s-a luat în calcul varianta în care Parlamentul britanic ar respinge noul acord, cancelarul german a explicat că liderii statelor membre nu s-au angajat în asemenea scenarii, ,,nu ne-am gândit la fiecare <<dacă>> sau <<dar>>”, fiind o chestiune care ține de ,,încrederea în Parlamentul britanic, un parlament vechi, cu experiență și înțelept”, care, desigur, ,,este liber să ia orice decizie”.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reunite în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În acest context, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a respins varianta acordării unei noi prelungiri pentru Brexit, explicând că nu mai există un motiv care să susțină o prelungire, acordul la care negociatorii britanici și cei europeni au ajuns după runde de discuții-maraton fiind unul ”corect, echilibrat”, care garantează pacea și stabilitea pe insula irlandeză.

Această poziție pare menită să pună presiune pe parlamentarii britanici, dar și să fie un mesaj care ar putea însemna că, după trei ani de la referendumului din 23 iunie 2016 și un acord respins deja de trei ori de Camera Comunelor, Bruxelles-ul nu mai are dorința de a deschide din nou negocierile. 

De altfel, în conferința de presă comună cu premierul britanic Boris Johnson, Juncker a precizat că UE va începe negocierile cu Marea Britanie privind viitoarele relații imediat după ratificarea acordului, la 1 noiembrie. 

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Citiți și Acordul pentru Brexit coincide cu moștenirea lui Tusk și a lui Juncker, aflați la final de mandat: Ușa va fi întotdeauna deschisă dacă prietenii noștri britanici decid să se întoarcă într-o zi

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Emmanuel Macron pentru implicarea în numirea Laurei Codruţa Kövesi ca procuror-șef european: ”Avem o persoană din România care conduce o instituție europeană”

Published

on

Corespondență din Bruxelles

Președintele Klaus Iohannis i-a mulțumit omologului său francez, Emmanuel Macron pentru implicare în procedura de desemnare și de alegere a procurorului-șef european, a explicat șeful statului, vineri, la sosirea la Consiliul European.

”Cu președintele Macron am avut o discuție foarte. În primul rând, am ținut să-i mulțumesc pentru implicarea deosebită și de succes în procedura de desemnare și de alegere a procurorului-șef european, doamna Kövesi. Și am discutat pe marginea formării Comisiei pentru că și Franța are un parcurs mai complicat. A fost un schimb de opinii”, a spus Iohannis, în cadrul unor declarații de presă, referindu-se la întâlnirea pe care a avut-o cu Macron, joi, la Consiliul European.

Întrebat despre importanța numirii Laurei Codruţa Kövesi în fruntea Biroului Public European, președintele a răspuns: ”Este foarte importantă. Este o reușită care este semnificativă și pentru doamna Kovesi și pentru România.

Un procuror din România este șef pentru o instituție europeană. Acum avem o persoană din România care conduce o instituție europeană”, a completat președintele Klaus Iohannis.

Ultima întâlnire Iohannis – Macron a avut loc de Ziua Europei, la 9 mai 2019, la Summitul de la Sibiu, găzduit de șeful statului.

Pe de altă parte, în luna iulie, cei doi șefi de stat au avut o convorbire telefonică în urma căreia liderul francez a menționat că țara sa o va sprijini pe Laura Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef european, poziție în care fosta șefă a DNA a fost numită săptămâna aceasta, în urma a două decizii venite din partea Consiliului Uniunii Europene și a Parlamentului European.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending