Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Inteligența artificială „fabricată în Europa”. Comisia Europeană a prezentat un plan elaborat alături de statele membre pentru a promova dezvoltarea AI

Published

on

În contextul strategiei sale privind inteligența artificială, adoptată în aprilie 2018, Comisia prezintă astăzi un plan coordonat, elaborat împreună cu statele membre, pentru promovarea dezvoltării și a utilizării inteligenței artificiale în Europa.
Acest plan propune acțiuni comune pentru o cooperare mai strânsă și mai eficientă între statele membre, Norvegia, Elveția și Comisie în patru domenii-cheie: creșterea investițiilor, punerea la dispoziție a mai multor date, încurajarea talentelor și asigurarea încrederii. O coordonare mai puternică este esențială pentru ca Europa să devină lider mondial în domeniul dezvoltării și utilizării inteligenței artificiale etice și sigure de ultimă oră.

Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, a salutat această etapă importantă: „Mă bucur să constat că țările europene au înregistrat progrese satisfăcătoare. Am convenit să colaborăm în vederea creării unei rezerve comune de date, care reprezintă materia primă a inteligenței artificiale, în sectoare precum cel al sănătății, pentru a îmbunătăți diagnosticarea și tratarea cancerului. Este necesar să coordonăm investițiile în scopul realizării de investiții publice și private în valoare de cel puțin 20 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2020. Acestea sunt esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Inteligența artificială nu este un capriciu, ci reprezintă chiar viitorul nostru.”

Comisarul pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel, a adăugat: „Inteligența artificială transformă lumea în prezent, așa cum a făcut-o electricitatea în trecut. Împreună cu statele membre, vom investi mai mult pentru a introduce inteligența artificială în toate sectoarele economiei, vom sprijini competențele avansate și vom spori la maximum disponibilitatea datelor. Grație planului de acțiune coordonat, Europa va putea să valorifice avantajele inteligenței artificiale în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor și să concureze la nivel mondial, asigurând totodată un climat de încredere și respectarea valorilor etice.”

Reprezentanții statelor membre, ai Norvegiei, ai Elveției și ai Comisiei s-au reunit în cursul ultimelor șase luni pentru a identifica sinergii și acțiuni comune care vor fi de acum revizuite și actualizate anual, acordând prioritate domeniilor de interes public, cum ar fi asistența medicală, transportul și mobilitatea, securitatea și energia. S-a ajuns la un acord cu privire la următoarele aspecte:

1. Maximizarea investițiilor prin intermediul unor parteneriate

Comparativ cu situația din alte părți ale lumii, precum SUA și China, în UE nivelurile investițiilor în inteligența artificială sunt reduse și fragmentate. În conformitate cu strategia privind inteligența artificială, prezentată în luna aprilie, planul prevede coordonarea investițiilor, care va conduce la crearea de sinergii sporite și la realizarea de investiții publice și private în valoare de cel puțin 20 de miliarde EUR, începând din prezent și până la sfârșitul anului 2020, și de peste 20 de miliarde EUR pe an în deceniul următor, în cercetarea și inovarea din domeniul inteligenței artificiale. În completarea investițiilor naționale, Comisia va investi 1,5 miliarde EUR până în 2020, adică cu 70 % mai mult decât în perioada 2014-2017. Pentru următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027), UE a propus investiții de cel puțin 7 miliarde EUR din programul Orizont Europa și din programul Europa digitală în domeniul inteligenței artificiale.

Printre acțiunile comune care vor permite atingerea acestor obiective investiționale se numără:

  • Strategii naționale în domeniul inteligenței artificiale: Până la jumătatea anului 2019, toate statele membre ar trebui să dispună de propriile lor strategii, definind nivelurile de investiții și măsurile de punere în aplicare, care vor contribui la discuțiile de la nivelul UE.
  • Un nou parteneriat public-privat în domeniul inteligenței artificiale: Va fi creat un nou parteneriat pentru cercetare și inovare în domeniul inteligenței artificiale, pentru a încuraja colaborarea dintre mediul academic și industria din Europa și pentru a defini o agendă strategică comună de cercetare în acest domeniu.
  • Un nou fond pentru extindere în domeniul inteligenței artificiale: Comisia va sprijini întreprinderile nou-înființate și inovatorii din domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiei blockchain aflați în etapele incipiente ale activității lor, precum și întreprinderile aflate în faza de extindere.
  • Dezvoltarea și conectarea principalelor centre mondiale din domeniul inteligenței artificiale: Va fi dezvoltată o rețea de centre europene de excelență în domeniul inteligenței artificiale, vor fi create laboratoare de testare de referință la nivel mondial în domenii precum mobilitatea conectată și va fi încurajată adoptarea inteligenței artificiale în întreaga economie, prin intermediul centrelor de inovare digitală (astăzi s-a anunțat punerea la dispoziție a unor fonduri de 66 de milioane EUR pentru dezvoltarea unor centre de robotică). Va fi lansată, de asemenea, o inițiativă-pilot privind Consiliul european al inovării, pentru a sprijini tehnologiile de nouă generație bazate pe inteligența artificială.

2. Crearea unor spații europene de date

Pentru dezvoltarea tehnologiei bazate pe inteligența artificială, este necesar să fie disponibile seturi mari, sigure și robuste de date. Împreună cu țările europene, Comisia va crea spații europene comune de date pentru ca schimbul transfrontalier de date să se poată desfășura fără întrerupere, asigurând totodată deplina conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor. Sectorul sănătății poate beneficia în mod special de inteligența artificială: în coordonare cu statele membre, Comisia va sprijini dezvoltarea unei baze comune de date în domeniul sănătății care să conțină scanări anonimizate ale leziunilor, donate de pacienți, pentru a îmbunătăți diagnosticarea și tratarea cancerului cu ajutorul tehnologiilor bazate pe inteligența artificială. Până la jumătatea anului 2019, Comisia va lansa un centru de sprijin pentru schimbul de date, pentru a le oferi sfaturi practice tuturor participanților europeni la economia datelor.

 3. Încurajarea talentelor, a competențelor și a învățării pe tot parcursul vieții

Talentele din Europa sunt esențiale pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale, însă țările UE se confruntă cu un deficit de profesioniști în domeniul TIC și nu dispun de programe specializate în inteligența artificială în învățământul superior. Din acest motiv, Comisia, împreună cu țările europene vor sprijini studiile avansate în domeniul inteligenței artificiale, de exemplu prin intermediul unor burse speciale. De asemenea, Comisia va continua să sprijine competențele digitale și învățarea pe tot parcursul vieții pentru întreaga societate, în special pentru lucrătorii cei mai afectați de inteligența artificială, așa cum explică în strategia sa privind inteligența artificială. În vederea dezvoltării unei inteligențe artificiale centrate pe om, este important ca aceasta să fie prezentă și în programele educaționale ale altor discipline, cum ar fi dreptul. Utilizarea integrală a sistemului cărții albastre va contribui, de asemenea, la păstrarea și la atragerea în Europa a profesioniștilor cu înaltă calificare în domeniul inteligenței artificiale.

4. Dezvoltarea unei inteligențe artificiale etice și fiabile

Inteligența artificială ridică noi probleme de etică legate, de exemplu, de procesele decizionale potențial părtinitoare. Pentru a crea un climat de încredere, care este necesar pentru ca societățile să accepte și să utilizeze inteligența artificială, planul coordonat vizează dezvoltarea unei tehnologii care să respecte drepturile fundamentale și normele etice. Un grup european de experți, reprezentând mediul academic, întreprinderile și societatea civilă, lucrează în prezent la elaborarea unor orientări etice pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale. O primă versiune a orientărilor va fi publicată până la sfârșitul anului 2018, iar versiunea finală va fi prezentată Comisiei în martie 2019, după o amplă consultare prin intermediul Alianței europene pentru inteligența artificială. Obiectivul este ca, ulterior, abordarea etică europeană să fie adoptată la nivel mondial. Comisia este deschisă să coopereze cu toate țările care nu sunt membre ale UE și care doresc să împărtășească aceleași valori.

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru nedesemnarea unui candidat pentru funcția de comisar european

Published

on

© CaleaEuropeană.ro/ Zaim Diana

Comisia Europeană lansează procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva Regatului Unit pentru că nu a propus un candidat pentru postul de comisar european.

În calitate de gardian al tratatelor, Comisia Europeană a trimis astăzi o scrisoare de notificare oficială Regatului Unit pentru încălcarea obligațiilor din Tratatul UE, prin faptul că nu a desemnat un candidat pentru postul de comisar UE.

Potrivit comunicatului oficial, autoritățile britanice au un ultimatum. 22 noiembrie este ultima zi în care britanicii mai au șansa să propună un candidat pentru funcția de comisar european în noul executiv condus de Ursrula von der Leyen.

Comisia Europeană reamintește că un stat membru nu poate invoca dispoziții care există în sistemul său juridic intern pentru a justifica nerespectarea obligațiilor care decurg odată cu aprtenența la blocul comunitar.

În conformitate cu articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Regatul Unit este invitat să își prezinte observațiile cu privire la scrisoarea de preaviz cel târziu vineri 22 noiembrie 2019. După examinarea acestor observații sau dacă nicio observație nu este prezentată până la data menționată, Comisia Europeană poate, dacă este cazul, să emită un aviz motivat, se mai arată în comunicat.

De asemnea, Guvernul britanic i-a transmis în scris preşedintei viitoarei Comisii Europene, Ursula von der Leyen, că nu va desemna un comisar european  înainte de alegerile din 12 decembrie din Regatul Unit.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut de două ori Marii Britanii să numească o persoană în contextul în care termenul pentru Brexit a fost amânat pentru a treia oară, pentru data de 31 ianuarie 2020. 

„Am scris către UE pentru a confirma că ghidul preelectoral stipulează că Marea Britanie nu ar trebui să facă în mod normal nominalizări pentru numiri internaționale în această perioadă”, a declarat joi un oficial britanic, în contextul în care alegătorii sunt așteptați la urne pe 12 decembrie.

Comisia Europeană, formată din președintele ales, Ursula von der Leyen, și înalți oficiali din alte 26 de state membre, intenționează să-și preia mandatul începând cu 1 decembrie.

Potrivit informațiilor relatate de sursa citată, Von der Leyen a fost sfătuită să meargă mai departe cu Comisia formată din 27 de membri deoarece nu ar încălca regulamentele europene.  

Fostul ministru german al apărării trebuia să-și preia rolul de președinte al Comisiei Europene de la 1 noiembrie, însă preluarea mandatului a fost încărcată de controverse privind numirile în Comisie, după ce comisiile de specialitate ale Parlamentului European au emis avize nefavorabile privind candidații francez, român și maghiar pentru funcția de comisar european. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen dorește în continuare ca viitoare Comisie Europeană să își înceapă activitatea la 1 decembrie, deși Regatul Unit, încă stat membru UE, a anunțat că va propune un comisar după această dată

Published

on

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește în continuare ca activitatea noului Executiv european să înceapă la 1 decembrie, în pofida faptului că Guvernul de la Londra a anunțat că nu va desemna un comisar european din partea Regatului Unit înaintea alegerilor anticipate, programate pentru 12 decembrie, primele după 1923, anunță DPA, citat de Agerpres.

Dincolo de acest obstacol pe care trebuie să-l soluționeze pentru ca viitoarea Comisie Europeană să își poată prelua atribuțiile la data amintită mai sus, Ursula von der Leyen se confruntă cu o nouă problemă apărută în urma deciziei europarlamentarilor Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, care au precizat că Olivér Várhelyi, comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, trebuie să răspundă unor întrebări suplimentare, după ce acesta nu i-a convins pe membrii Comisiei AFET. În plus, Várhelyi ar putea fi audiat, din nou, săptămâna viitoare.

Obiectivul preşedintei-alese Von der Leyen rămâne să aibă Colegiul (Comisarilor) învestit pe 1 decembrie”, a declarat purtătorul de cuvânt comunitar Jens Flosdorff. ”În prezent examinăm cu atenţie următorii paşi, având în vedere poziţia Regatului Unit. Vom anunţa orice asemenea pas de îndată ce ne vom încheia analiza”, a completat acesta, menţionând că Ursula von der Leyen se află în contact pe acest subiect cu statele membre ale UE şi cu Parlamentul European.

Miercuri seara, ambasadorul britanic la UE, Tim Barrow, a trimis o scrisoare viitorului președinte al Comisiei Europene, Ursula vor der Leyen, din partea Guvernului de la Londra , în care este precizat că Regatul Unit nu va înainte o nominalizare pentru postul de comisar european înainte de alegerile legislative din 12 decembrie, potrivit Politico Europe.

În document mai este stipulat că Marea Britanie ”nu dorește să oprească UE în procedurile de formare cât mai rapidă a unei noi comisii şi este dispus să coopereze”.

În vreme ce, în teorie, Comisia poate funcționa fără un comisar european britanic, cum, de altfel, a făcut-o și în trecut, eșecul Londrei de a nominaliza un comisar european a dus la apariția unei matrici de alegeri dificile.

Amânarea startului noii Comisii va arunca afacerile Uniunii Europene în vâltoarea Brexit-ului, scenariu ferm dezagreat de șefii de stat sau de guvern ai UE-27.

De cealaltă parte, începerea activității fără un comisar european britanic e la fel de problematică, având în vedere că 60 de milioane de cetățeni, încă europeni până la 31 ianuarie 2020, nu au un reprezentant în Colegiul Comisarilor.

Pe de altă parte, așa cum a punctat și președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în plenul reunit al Parlamentului European, când a susținut la 22 octombrie ultimul său discurs privind Starea Uniunii, ”în tratat este stipulat că Comisia este răspunzătoare de interesul general al Uniunii”.

Așadar, comisarii sunt responsabili de interesele celor peste 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, nu doar de cele ale cetățenilor statului care l-a nominalizat pentru postul european.

O altă problemă care trebuie luată în calcul este cea de ordin financiar.

Chiar dacă Londra va nominaliza la timp o persoană care va face parte din echipa von der Leyen pentru scurtă vreme, pornind de la premisa că Regatul Unit va părăsi UE la 31 ianuarie 2020, acest lucru ar implica costuri suplimentare pentru un comisar care va întreprinde puține acțiuni sau deloc în această calitate.

Să nu uităm că Jean-Claude Juncker și-a arătat în luna iunie dorința de a lăsa vacante, până la 1 noiembrie, posturile comisarilor care au fost aleși europarlamentari și care și-au preluat mandatul din Parlamentul European, justificând costurile suplimentare pe care le implică instalarea unui nou comisar.

”Fiecare stat membru vizat are deci dreptul de a desemna un nou comisar pentru cele patru luni restante. Aceasta ar costa contribuabilul european 1 milion de euro drept cheltuieli de instalare şi de personal şi pentru indemnizaţia de retragere”, a explicat Jean-Claude Juncker.

Potrivit unor surse europene, Ursula von der Leyen a obţinut avizul juridic conform căruia lipsa unui comisar britanic nu va împiedica noua sa echipă să-şi preia atribuţiile.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Agonie pentru Ursula von der Leyen: Comisarul european propus de Ungaria nu a primit aprobarea Parlamentului European. Olivér Várhelyi va trebui să răspundă unor întrebări suplimentare

Published

on

© European Parliament

Corespondență din Bruxelles

Comisarul european desemnat pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, nu a primit aprobarea din partea Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, au declarat surse din Parlamentul European pentru CaleaEuropeană.ro, precizând că procedura presupune faptul că vor urma întrebări scrise suplimentare din partea eurodeputaților la care comisarul propus din partea Ungariei va trebui să răspundă. De asemenea, Olivér Várhelyi ar putea fi audiat, din nou, săptămâna viitoare.

Potrivit surselor menționate, doar 30 de eurodeputați au votat în favoarea candidaturii lui Várhelyi, fiind necesare minim 48 de voturi pentru.

În favoarea comisarului maghiar au votat grupurile PPE, ECR și ID, iar împotriva grupurile S&D, Verzii, GUE/NGL, în timp ce grupul Renew Europe a cerut clarificări suplimentare, arată sursele citate.

O potențială respingere a comisarului propus de Ungaria ar putea determina, din nou, amânarea votului de învestire a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen.

Olivér Várhelyi, ambasadorul Ungariei în UE, a fost evaluat joi de eurodeputații pentru a fi confirmat drept următorul comisar pentru vecinătate și extindere. Funcționar public de carieră cunoscut pentru loialitatea sa față de premierul Viktor Orbán, Várhelyi a fost nominalizat pentru această funcție după ce europarlamentarii au respins prima alegere a Ungariei, fostul ministru al justiției Laszlo Trocsanyi, din cauza problemelor legate de conflictul de interese.

Audierea lui  Várhelyi a fost una dificilă, având în vedere că există critici asupra faptului că Ungaria nu ar trebui să primească portofoliul de vecinătate extindere, având în vedere relația strânsă a lui Orbán cu președintele rus Vladimir Putin, acțiunile guvernului de la Budapesta cu privire la statul de drept și subminarea legăturilor de securitate ale Ucrainei cu NATO.

În cursul audierii, Olivér Várhelyi a pledat pentru începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord, și-a manifestat sprijinul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei și a precizat că va fi loial Uniunii Europene și că va aplica standardele Uniunii Europene în materie de stat de drept.

Puteți citi despre audierea lui Olivér Várhelyi, pe larg, aici.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending