Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Inteligența artificială „fabricată în Europa”. Comisia Europeană a prezentat un plan elaborat alături de statele membre pentru a promova dezvoltarea AI

Published

on

În contextul strategiei sale privind inteligența artificială, adoptată în aprilie 2018, Comisia prezintă astăzi un plan coordonat, elaborat împreună cu statele membre, pentru promovarea dezvoltării și a utilizării inteligenței artificiale în Europa.
Acest plan propune acțiuni comune pentru o cooperare mai strânsă și mai eficientă între statele membre, Norvegia, Elveția și Comisie în patru domenii-cheie: creșterea investițiilor, punerea la dispoziție a mai multor date, încurajarea talentelor și asigurarea încrederii. O coordonare mai puternică este esențială pentru ca Europa să devină lider mondial în domeniul dezvoltării și utilizării inteligenței artificiale etice și sigure de ultimă oră.

Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, a salutat această etapă importantă: „Mă bucur să constat că țările europene au înregistrat progrese satisfăcătoare. Am convenit să colaborăm în vederea creării unei rezerve comune de date, care reprezintă materia primă a inteligenței artificiale, în sectoare precum cel al sănătății, pentru a îmbunătăți diagnosticarea și tratarea cancerului. Este necesar să coordonăm investițiile în scopul realizării de investiții publice și private în valoare de cel puțin 20 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2020. Acestea sunt esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Inteligența artificială nu este un capriciu, ci reprezintă chiar viitorul nostru.”

Comisarul pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel, a adăugat: „Inteligența artificială transformă lumea în prezent, așa cum a făcut-o electricitatea în trecut. Împreună cu statele membre, vom investi mai mult pentru a introduce inteligența artificială în toate sectoarele economiei, vom sprijini competențele avansate și vom spori la maximum disponibilitatea datelor. Grație planului de acțiune coordonat, Europa va putea să valorifice avantajele inteligenței artificiale în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor și să concureze la nivel mondial, asigurând totodată un climat de încredere și respectarea valorilor etice.”

Reprezentanții statelor membre, ai Norvegiei, ai Elveției și ai Comisiei s-au reunit în cursul ultimelor șase luni pentru a identifica sinergii și acțiuni comune care vor fi de acum revizuite și actualizate anual, acordând prioritate domeniilor de interes public, cum ar fi asistența medicală, transportul și mobilitatea, securitatea și energia. S-a ajuns la un acord cu privire la următoarele aspecte:

1. Maximizarea investițiilor prin intermediul unor parteneriate

Comparativ cu situația din alte părți ale lumii, precum SUA și China, în UE nivelurile investițiilor în inteligența artificială sunt reduse și fragmentate. În conformitate cu strategia privind inteligența artificială, prezentată în luna aprilie, planul prevede coordonarea investițiilor, care va conduce la crearea de sinergii sporite și la realizarea de investiții publice și private în valoare de cel puțin 20 de miliarde EUR, începând din prezent și până la sfârșitul anului 2020, și de peste 20 de miliarde EUR pe an în deceniul următor, în cercetarea și inovarea din domeniul inteligenței artificiale. În completarea investițiilor naționale, Comisia va investi 1,5 miliarde EUR până în 2020, adică cu 70 % mai mult decât în perioada 2014-2017. Pentru următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027), UE a propus investiții de cel puțin 7 miliarde EUR din programul Orizont Europa și din programul Europa digitală în domeniul inteligenței artificiale.

Printre acțiunile comune care vor permite atingerea acestor obiective investiționale se numără:

  • Strategii naționale în domeniul inteligenței artificiale: Până la jumătatea anului 2019, toate statele membre ar trebui să dispună de propriile lor strategii, definind nivelurile de investiții și măsurile de punere în aplicare, care vor contribui la discuțiile de la nivelul UE.
  • Un nou parteneriat public-privat în domeniul inteligenței artificiale: Va fi creat un nou parteneriat pentru cercetare și inovare în domeniul inteligenței artificiale, pentru a încuraja colaborarea dintre mediul academic și industria din Europa și pentru a defini o agendă strategică comună de cercetare în acest domeniu.
  • Un nou fond pentru extindere în domeniul inteligenței artificiale: Comisia va sprijini întreprinderile nou-înființate și inovatorii din domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiei blockchain aflați în etapele incipiente ale activității lor, precum și întreprinderile aflate în faza de extindere.
  • Dezvoltarea și conectarea principalelor centre mondiale din domeniul inteligenței artificiale: Va fi dezvoltată o rețea de centre europene de excelență în domeniul inteligenței artificiale, vor fi create laboratoare de testare de referință la nivel mondial în domenii precum mobilitatea conectată și va fi încurajată adoptarea inteligenței artificiale în întreaga economie, prin intermediul centrelor de inovare digitală (astăzi s-a anunțat punerea la dispoziție a unor fonduri de 66 de milioane EUR pentru dezvoltarea unor centre de robotică). Va fi lansată, de asemenea, o inițiativă-pilot privind Consiliul european al inovării, pentru a sprijini tehnologiile de nouă generație bazate pe inteligența artificială.

2. Crearea unor spații europene de date

Pentru dezvoltarea tehnologiei bazate pe inteligența artificială, este necesar să fie disponibile seturi mari, sigure și robuste de date. Împreună cu țările europene, Comisia va crea spații europene comune de date pentru ca schimbul transfrontalier de date să se poată desfășura fără întrerupere, asigurând totodată deplina conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor. Sectorul sănătății poate beneficia în mod special de inteligența artificială: în coordonare cu statele membre, Comisia va sprijini dezvoltarea unei baze comune de date în domeniul sănătății care să conțină scanări anonimizate ale leziunilor, donate de pacienți, pentru a îmbunătăți diagnosticarea și tratarea cancerului cu ajutorul tehnologiilor bazate pe inteligența artificială. Până la jumătatea anului 2019, Comisia va lansa un centru de sprijin pentru schimbul de date, pentru a le oferi sfaturi practice tuturor participanților europeni la economia datelor.

 3. Încurajarea talentelor, a competențelor și a învățării pe tot parcursul vieții

Talentele din Europa sunt esențiale pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale, însă țările UE se confruntă cu un deficit de profesioniști în domeniul TIC și nu dispun de programe specializate în inteligența artificială în învățământul superior. Din acest motiv, Comisia, împreună cu țările europene vor sprijini studiile avansate în domeniul inteligenței artificiale, de exemplu prin intermediul unor burse speciale. De asemenea, Comisia va continua să sprijine competențele digitale și învățarea pe tot parcursul vieții pentru întreaga societate, în special pentru lucrătorii cei mai afectați de inteligența artificială, așa cum explică în strategia sa privind inteligența artificială. În vederea dezvoltării unei inteligențe artificiale centrate pe om, este important ca aceasta să fie prezentă și în programele educaționale ale altor discipline, cum ar fi dreptul. Utilizarea integrală a sistemului cărții albastre va contribui, de asemenea, la păstrarea și la atragerea în Europa a profesioniștilor cu înaltă calificare în domeniul inteligenței artificiale.

4. Dezvoltarea unei inteligențe artificiale etice și fiabile

Inteligența artificială ridică noi probleme de etică legate, de exemplu, de procesele decizionale potențial părtinitoare. Pentru a crea un climat de încredere, care este necesar pentru ca societățile să accepte și să utilizeze inteligența artificială, planul coordonat vizează dezvoltarea unei tehnologii care să respecte drepturile fundamentale și normele etice. Un grup european de experți, reprezentând mediul academic, întreprinderile și societatea civilă, lucrează în prezent la elaborarea unor orientări etice pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale. O primă versiune a orientărilor va fi publicată până la sfârșitul anului 2018, iar versiunea finală va fi prezentată Comisiei în martie 2019, după o amplă consultare prin intermediul Alianței europene pentru inteligența artificială. Obiectivul este ca, ulterior, abordarea etică europeană să fie adoptată la nivel mondial. Comisia este deschisă să coopereze cu toate țările care nu sunt membre ale UE și care doresc să împărtășească aceleași valori.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Corina Crețu: aderarea României la zona euro ar însemna „un pas enorm înainte”, dar „Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită”

Published

on

@Corina Crețu/Facebook

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, care candidează din partea Pro România pentru un mandat de europarlamentar, a declarat sâmbătă, că aderarea României la zona euro ar însemna “un pas enorm înainte”, dar, înainte de a avansa termene,”Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită.”, menționează Comisarul european, potrivit Agerpres.

”În primul rând, aderarea la zona euro depinde de starea economiei româneşti, pentru că altfel riscă să se transforme într-un bumerang şi (…) în loc de beneficii, să fie o povară pe umerii cetăţenilor, care se vor trezi dintr-o dată că vor trebui să piardă foarte mulţi bani. Mă îngrijorează şi această tensiune între Guvern şi Banca Naţională, pentru că sunt cele două entităţi care trebuie să pregătească economia românească (…) pentru aderarea la zona euro. Eu zic că nu este cazul să stabilim termene. Este important ca economia românească să fie suficient de matură, astfel încât să suporte cu bine cetăţenii României această tranziţie, care ar însemna un pas enorm înainte, dacă România va fi pregătită”, a declarat Corina Creţu, într-o conferinţă de presă.

Anul trecut, tot în calitate de comosar, Corina Crețu a transmis că „Economia României trebuie să fie pregătită înainte de aderarea la zona euro”. Întrebată în cadrul unui dialog cu cetățenii organizat la București despre riscurile unei posibile crize economice în scenariul aderării țării noastre la zona euro, oficialul european a avertizat că adoptarea monedei unice poate acționa precum un bumerang dacă statele nu sunt suficient de pregătite. 

Din câte știu eu, BNR și autoritățile române se pregătesc de ani de zile pentru intrarea în zona euro, dar știți foarte bine că există și exemple unde această intrare prematură și nepregătită a fost ca un bumerang pentru economiile respective (…).O economie trebuie pregătită foarte bine”, a declarat Corina Crețu.

Citiți și: Comisarul european Corina Crețu: O aderare nepregătită la zona euro poate acționa ca un bumerang pentru economie

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană condamnă violențele din Irlanda de Nord, unde o jurnalistă a fost ucisă

Published

on

Comisia Europeană a condamnat vineri evenimentele violențele petrecute joi noaptea la Londonderry, în Irlanda de Nord, unde o jurnalistă a fost ucisă de gloanţe, transmite AFP, citat de Agerpres

”Am văzut informaţiile privind incidentul teribil care a avut loc ieri în Irlanda de Nord, ce a dus la moarte unei jurnaliste. Condamnăm o astfel de violenţă”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar pentru agenţia de presă franceză.

Femeia împușcată mortal joi seara la Londonderry era o ziaristă considerată o ”speranță” a jurnalismului de investigație și cu doar câteva ore înainte de a fi ucisă transmitea pe Twitter despre ”nebuania absolută” a orașului nord-irlandez.

Lyra McKee, în vârstă de 29 de ani, a devenit cunoscută în 2014, după ce a postat pe blog o ”Scrisoare către mine la 14 ani”, despre problemele adolescenţilor homosexuali din Belfast. Ulterior, scrisoarea sa a devenit scenariu de film de scurt-metraj, în 2018 McKee şi-a publicat un prim volum intitulat ”Angels With Blue Faces” consacrat conflictului nord-irlandez, iar anul viitor editura Faber&Faber urmează să-i publice ultima carte, The Lost Boys.

Potrivit BBC, jurnalista a fost ucisă în contextul protestelor lansate de disidenţi republicani în urma unor raiduri ale poliţiei în cartierul Creggan din Londonderry, joi seara.

În timpul operațiunii din cartierul Creggan, polițiștii au fost atacați cu cocktailuri Molotov și cu focuri de armă. Aceste violenţe au loc înaintea weekendului Paştelui, în care republicanii sărbătoresc revolta care a avut loc la Dublin în 1916 şi care a condus la proclamarea unei republici a Irlandei, în Lunea Peştelui.

Situat la frontiera cu Republica Irlanda, Londonderry – numit şi Derry – este trist celebru din cauza ”Bloody Sunday” de la 30 ianuarie 1972. Militari britanici au deschis atunci focul asupra unor participanţi la un marş paşnic, omorând 14 persoane, în toiul ”Tulburărilor”, care s-au soldat cu aproximativ 3.500 de morţi în trei decenii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker: Programul InvestEU va debloca cel puțin 650 de miliarde de euro pentru ca Europa să investească în viitorul sau, în economia sa şi în cetăţenii săi

Published

on

Comisia Europeană a salutat votul de joi al Parlamentului European privind programul InvestEU, care are drept scop stimularea investițiilor în Europa în cadrul următorului buget multianual al Uniunii Europene. Acest vot reprezintă un pas către crearea InvestEU, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

InvestEU va face ca finanţările UE pentru proiectele de investiţii să fie mai uşor de accesat şi mai eficiente. Pornind de la succesul Planului Juncker, el va reuni într-un cadru unic şi sub un singur nume Fondul european pentru investiţii strategice şi alte 13 instrumente financiare ale UE care sprijină în prezent investiţiile în UE.

”Planul de investiţii a relansat Europa şi contribuie la realizarea priorităţii numărul unu a Comisiei, şi anume: crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Dar putem face mai mult şi acesta este rolul InvestEU. Prin utilizarea inteligentă a bugetului UE, InvestEU va menţine atractivitatea Europei pentru investitorii din întreaga lume. În următorul deceniu, programul va debloca cel puţin 650 de miliarde de euro pentru ca Europa să investească în viitorul sau, în economia sa şi în cetăţenii săi”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.


”Suntem pe cale să creăm următoarea generaţie de sprijin pentru investiţii în UE. În curând, întreprinderile şi antreprenorii vor avea acces mai uşor la finanţare din partea UE pentru a-şi transforma ideile în proiecte concrete. InvestEU va contribui la menţinerea poziţiei de lider a UE în ceea ce priveşte inovarea şi politicile climatice, creând în acelaşi timp locuri de muncă şi asigurând un model de creştere durabilă din punct de vedere social, ecologic şi economic”, a fost poziția vicepreședintelui Comisiei Europene Jyrki Katainen, comisarul pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate.

InvestEU va continua abordarea inovatoare privind investiţiile din cadrul planului Juncker, prin utilizarea unor resurse publice limitate, cu garanţii din bugetul UE pentru mobilizarea de fonduri publice şi private substanţiale. Garanţia de 38 de miliarde de euro va viza investiţii în patru domenii principale: infrastructura durabilă, cercetare, inovare şi digitalizare, întreprinderile mici şi mijlocii şi investiţiile sociale şi competenţele. Programul ar trebui să atragă investiţii suplimentare de cel puţin 650 de miliarde de euro în Europa.

În mod similar cu Planul Juncker, fondul InvestEU va fi însoţit de Platformă de consiliere InvestEU – sprijin adaptat promotorilor de proiecte – şi de portalul InvestEU – o rezervă de proiecte mature uşor accesibilă, destinată potenţialilor investitori. De asemenea, ca şi în Planul Juncker, InvestEU va face parte din ansamblul de politici economice al Comisiei privind investiţiile, reformele structurale şi responsabilitatea bugetară, pentru a se asigura că Europa rămâne un loc atractiv pentru stabilirea şi dezvoltarea companiilor.

InvestEU este un parteneriat cu Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) – Banca UE – dar va fi deschis şi altor parteneri de implementare. Aspectele bugetare ale InvestEU sunt condiţionate încă de acordul global privind următorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Ultimele cifre furnizate de Banca Europeană de Investiţii – partenerul strategic al Comisiei în cadrul Planului Juncker – arată că, până în aprilie 2019, Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) a mobilizat investiţii în valoare de aproape 393 de miliarde de euro. Operaţiunile aprobate până în prezent în cadrul FEIS reprezintă un volum total de finanţare de 72,8 miliarde de euro la nivelul celor 28 de state membre. BEI a aprobat 524 de proiecte de infrastructură sprijinite de FEIS, în valoare de 53,8 miliarde de euro, în timp ce Fondul european de investiţii a aprobat 554 de acorduri de finanţare pentru IMM-uri, în valoare de 19 miliarde de euro, de care ar trebui să beneficieze 945.000 de întreprinderi.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending