Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Inteligența artificială „fabricată în Europa”. Comisia Europeană a prezentat un plan elaborat alături de statele membre pentru a promova dezvoltarea AI

Published

on

În contextul strategiei sale privind inteligența artificială, adoptată în aprilie 2018, Comisia prezintă astăzi un plan coordonat, elaborat împreună cu statele membre, pentru promovarea dezvoltării și a utilizării inteligenței artificiale în Europa.
Acest plan propune acțiuni comune pentru o cooperare mai strânsă și mai eficientă între statele membre, Norvegia, Elveția și Comisie în patru domenii-cheie: creșterea investițiilor, punerea la dispoziție a mai multor date, încurajarea talentelor și asigurarea încrederii. O coordonare mai puternică este esențială pentru ca Europa să devină lider mondial în domeniul dezvoltării și utilizării inteligenței artificiale etice și sigure de ultimă oră.

Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, a salutat această etapă importantă: „Mă bucur să constat că țările europene au înregistrat progrese satisfăcătoare. Am convenit să colaborăm în vederea creării unei rezerve comune de date, care reprezintă materia primă a inteligenței artificiale, în sectoare precum cel al sănătății, pentru a îmbunătăți diagnosticarea și tratarea cancerului. Este necesar să coordonăm investițiile în scopul realizării de investiții publice și private în valoare de cel puțin 20 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2020. Acestea sunt esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Inteligența artificială nu este un capriciu, ci reprezintă chiar viitorul nostru.”

Comisarul pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel, a adăugat: „Inteligența artificială transformă lumea în prezent, așa cum a făcut-o electricitatea în trecut. Împreună cu statele membre, vom investi mai mult pentru a introduce inteligența artificială în toate sectoarele economiei, vom sprijini competențele avansate și vom spori la maximum disponibilitatea datelor. Grație planului de acțiune coordonat, Europa va putea să valorifice avantajele inteligenței artificiale în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor și să concureze la nivel mondial, asigurând totodată un climat de încredere și respectarea valorilor etice.”

Reprezentanții statelor membre, ai Norvegiei, ai Elveției și ai Comisiei s-au reunit în cursul ultimelor șase luni pentru a identifica sinergii și acțiuni comune care vor fi de acum revizuite și actualizate anual, acordând prioritate domeniilor de interes public, cum ar fi asistența medicală, transportul și mobilitatea, securitatea și energia. S-a ajuns la un acord cu privire la următoarele aspecte:

1. Maximizarea investițiilor prin intermediul unor parteneriate

Comparativ cu situația din alte părți ale lumii, precum SUA și China, în UE nivelurile investițiilor în inteligența artificială sunt reduse și fragmentate. În conformitate cu strategia privind inteligența artificială, prezentată în luna aprilie, planul prevede coordonarea investițiilor, care va conduce la crearea de sinergii sporite și la realizarea de investiții publice și private în valoare de cel puțin 20 de miliarde EUR, începând din prezent și până la sfârșitul anului 2020, și de peste 20 de miliarde EUR pe an în deceniul următor, în cercetarea și inovarea din domeniul inteligenței artificiale. În completarea investițiilor naționale, Comisia va investi 1,5 miliarde EUR până în 2020, adică cu 70 % mai mult decât în perioada 2014-2017. Pentru următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027), UE a propus investiții de cel puțin 7 miliarde EUR din programul Orizont Europa și din programul Europa digitală în domeniul inteligenței artificiale.

Printre acțiunile comune care vor permite atingerea acestor obiective investiționale se numără:

  • Strategii naționale în domeniul inteligenței artificiale: Până la jumătatea anului 2019, toate statele membre ar trebui să dispună de propriile lor strategii, definind nivelurile de investiții și măsurile de punere în aplicare, care vor contribui la discuțiile de la nivelul UE.
  • Un nou parteneriat public-privat în domeniul inteligenței artificiale: Va fi creat un nou parteneriat pentru cercetare și inovare în domeniul inteligenței artificiale, pentru a încuraja colaborarea dintre mediul academic și industria din Europa și pentru a defini o agendă strategică comună de cercetare în acest domeniu.
  • Un nou fond pentru extindere în domeniul inteligenței artificiale: Comisia va sprijini întreprinderile nou-înființate și inovatorii din domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiei blockchain aflați în etapele incipiente ale activității lor, precum și întreprinderile aflate în faza de extindere.
  • Dezvoltarea și conectarea principalelor centre mondiale din domeniul inteligenței artificiale: Va fi dezvoltată o rețea de centre europene de excelență în domeniul inteligenței artificiale, vor fi create laboratoare de testare de referință la nivel mondial în domenii precum mobilitatea conectată și va fi încurajată adoptarea inteligenței artificiale în întreaga economie, prin intermediul centrelor de inovare digitală (astăzi s-a anunțat punerea la dispoziție a unor fonduri de 66 de milioane EUR pentru dezvoltarea unor centre de robotică). Va fi lansată, de asemenea, o inițiativă-pilot privind Consiliul european al inovării, pentru a sprijini tehnologiile de nouă generație bazate pe inteligența artificială.

2. Crearea unor spații europene de date

Pentru dezvoltarea tehnologiei bazate pe inteligența artificială, este necesar să fie disponibile seturi mari, sigure și robuste de date. Împreună cu țările europene, Comisia va crea spații europene comune de date pentru ca schimbul transfrontalier de date să se poată desfășura fără întrerupere, asigurând totodată deplina conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor. Sectorul sănătății poate beneficia în mod special de inteligența artificială: în coordonare cu statele membre, Comisia va sprijini dezvoltarea unei baze comune de date în domeniul sănătății care să conțină scanări anonimizate ale leziunilor, donate de pacienți, pentru a îmbunătăți diagnosticarea și tratarea cancerului cu ajutorul tehnologiilor bazate pe inteligența artificială. Până la jumătatea anului 2019, Comisia va lansa un centru de sprijin pentru schimbul de date, pentru a le oferi sfaturi practice tuturor participanților europeni la economia datelor.

 3. Încurajarea talentelor, a competențelor și a învățării pe tot parcursul vieții

Talentele din Europa sunt esențiale pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale, însă țările UE se confruntă cu un deficit de profesioniști în domeniul TIC și nu dispun de programe specializate în inteligența artificială în învățământul superior. Din acest motiv, Comisia, împreună cu țările europene vor sprijini studiile avansate în domeniul inteligenței artificiale, de exemplu prin intermediul unor burse speciale. De asemenea, Comisia va continua să sprijine competențele digitale și învățarea pe tot parcursul vieții pentru întreaga societate, în special pentru lucrătorii cei mai afectați de inteligența artificială, așa cum explică în strategia sa privind inteligența artificială. În vederea dezvoltării unei inteligențe artificiale centrate pe om, este important ca aceasta să fie prezentă și în programele educaționale ale altor discipline, cum ar fi dreptul. Utilizarea integrală a sistemului cărții albastre va contribui, de asemenea, la păstrarea și la atragerea în Europa a profesioniștilor cu înaltă calificare în domeniul inteligenței artificiale.

4. Dezvoltarea unei inteligențe artificiale etice și fiabile

Inteligența artificială ridică noi probleme de etică legate, de exemplu, de procesele decizionale potențial părtinitoare. Pentru a crea un climat de încredere, care este necesar pentru ca societățile să accepte și să utilizeze inteligența artificială, planul coordonat vizează dezvoltarea unei tehnologii care să respecte drepturile fundamentale și normele etice. Un grup european de experți, reprezentând mediul academic, întreprinderile și societatea civilă, lucrează în prezent la elaborarea unor orientări etice pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale. O primă versiune a orientărilor va fi publicată până la sfârșitul anului 2018, iar versiunea finală va fi prezentată Comisiei în martie 2019, după o amplă consultare prin intermediul Alianței europene pentru inteligența artificială. Obiectivul este ca, ulterior, abordarea etică europeană să fie adoptată la nivel mondial. Comisia este deschisă să coopereze cu toate țările care nu sunt membre ale UE și care doresc să împărtășească aceleași valori.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Brexit. Premierul britanic Theresa May anunță ”progrese” în discuțiile cu Bruxelles-ul

Published

on

Premierul britanic, Theresa May, a salutat miercuri, la finalul unei întrevederi la Bruxelles cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ”progrese” în discuțiile sale cu Uniunea Europeană pentru organizarea Brexit-ului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Am avut o reuniune constructivă cu preşedintele Juncker în această seară”, a declarat Theresa May, indicând că a solicitat ”să se aducă schimbări juridice obligatorii backstop-ului”, această controversată măsură menită să evite revenirea la o frontieră fizică în Irlanda după 29 martie, data Brexit-ului.

”Am făcut progrese”, a subliniat premierul britanic, după o nouă vizită în capitala Belgiei cu speranţa de a obţine ”schimbări obligatorii” în acordul de divorţ încheiat cu UE, dar respins de parlamentul de la Londra.

Conform unui comunicat comun cu președintele Comisiei Europene, remis după discuțiile care au durat circa o oră și jumătate, Theresa May nu a obținut o revizuire a cotroversatului mecanism de backstop.

”Cei doi lideri au convenit că discuţiile au fost constructive şi şi-au îndemnat echipele să continue explorarea opţiunilor într-un spirit pozitiv”, menţionează acest document comun, indicând că Theresa May şi Jean-Claude Juncker ”vor discuta din nou înainte de sfârşitul lunii”.

Până atunci, ei au promis să caute ”ce garanţii” ar putea fi aduse pentru a se asigura că backstop-ul va fi doar temporar şi ce ”alte aranjamente” l-ar putea înlocui pe viitor.

În documentul lor comun nu se pune problema de ”a renegocia” acordul de divorţ pe care Theresa May l-a negociat cu Bruxellesul aproape un an şi jumătate, înainte ca parlamentul de la Londra să îl respingă. Mai degrabă, despre ”a se aduce modificări” declaraţiei politice care îl însoţeşte.

Declarația în cauza trasează liniile generale ale viitoarei relații pe care cele două părți doresc să o edifice după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană și ar putea face inutilă declanșarea mecanismului de backstop în cazul în care se soldează cu un ambițios parteneriat comercial.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană reacționează după adoptarea ordonanței privind modificarea legilor justiției: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. OUG încalcă recomandările MCV

Published

on

Comisia Europeană va cere explicații Guvernului român cu privire la ordonanța de urgență care modifică din nou legile justiției, adoptată marți, informează Digi24.

Comisia Europeană urmărește cu mare îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. Atât conținutul, cât și procedura prin care s-au făcut cele mai recente modificări, prin intermediul unor ordonanțe de urgență, fără consultări cu sistemul judiciar, par să fie în contradicție directă cu recomandările Comisiei din Mecanismul de Cooperare și Verificare. Comisia Europeană va cere explicații de la Guvernul României în privința acestor schimbări”, a a precizat Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului european.

”Vă amintesc faptul că raportul CE din noiembrie îndeamnă România <<să instituie un sistem solid şi independent de numire a procurorilor în funcţii înalte, bazat pe criterii clare şi transparente şi susţinut de Comisia de la Veneţia>>”, precum şi să ”revizuiască legile justiţiei ţinând cont pe deplin de recomandările din cadrul MCV şi formulate de Comisia de la Veneţia şi de GRECO”, a mai spus acesta notând că ”ultimele schimbări urmează o cale diferită”.

Reacția Comisiei Europene survine după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat marți, după ședința de Guvern, că Executivul a aprobat ordonanța de urgență care modifică Legile Justiției.

Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora) vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

În ordonanță mai este menționat că, pentru funcțiile de procurori de rang înalt nu vor mai fi permise delegările cu o durată mai mare de 45 de zile.

Amintim faptul că Executivul european la publicat la 13 noiembrie unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker îl compară pe Viktor Orban cu Marine Le Pen: Nu există loc pentru conservatorii din Ungaria în PPE

Published

on

© European Commission

Partidul Fidesz al prim-ministrului ungar Viktor Orban ar trebui să părăsească Partidul Popular European (PPE), centrul-dreapta european, a susținut marți preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, fiind rugat să comenteze o campanie mediatică a guvernului de la Budapesta care îi vizează pe șeful executivului american și pe omul de afaceri și filantropul maghiaro-american George Soros și prin care Bruxelles-ul este acuzat că impune planuri privind migrația care amenință Ungaria.

Împotriva minciunilor nu poţi face prea multe”, a spus Juncker, citat de Reuters și Politico Europe, acesta comparându-l pe Orban pe Marine Le Pen.

”Ei nu au votat pentru mine în Parlamentul European. Extrema dreapta nici ea. Îmi amintesc că dna Le Pen a spus: Nu votez pentru tine. Eu am răspuns: Nu vreau votul tău. Sunt anumite voturi pe care pur şi simplu nu le vrei”, a explicat preşedintele Comisiei Europene.

Afișul este ultimul dintr-o serie de astfel de reclame finanțate din bani publici, cu mesaje anti-europene și anti-Soros, dar este pentru prima oară când ținta este chiar președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker, care este membru al popularilor europeni din care face parte și Viktor Orban și partidul său, Fidesz.

Juncker a mai remarcat că Manfred Weber, capul de listă al PPE la viitoarele alegeri europene, se întreabă cu siguranţă ”dacă am nevoie de această voce” în PPE, relatează și Agerpres.

Șeful executivului european a mai afirmat că a cerut în trecut excluderea Fidesz din PPE.

Conservatorii din Ungaria nu reprezintă în vreun fel valori creștine democratice. (…) Sunt de părere că nu există un loc [pentru ei] în Partidul Popular European“, a spus Juncker, conform Politico Europe.

Tot mai multe voci cer excluderea Fidesz din rândul PPE, însă, dat fiind de sprijinul intern de care se bucură partidul lui Orban, îndepărtarea sa ar putea eroda dominaţia actuală a centrului-dreapta în Parlamentul European.

Guvernul de la Budapesta a lansat o campanie finanțată din bani publici, a cărui țintă este președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și omul de afaceri și filantropul George Soros, acuzând Bruxelles-ul că impune politici privind imigranții, punând astfel în pericol securitatea Ungariei.

”Campania guvernului ungar este lipsită de credibilitate. Este şocant că o astfel de teorie a conspiraţiei absurdă a ajuns în mainstream atât de mult”, a reacționat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, într-un briefing de presă.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending