Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Inteligența artificială „fabricată în Europa”. Comisia Europeană a prezentat un plan elaborat alături de statele membre pentru a promova dezvoltarea AI

Published

on

În contextul strategiei sale privind inteligența artificială, adoptată în aprilie 2018, Comisia prezintă astăzi un plan coordonat, elaborat împreună cu statele membre, pentru promovarea dezvoltării și a utilizării inteligenței artificiale în Europa.
Acest plan propune acțiuni comune pentru o cooperare mai strânsă și mai eficientă între statele membre, Norvegia, Elveția și Comisie în patru domenii-cheie: creșterea investițiilor, punerea la dispoziție a mai multor date, încurajarea talentelor și asigurarea încrederii. O coordonare mai puternică este esențială pentru ca Europa să devină lider mondial în domeniul dezvoltării și utilizării inteligenței artificiale etice și sigure de ultimă oră.

Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, a salutat această etapă importantă: „Mă bucur să constat că țările europene au înregistrat progrese satisfăcătoare. Am convenit să colaborăm în vederea creării unei rezerve comune de date, care reprezintă materia primă a inteligenței artificiale, în sectoare precum cel al sănătății, pentru a îmbunătăți diagnosticarea și tratarea cancerului. Este necesar să coordonăm investițiile în scopul realizării de investiții publice și private în valoare de cel puțin 20 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2020. Acestea sunt esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Inteligența artificială nu este un capriciu, ci reprezintă chiar viitorul nostru.”

Comisarul pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel, a adăugat: „Inteligența artificială transformă lumea în prezent, așa cum a făcut-o electricitatea în trecut. Împreună cu statele membre, vom investi mai mult pentru a introduce inteligența artificială în toate sectoarele economiei, vom sprijini competențele avansate și vom spori la maximum disponibilitatea datelor. Grație planului de acțiune coordonat, Europa va putea să valorifice avantajele inteligenței artificiale în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor și să concureze la nivel mondial, asigurând totodată un climat de încredere și respectarea valorilor etice.”

Reprezentanții statelor membre, ai Norvegiei, ai Elveției și ai Comisiei s-au reunit în cursul ultimelor șase luni pentru a identifica sinergii și acțiuni comune care vor fi de acum revizuite și actualizate anual, acordând prioritate domeniilor de interes public, cum ar fi asistența medicală, transportul și mobilitatea, securitatea și energia. S-a ajuns la un acord cu privire la următoarele aspecte:

1. Maximizarea investițiilor prin intermediul unor parteneriate

Comparativ cu situația din alte părți ale lumii, precum SUA și China, în UE nivelurile investițiilor în inteligența artificială sunt reduse și fragmentate. În conformitate cu strategia privind inteligența artificială, prezentată în luna aprilie, planul prevede coordonarea investițiilor, care va conduce la crearea de sinergii sporite și la realizarea de investiții publice și private în valoare de cel puțin 20 de miliarde EUR, începând din prezent și până la sfârșitul anului 2020, și de peste 20 de miliarde EUR pe an în deceniul următor, în cercetarea și inovarea din domeniul inteligenței artificiale. În completarea investițiilor naționale, Comisia va investi 1,5 miliarde EUR până în 2020, adică cu 70 % mai mult decât în perioada 2014-2017. Pentru următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027), UE a propus investiții de cel puțin 7 miliarde EUR din programul Orizont Europa și din programul Europa digitală în domeniul inteligenței artificiale.

Printre acțiunile comune care vor permite atingerea acestor obiective investiționale se numără:

  • Strategii naționale în domeniul inteligenței artificiale: Până la jumătatea anului 2019, toate statele membre ar trebui să dispună de propriile lor strategii, definind nivelurile de investiții și măsurile de punere în aplicare, care vor contribui la discuțiile de la nivelul UE.
  • Un nou parteneriat public-privat în domeniul inteligenței artificiale: Va fi creat un nou parteneriat pentru cercetare și inovare în domeniul inteligenței artificiale, pentru a încuraja colaborarea dintre mediul academic și industria din Europa și pentru a defini o agendă strategică comună de cercetare în acest domeniu.
  • Un nou fond pentru extindere în domeniul inteligenței artificiale: Comisia va sprijini întreprinderile nou-înființate și inovatorii din domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiei blockchain aflați în etapele incipiente ale activității lor, precum și întreprinderile aflate în faza de extindere.
  • Dezvoltarea și conectarea principalelor centre mondiale din domeniul inteligenței artificiale: Va fi dezvoltată o rețea de centre europene de excelență în domeniul inteligenței artificiale, vor fi create laboratoare de testare de referință la nivel mondial în domenii precum mobilitatea conectată și va fi încurajată adoptarea inteligenței artificiale în întreaga economie, prin intermediul centrelor de inovare digitală (astăzi s-a anunțat punerea la dispoziție a unor fonduri de 66 de milioane EUR pentru dezvoltarea unor centre de robotică). Va fi lansată, de asemenea, o inițiativă-pilot privind Consiliul european al inovării, pentru a sprijini tehnologiile de nouă generație bazate pe inteligența artificială.

2. Crearea unor spații europene de date

Pentru dezvoltarea tehnologiei bazate pe inteligența artificială, este necesar să fie disponibile seturi mari, sigure și robuste de date. Împreună cu țările europene, Comisia va crea spații europene comune de date pentru ca schimbul transfrontalier de date să se poată desfășura fără întrerupere, asigurând totodată deplina conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor. Sectorul sănătății poate beneficia în mod special de inteligența artificială: în coordonare cu statele membre, Comisia va sprijini dezvoltarea unei baze comune de date în domeniul sănătății care să conțină scanări anonimizate ale leziunilor, donate de pacienți, pentru a îmbunătăți diagnosticarea și tratarea cancerului cu ajutorul tehnologiilor bazate pe inteligența artificială. Până la jumătatea anului 2019, Comisia va lansa un centru de sprijin pentru schimbul de date, pentru a le oferi sfaturi practice tuturor participanților europeni la economia datelor.

 3. Încurajarea talentelor, a competențelor și a învățării pe tot parcursul vieții

Talentele din Europa sunt esențiale pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale, însă țările UE se confruntă cu un deficit de profesioniști în domeniul TIC și nu dispun de programe specializate în inteligența artificială în învățământul superior. Din acest motiv, Comisia, împreună cu țările europene vor sprijini studiile avansate în domeniul inteligenței artificiale, de exemplu prin intermediul unor burse speciale. De asemenea, Comisia va continua să sprijine competențele digitale și învățarea pe tot parcursul vieții pentru întreaga societate, în special pentru lucrătorii cei mai afectați de inteligența artificială, așa cum explică în strategia sa privind inteligența artificială. În vederea dezvoltării unei inteligențe artificiale centrate pe om, este important ca aceasta să fie prezentă și în programele educaționale ale altor discipline, cum ar fi dreptul. Utilizarea integrală a sistemului cărții albastre va contribui, de asemenea, la păstrarea și la atragerea în Europa a profesioniștilor cu înaltă calificare în domeniul inteligenței artificiale.

4. Dezvoltarea unei inteligențe artificiale etice și fiabile

Inteligența artificială ridică noi probleme de etică legate, de exemplu, de procesele decizionale potențial părtinitoare. Pentru a crea un climat de încredere, care este necesar pentru ca societățile să accepte și să utilizeze inteligența artificială, planul coordonat vizează dezvoltarea unei tehnologii care să respecte drepturile fundamentale și normele etice. Un grup european de experți, reprezentând mediul academic, întreprinderile și societatea civilă, lucrează în prezent la elaborarea unor orientări etice pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale. O primă versiune a orientărilor va fi publicată până la sfârșitul anului 2018, iar versiunea finală va fi prezentată Comisiei în martie 2019, după o amplă consultare prin intermediul Alianței europene pentru inteligența artificială. Obiectivul este ca, ulterior, abordarea etică europeană să fie adoptată la nivel mondial. Comisia este deschisă să coopereze cu toate țările care nu sunt membre ale UE și care doresc să împărtășească aceleași valori.

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputații cer Comisiei Europene măsuri și mai concrete pentru repornirea turismului, criticând lipsa de sprijin financiar specific pe termen scurt

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Deputații europeni au oferit un feedback general pozitiv asupra pachetului Comisiei de transport și turism privind noile măsuri luate în considerare pentru repornirea turismului. Cu toate acestea, europarlamentarii solicită măsuri mai concrete și sprijin financar înainte de începrea vacanței de vară, se arată în comunicatul ofical al Parlamentului European.

Repornirea turismului: eurodeputații au subliniat necesitatea restabilirii încrederii în ”călătorii în siguranță” prin măsuri concrete suplimentare, întrucât situația actuală rămâne incertă în ciuda pachetului propus.

Dificultăți financiare: mulți europarlamentari au ridicat problema pierderilor de locuri de muncă masive, riscului de faliment în sector și au comentat lipsa de ajutor concret și sprijin financiar specific pe termen scurt, precum și necesitatea unei linii bugetare dedicate pe termen lung.

Probleme privind siguranța: Cu multe întrebări privind repornirea în siguranță a turismului în UE, Comisia a subliniat că cooperarea dintre statele membre s-a îmbunătățit și ridicarea restricțiilor de călătorie, inclusiv deschiderea frontierelor, ar trebui să se bazeze pe criterii stabilite și protocoale de sănătate puternice. Comisia încurajează statele membre să introducă scheme de certificare pentru călătorii în siguranță. Cu toate acestea, o acțiune similară la nivelul UE nu va fi posibilă înainte de această vară.

Drepturile pasagerilor: eurodeputații au subliniat că regulile de rambursare sunt aplicate prea des în diferite state membre. Comisia i-a asigurat pe eurodeputații că urmăresc îndeaproape problema, iar pasagerii își păstrează dreptul la rambursări în numerar.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană susține relansarea economiei UE prin stimularea investițiilor private, consolidând programul InvestEU

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Comisia Europeană consolidează InvestEU, programul de investiții emblematic al Europei, până la un nivel de 15,3 miliarde de euro, pentru a mobiliza investiții private în proiecte din întreaga Uniune.

Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate poate fi operațional începând din 2020 și va avea un buget de 31 de miliarde de euro, cu scopul de a debloca 300 de miliarde de euro sub formă de sprijin pentru solvabilitate destinat companiilor din toate sectoarele economice care în condiții normale sunt sănătoase, precum și de a le pregăti pentru un viitor mai curat, digital și rezilient, potrivit comunicatului oficial.

Acest instrument de sprijin pentru solvabilitate, care se bazează pe actualul Fond european pentru investiții strategice, pentru a mobiliza resurse private în scopul sprijinirii urgente a întreprinderilor europene viabile din sectoarele, regiunile și țările pe care pandemia le-a afectat cel mai mult din punct de vedere economic

În cele din urmă, Comisia propune un nou Mecanism de investiții strategice, gândit în cadrul InvestEU, pentru a genera investiții de până la 150 de miliarde de euro, mulțumită unei contribuții de 15 miliarde de euro din cadrul instrumentului „UE – noua generație”, pentru a spori reziliența sectoarelor strategice, în special a celor legate de tranziția verde și digitală și de lanțurile valorice-cheie de pe piața internă.

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană alocă încă 55 mld. de euro prin inițiativa REACT-UE pentru a spori sprijinul pentru coeziune post-pandemie

Published

on

© European Commission/ Horizon 2020

Comisia Europeană propune o nouă inițiativă REACT-UE, pentru a spori sprijinul pentru coeziune acordat statelor membre pentru ca economiile lor să devină mai reziliente și mai sustenabile în faza de redresare după criză. Acest lucru va contribui la reducerea decalajului dintre primele măsuri de răspuns și redresarea pe termen mai lung, informează un comunicat de presă.

REACT-UE sau Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei, este o inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei.

Pachetul REACT-EU include 55 miliarde EUR ca fonduri suplimentare care, în perioada 2014 – 2020, vor fi la dispoziția Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și a Fondului social european (FSE), precum și la dispoziția Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD). Aceste fonduri suplimentare vor fi puse la dispoziție în perioada 2021 – 2022 din Next Generation EU și deja în 2020 printr-o revizuire țintită a cadrului financiar actual.

Prin urmare, Comisia își adaptează și propunerile de viitoare programe de coeziune și de politică socială pentru a acorda un sprijin și mai puternic investițiilor în scopul redresării, de exemplu: în ceea ce privește reziliența sistemelor naționale de sănătate, în sectoare precum turismul și cultura, în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii, privind măsurile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, educația și competențele și măsurile de combatere a sărăciei în rândul copiilor.

Comisia consolidează, de asemenea, Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, un element-cheie al Pactului Ecologic European, pentru a garanta echitatea socială în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic în regiunile cele mai vulnerabile cu un consum ridicat de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending