Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Inteligența artificială „fabricată în Europa”. Comisia Europeană a prezentat un plan elaborat alături de statele membre pentru a promova dezvoltarea AI

Published

on

În contextul strategiei sale privind inteligența artificială, adoptată în aprilie 2018, Comisia prezintă astăzi un plan coordonat, elaborat împreună cu statele membre, pentru promovarea dezvoltării și a utilizării inteligenței artificiale în Europa.
Acest plan propune acțiuni comune pentru o cooperare mai strânsă și mai eficientă între statele membre, Norvegia, Elveția și Comisie în patru domenii-cheie: creșterea investițiilor, punerea la dispoziție a mai multor date, încurajarea talentelor și asigurarea încrederii. O coordonare mai puternică este esențială pentru ca Europa să devină lider mondial în domeniul dezvoltării și utilizării inteligenței artificiale etice și sigure de ultimă oră.

Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, a salutat această etapă importantă: „Mă bucur să constat că țările europene au înregistrat progrese satisfăcătoare. Am convenit să colaborăm în vederea creării unei rezerve comune de date, care reprezintă materia primă a inteligenței artificiale, în sectoare precum cel al sănătății, pentru a îmbunătăți diagnosticarea și tratarea cancerului. Este necesar să coordonăm investițiile în scopul realizării de investiții publice și private în valoare de cel puțin 20 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2020. Acestea sunt esențiale pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă. Inteligența artificială nu este un capriciu, ci reprezintă chiar viitorul nostru.”

Comisarul pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel, a adăugat: „Inteligența artificială transformă lumea în prezent, așa cum a făcut-o electricitatea în trecut. Împreună cu statele membre, vom investi mai mult pentru a introduce inteligența artificială în toate sectoarele economiei, vom sprijini competențele avansate și vom spori la maximum disponibilitatea datelor. Grație planului de acțiune coordonat, Europa va putea să valorifice avantajele inteligenței artificiale în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor și să concureze la nivel mondial, asigurând totodată un climat de încredere și respectarea valorilor etice.”

Reprezentanții statelor membre, ai Norvegiei, ai Elveției și ai Comisiei s-au reunit în cursul ultimelor șase luni pentru a identifica sinergii și acțiuni comune care vor fi de acum revizuite și actualizate anual, acordând prioritate domeniilor de interes public, cum ar fi asistența medicală, transportul și mobilitatea, securitatea și energia. S-a ajuns la un acord cu privire la următoarele aspecte:

1. Maximizarea investițiilor prin intermediul unor parteneriate

Comparativ cu situația din alte părți ale lumii, precum SUA și China, în UE nivelurile investițiilor în inteligența artificială sunt reduse și fragmentate. În conformitate cu strategia privind inteligența artificială, prezentată în luna aprilie, planul prevede coordonarea investițiilor, care va conduce la crearea de sinergii sporite și la realizarea de investiții publice și private în valoare de cel puțin 20 de miliarde EUR, începând din prezent și până la sfârșitul anului 2020, și de peste 20 de miliarde EUR pe an în deceniul următor, în cercetarea și inovarea din domeniul inteligenței artificiale. În completarea investițiilor naționale, Comisia va investi 1,5 miliarde EUR până în 2020, adică cu 70 % mai mult decât în perioada 2014-2017. Pentru următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027), UE a propus investiții de cel puțin 7 miliarde EUR din programul Orizont Europa și din programul Europa digitală în domeniul inteligenței artificiale.

Printre acțiunile comune care vor permite atingerea acestor obiective investiționale se numără:

  • Strategii naționale în domeniul inteligenței artificiale: Până la jumătatea anului 2019, toate statele membre ar trebui să dispună de propriile lor strategii, definind nivelurile de investiții și măsurile de punere în aplicare, care vor contribui la discuțiile de la nivelul UE.
  • Un nou parteneriat public-privat în domeniul inteligenței artificiale: Va fi creat un nou parteneriat pentru cercetare și inovare în domeniul inteligenței artificiale, pentru a încuraja colaborarea dintre mediul academic și industria din Europa și pentru a defini o agendă strategică comună de cercetare în acest domeniu.
  • Un nou fond pentru extindere în domeniul inteligenței artificiale: Comisia va sprijini întreprinderile nou-înființate și inovatorii din domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiei blockchain aflați în etapele incipiente ale activității lor, precum și întreprinderile aflate în faza de extindere.
  • Dezvoltarea și conectarea principalelor centre mondiale din domeniul inteligenței artificiale: Va fi dezvoltată o rețea de centre europene de excelență în domeniul inteligenței artificiale, vor fi create laboratoare de testare de referință la nivel mondial în domenii precum mobilitatea conectată și va fi încurajată adoptarea inteligenței artificiale în întreaga economie, prin intermediul centrelor de inovare digitală (astăzi s-a anunțat punerea la dispoziție a unor fonduri de 66 de milioane EUR pentru dezvoltarea unor centre de robotică). Va fi lansată, de asemenea, o inițiativă-pilot privind Consiliul european al inovării, pentru a sprijini tehnologiile de nouă generație bazate pe inteligența artificială.

2. Crearea unor spații europene de date

Pentru dezvoltarea tehnologiei bazate pe inteligența artificială, este necesar să fie disponibile seturi mari, sigure și robuste de date. Împreună cu țările europene, Comisia va crea spații europene comune de date pentru ca schimbul transfrontalier de date să se poată desfășura fără întrerupere, asigurând totodată deplina conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor. Sectorul sănătății poate beneficia în mod special de inteligența artificială: în coordonare cu statele membre, Comisia va sprijini dezvoltarea unei baze comune de date în domeniul sănătății care să conțină scanări anonimizate ale leziunilor, donate de pacienți, pentru a îmbunătăți diagnosticarea și tratarea cancerului cu ajutorul tehnologiilor bazate pe inteligența artificială. Până la jumătatea anului 2019, Comisia va lansa un centru de sprijin pentru schimbul de date, pentru a le oferi sfaturi practice tuturor participanților europeni la economia datelor.

 3. Încurajarea talentelor, a competențelor și a învățării pe tot parcursul vieții

Talentele din Europa sunt esențiale pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale, însă țările UE se confruntă cu un deficit de profesioniști în domeniul TIC și nu dispun de programe specializate în inteligența artificială în învățământul superior. Din acest motiv, Comisia, împreună cu țările europene vor sprijini studiile avansate în domeniul inteligenței artificiale, de exemplu prin intermediul unor burse speciale. De asemenea, Comisia va continua să sprijine competențele digitale și învățarea pe tot parcursul vieții pentru întreaga societate, în special pentru lucrătorii cei mai afectați de inteligența artificială, așa cum explică în strategia sa privind inteligența artificială. În vederea dezvoltării unei inteligențe artificiale centrate pe om, este important ca aceasta să fie prezentă și în programele educaționale ale altor discipline, cum ar fi dreptul. Utilizarea integrală a sistemului cărții albastre va contribui, de asemenea, la păstrarea și la atragerea în Europa a profesioniștilor cu înaltă calificare în domeniul inteligenței artificiale.

4. Dezvoltarea unei inteligențe artificiale etice și fiabile

Inteligența artificială ridică noi probleme de etică legate, de exemplu, de procesele decizionale potențial părtinitoare. Pentru a crea un climat de încredere, care este necesar pentru ca societățile să accepte și să utilizeze inteligența artificială, planul coordonat vizează dezvoltarea unei tehnologii care să respecte drepturile fundamentale și normele etice. Un grup european de experți, reprezentând mediul academic, întreprinderile și societatea civilă, lucrează în prezent la elaborarea unor orientări etice pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale. O primă versiune a orientărilor va fi publicată până la sfârșitul anului 2018, iar versiunea finală va fi prezentată Comisiei în martie 2019, după o amplă consultare prin intermediul Alianței europene pentru inteligența artificială. Obiectivul este ca, ulterior, abordarea etică europeană să fie adoptată la nivel mondial. Comisia este deschisă să coopereze cu toate țările care nu sunt membre ale UE și care doresc să împărtășească aceleași valori.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Austriacul Johannes Hahn, nominalizat pentru un al treilea mandat de comisar european: Sunt aliniat pe deplin planurilor Ursulei von der Leyen

Published

on

Parlamentul şi guvernul Austriei l-au nominalizat pe Johannes Hahn, actual comisar european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană executivul comunitar, informează joi dpa şi Reuters.

Johannes Hahn, aflat la finalul celui de-al doilea mandat de comisar european, “a lucrat neobosit ani la rând pentru apropierea ţărilor din Balcanii de vest de Uniunea Europeană”, a declarat presei la Viena cancelarul austriac Brigitte Bierlein, potrivit Agerpres.

Din perspectiva mea, aş dori să continui în acest domeniu“, a afirmat în aceeaşi conferinţă de presă Johannes Hahn, subliniind că atribuirea portofoliilor îi va reveni în final viitorului preşedinte al Comisiei, Ursula von der Leyen.

În prezent, Hahn gestionează și portofoliul politicii regionale, domeniu pe care l-a coordonat și în Comisia Barroso, după ce aceste atribuții i-au fost transferate de președintele Jean-Claude Juncker ca urmare a demisiei Corinei Crețu.

Politicianul conservator austriac în vârstă de 61 de ani a adăugat că este “aliniat pe deplin” politicilor privind UE ale Ursulei von der Leyen, fost ministru german al apărării, inclusiv în ce priveşte planurile acesteia de întărire a rolului Uniunii pe scena politică internaţională.

Nominalizarea lui Hahn apare la scurt timp după ce guvernul grec a decis să-l desemneze pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru funcția de comisar european, în timp ce Slovenia l-a propus pe Janez Lenarcic, actualul reprezentant permanent al țării la Uniunea Europeană.

Propunerea guvernului de la Viena apare în contextul în care Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului.

Alături de Austria și Bulgaria, state precum Letonia, Irlanda sau Slovacia sunt așteptate să nominalizeze aceleași persoană care au ocupat fotoliul de comisar în mandatul lui Jean-Claude Juncker: Valdis Dombrovskis (Letonia), Phil Hogan (Irlanda) și Maros Sefcovic (Slovacia).

Totodată, von der Leyen a promis că cei mai importanți vicepreședinți din Comisia sa vor fi Frans Timmermans (S&D, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Danemarca), fapt ce presupune ca atât Timmermans, cât și Vestager să fie propuși de țărilor lor.

De asemenea, și Spania are propunerea de comisar stabilită, în condițiile în care ministrul de Externe Josep Borrell face parte din pachetul de nume negociat de liderii europeni pentru a ocupa funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și politică de securitate, poziție care presupune și activarea în calitate de comisar european și vicepreședinte al executivului european.

În ce privește România, presa a relatat că țara noastră țintește obținerea unor portofolii precum Transporturi, Mediu sau Politică de Vecinătate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Purtătorul de cuvânt al lui Jean-Claude Juncker, propus comisar european în Comisia Ursulei von der Leyen. Margaritis Schinas a fost desemnat de Guvernul Greciei

Published

on

Premierul elen Kyriakos Mitsotakis l-a desemnat joi pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru a fi noul comisar european din partea Greciei în executivul european ce va fi condus de la 1 noiembrie 2019 de Ursula von der Leyen.

Anunțul a fost făcut de biroul de presă al lui Mitsotakis, relatează agenția Ekathimerini și Reuters.

Sursa citată precizează cu prim-ministrul grec o va informa pe președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre această selecție, a spus comunicatul de presă.

Auto-intitulat ”fiu al Salonicului”, Margaritis Schinas este una dintre cele mai experimentate personalități din administrația europeană.

Acesta a fost membru al Parlamentului European din 2007 până în 2009 din partea partidului “Noua Democrație”, formațiune care a revenit la putere după alegerile anticipate din 7 iulie. Anterior, Margaritis Schinas a fost șef de cabinet al comisarului cipriot Markos Kyprianou, responsabil pentru sănătate și protecția consumatorilor, din 2004 până în 2007.

Între 2010 și 2013 Schinas a activat în calitate de director adjunct al Biroului consilierilor pentru politică europeană al președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.

Înainte de a fi numit purtător de cuvânt al Comisiei lui Jean-Claude Juncker, Margaritis Schinas a fost directorul Direcției pentru afaceri economice și financiare a Comisiei Europene, din 2013 și până în 2014.

Pe de altă parte, propunerea guvernului de la Atena apare în contextul în care Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului.

Alături de Austria și Bulgaria, state precum Letonia, Irlanda sau Slovacia sunt așteptate să nominalizeze aceleași persoană care au ocupat fotoliul de comisar în mandatul lui Jean-Claude Juncker: Valdis Dombrovskis (Letonia), Phil Hogan (Irlanda) și Maros Sefcovic (Slovacia).

Totodată, von der Leyen a promis că cei mai importanți vicepreședinți din Comisia sa vor fi Frans Timmermans (S&D, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Danemarca), fapt ce presupune ca atât Timmermans, cât și Vestager să fie propuși de țărilor lor.

De asemenea, și Spania are propunerea de comisar stabilită, în condițiile în care ministrul de Externe Josep Borrell face parte din pachetul de nume negociat de liderii europeni pentru a ocupa funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și politică de securitate, poziție care presupune și activarea în calitate de comisar european și vicepreședinte al executivului european.

În ce privește România, presa a relatat că țara noastră țintește obținerea unor portofolii precum Transporturi, Mediu sau Politică de Vecinătate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Tranzacție majoră aprobată de Comisia Europeană: Vodafone va prelua UPC România ca parte a unei achiziții de 18,4 miliarde de euro la nivel european

Published

on

© Calea Europeană

Comisia Europeană a aprobat tranzacția de 18,4 miliarde de euro prin care grupul Vodafone va prelua operațiunile Liberty Global din Germania, Cehia, Ungaria și România, au anunțat joi executivul european și Vodafone.

În România, tranzacția prin care Vodafone va prelua UPC este preconizat să fie finalizată până la data de 31 iulie 2019. 

“În societatea noastră modernă, accesul la servicii de bandă largă și TV la prețuri accesibile și de bună calitate este aproape la fel de necesar ca apa curgătoare. Am aprobat astăzi achiziționarea de către Vodafone a afacerilor companiei Liberty Global în Cehia, Germania, Ungaria și România, sub rezerva unor măsuri menite să asigure că clienții vor beneficia în continuare de prețuri corecte, servicii de înaltă calitate și produse inovatoare”, a declarat, în context, Margrethe Vestager, comisarul european pentru concurență.

“Pe plan local, această achiziție va permite Vodafone să fie un competitor și mai puternic în raport cu pozițiile dominante de pe piața de comunicații electronice, asumându-și rolul de catalizator pe zona de inovație și digitalizare a societății. Este preconizat ca tranzacția să fie finalizată până la data de 31 iulie 2019. În viitor, Vodafone România va putea oferi servicii convergente competitive clienților săi, ceea ce îi va permite să își împlinească viziunea de a aduce tehnologia și inovația mai aproape de toată lumea. De asemenea, prin achiziția UPC se creează o competiție sustenabilă și eficientă în cadrul industriei locale de telecomunicații, ceea ce va contribui la creșterea gradului de digitalizare a societății românești”, scrie și Vodafone în comunicatul menționat. 

61.700 de români erau abonați la serviciile de comunicații prin cablu ale UPC la sfârșitul primelor trei luni din acest an, în scădere cu 4.200 de abonați față de ultimul trimestru din 2018, dar numărul total al abonamentelor a crescut până la peste 2,08 milioane de abonamente, arată datele prezentate marți de grupul Liberty Global și citate de Hotnews.ro.

Grupul britanic Vodafone a anunțat în data de 9 mai 2018 că va prelua rețelele de cablu ale Liberty Global din mai multe țări europene, inclusiv România. Practic, Vodafone va prelua operatorul UPC România și tranzacția include operațiunile Liberty Global din patru țări.

Liberty Global este o companie furnizoare de servicii de internet, telefonie și televiziune prin cablu din Statele Unite. Din grupul Liberty Global face parte grupul olandez UPC Holding, care deține și UPC România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending