Connect with us

INTERNAȚIONAL

Intențiile Rusiei în Transnistria ca urmare a anexării Crimeei

Published

on

În data de 27 martie, Casa Oamenilor de Știință a găzduit o dezbatere intitulată „România între Crimeea și Transnistria – Republica Moldova, încotro?”, pe tema situației geopolitice tensionată din regiunea Mării Negre. La acest eveniment, organizat de către Fundația Universitară a Mării Negre, au luat parte personalități politice, academice și diplomatice.WP_004527

Discuțiile au debutat pe baza rezultatelor obținute în urma unui sondajului de opinie INSCOP Research, la comanda ziarului Adevărul, care a avut loc la începutului lunii martie. Întrebările adresate publicului au avut ca și scop evaluarea gradului de informare a cetățenilor români, referitor la evenimentele petrecute în Ucraina. Dacă luăm în calcul proximitatea geografică și mediatizarea importantă de care a avut parte „Primăvara ucraineană”, faptul că peste jumătate dintre respondenți au declarat că sunt slab sau deloc informați asupra situației indică o preocupare scăzută pentru geopolitică. Acest aspect merită să fie subliniat, fiindcă demonstrează încă o dată lipsa de interes în ceea ce privește actualitățile externe, în comparație cu cele petrecute pe plan intern.

În ceea ce privește cauza declanșării „Euromaidanului”, răspunsurile au identificat în mare parte refuzul președintelui Ianukovici de a semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, dar și implicarea Rusiei în acest proces. Astfel, cetățenii români au opinat că principala revendicare a protestelor este aceea de a apropia Ucraina de Occident, iar acest fapt se va produce în mod incontestabil pe viitor. Totodată, sondajul arată că acțiunile protestatarilor au dăunat stabilității sociale, economice, și politice. Pe final, cei chestionați nu s-au arătat îngrijorați în ceea ce privește eventualele repercusiuni asupra României.

În urma anexării Crimeei, instabilitatea geopolitică din regiunea Mării Negre se intensifică, comunitatea internațională se teme că următorul pas efectuat de către Rusia ar fi legat de dorința separatistă al regiunii transnistrene. Pentru a înțelege realitățile economice ale celor două teritorii, expertul economic Petrișor Peiu a prezentat cifre și date concrete. Așadar, diferențele demografice și economice între cele două regiuni sunt cât de poate de evidente, având în vedere că „teritoriu transnistrean depinde aproape exclusiv de schimburile comerciale cu Rusia, precum și de autorul umanitar din partea acesteia”. Dacă Crimeea a reușit să se mențină la un nivel decent în urma prăbușirii Uniunii sovietice la începutul anilor 1990, datorită „domeniului agricol, cel al industriei alimentare și cel al turismului”, situația economică a Transnistriei s-a înrăutățit drastic din cauza opacității de care dă dovadă administrația locală atât pe plan extern cât și pe plan intern. Din acest motiv, investițiile pe care ar trebui să le facă Rusia pentru a uniformiza cele două spații cu restul teritoriului ar reprezenta un efort consecvent.

În ciuda acestor informații, nu se poate face abstracție de faptul că același scenariul se poate repeta mai aproape de granițele României. Astfel, profesorul universitar Silviu Neguț a fost de părere că „Ucraina ar fi prinsă în clești”, și a adăugat că „Rusia trebuie să gestioneze mai întâi Crimeea, după care se va ocupa de Transnistria”. În acest caz, calea europeană a Republicii Moldova ar fi de asemenea pusă în pericol, având în vedere pericolul rus la Est, precum și intențiile separatiste ale Găgăuzei la Sud. Dincolo de un pericol militar, care rămâne ipotetic, Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre, insistă asupra unui „pericol electoral”. Într-adevăr, în contextul alegerilor legislative care vor avea loc la sfârșitul acestui an, pericolul unui rezultat în favoarea comuniștilor, pe fondul instabilității regionale, al problemei identitare și al influenței ruse, este real. Din acest motiv, oficialii moldoveni „nu pot face nimic mai mult decât să ceară Occidentului măsuri de securitate” în această perioadă crucială.

Pe de altă parte, este probabil ca Vladimir Puțin să se mulțumească cu anexarea Crimeei și să își oprească acțiunile expansioniste. Ioan Donca, fostul Ambasador al României la Moscova, a susținut acestă teorie, afirmând că  „Rusia a considerat dintotdeauna că Crimeea îi aparține” și că  „nu va merge mai departe” fiindcă este evident că Transnistria va susține interesele sale, revendicându-și independența în continuare. În ciuda unor eventuale sancțiuni economice impuse de Occident, „acest pas al Rusiei este ireversibil”, iar comunitatea internațională nu are altă opțiune decât cea de a se „obișnui cu această situație”. De aceeași părere a fost și analistul politic Emil  Hurezeanu, care a precizat că strategia Kremlinului este bine pusă la punct, și a reușit în cazul Crimeei să „forțeze nota pentru a crea fapte împlinite, care se transformă în fapte reale” , însă „este totuși greu de crezut că Rusia va acționa la fel în inima Ucrainei”.

În acest context este foarte important ca România să se poziționeze corespunzător din punct de vedere strategic, pentru a se afirma precum un actor regional important. Responsabilii politici trebuie să țină cont de realitatea geopolitică, luând în considerare apartenența în comunitatea europeană și în cea transatlantică, dar și necesitatea de a coopera pe viitor cu Rusia. Totuși, Antonia Colibășanu, vice-președintele Marketing Internațional – Stratfor Europe, a afirmat că  „România se uită înspre Est în calitate de membru UE și NATO”. Așadar, în ciuda tensiunilor regionale, securitatea României este garantată pe viitor și oportunitățile de a se afirma se vor multiplica, odată cu accelerarea integrării europene a Republicii Moldova.

Alexandru POPOVICI

NATO

România trimite 45 de militari în Africa sub egida unei misiuni europene conduse de Franța. Ministrul francez al apărării mulțumește “prietenilor români”

Published

on

© MApN/ Facebook

România va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren. Decizia, a fost salutată de ministrul francez al apărării, Florence Parly

“Mobilizarea europenilor în Sahel continuă: România va desfășura 45 de soldați în cadrul Takuba, grupul operativ care reunește forțele speciale europene pentru a desfășura operațiuni de combatere a terorismului alături de armatele maliene. Mulțumim prietenilor noștri români pentru angajamentul lor”, a scris Parly, pe Twitter.

Decizia a fost aprobată de Parlamentul României ca urmare a unei scrisori din partea președintelui Klaus Iohannis. Misiunea va fi finanțată din bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Senatorii şi deputaţii au aprobat proiectul de hotărâre privind participarea Armatei României cu forţe, mijloace şi echipamente la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franţei, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021, informează Agerpres.

S-au înregistrat 346 de voturi pentru, două voturi contra şi două abţineri.

Totodată, decizia a fost motivată prin faptul că ”participarea Armatei României în cadrul Task Force Takuba va contribui la menținerea profilului operațional al acesteia și va aduce vizibilitate internațională sporită țării noastre, alături de beneficii importante, cuantificabile politic și politico-militar, în relația cu Franța”.

Grupul operativ Takuba a fost creat printr-o declarație politică emisă la 27 martie 2020 de guvernele Belgiei, Republicii Cehe, Danemarcei, Estoniei, Franței, Germaniei, Mali, Nigerului, Țărilor de Jos, Norvegiei, Portugaliei, Suediei și Regatului Unit. Scopul este acela de a combate grupărilor teroriste în regiunea Liptako, aflată la confluenţa statelor Mali, Niger şi Burkina Faso.

Forța operațională va consilia, asista și însoți forțele armate maliane, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren, inclusiv cu misiunea ONU MINUSMA, precum și cu misiunile Uniunii Europene în Mali și Niger.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

FOTO Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a testat cu succes certificatul digital COVID-19

Published

on

© Ursula von der Leyen-Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri că certificatul digital COVID-19 al Uniunii Europene funcționează. 

„Certificatul meu COVID-19 a fost verificat cu succes în Spania”, a declarat șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

 

Luni, președinții celor trei instituții ale UE, Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană au participat la ceremonia oficială de semnare a Regulamentului privind certificatul digital COVID al UE, marcând astfel încheierea procesului legislativ. 

Potrivit oficialilor europeni, certificatul UE le va permite din nou cetățenilor să se bucure de cel mai tangibil și apreciat dintre drepturile UE – dreptul la liberă circulație. Intrat astăzi în vigoare, acesta ne va permite să călătorim mai în siguranță în această vară. 

Scopul Certificatului digital COVID al UE este de a facilita circulația liberă și sigură în interiorul UE în timpul pandemiei COVID-19. Toți europenii au dreptul la liberă circulație, chiar și fără certificat, dar certificatul va facilita călătoriile, exonerând deținătorii de restricții precum carantina.

Certificatul digital COVID al UE va fi accesibil pentru toată lumea și va acoperi vaccinarea, testarea și recuperarea COVID-19; va fi gratuit și va fi disponibil în toate limbile UE; va fi disponibil în format digital și pe suport de hârtie; va fi securizat și va include un cod QR semnat digital; statele membre se vor abține de la impunerea unor restricții de călătorie suplimentare pentru deținătorii unui certificat digital COVID al UE, cu excepția cazului în care acestea sunt necesare și proporționale pentru a proteja sănătatea publică.

Începând cu 1 iulie, aceste norme devin aplicabile în toate statele membre: „Putem fi foarte mândri de această realizare. Și vreau să le mulțumesc tuturor celor care au făcut-o posibilă”, a declarat  Ursula von der Leyen. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Președinta Senatului, Anca Dragu, întâlnire cu David Sassoli: Cred în reciprocitatea vizelor între UE și SUA. Voi continua să lupt pentru acest drept al cetățenilor români

Published

on

© Anca Dragu/Facebook

Președinta Senatului, Anca Dragu, s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, căruia i-a transmis că toți cetățenii Uniunii Europene trebuie să beneficieze de acces necondiționat de vize în SUA.

„Cred în reciprocitatea vizelor între UE şi SUA. Un mesaj privind necesitatea ridicării vizelor pentru românii care călătoresc în SUA i-am transmis, în luna aprilie, și lui David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România, la o întâlnire pe care am avut-o la Senat”, a declarat aceasta pe pagina sa de Facebook.

Potrivit unui comunicat al Senatului, referitor la mecanismul Uniunii Europene de reciprocitate în materie de vize, Anca Dragu a precizat progresele înregistrate în sensul asigurării unei reciprocități depline în materie de vize cu Statele Unite.

„Eforturile diplomatice și dialogul continuu sunt importante. Este nevoie de o decizie politică la nivelul UE pentru ridicarea vizelor în beneficiul  tuturor cetățenilor europeni”, a punctat aceasta.

În final, Anca Dragu a precizat că va continua să promoveze și să lupte pentru acest drept al cetățenilor români.

Președinta Senatului efectuează o vizita de lucru la Bruxelles, context în care a mai avut întrevederi cu Helena Dalli, comisarul Comisarul UE pentru Egalitate și cu vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, responsabilă pentru valori și transparență.

În ceea ce privește tema vizelor, ministrul de Interne, Lucian Bode, a avut marți o întrevedere cu David Muniz, însărcinat cu afaceri al Statelor Unite la București. Ministrul a transmis partenerilor americani determinarea autorităților române de accelerare a demersurilor ce vizează accederea României în Programul Visa Waiver. 

Mai mult, președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor Uniunii Europene au stabilit să continue dialogul în vederea eliminării vizelor SUA pentru patru țări membre ale UE – România, Bulgaria, Croația și Cipru -, se arată în declarația comună a summitului UE-SUA adoptată marți, la Bruxelles.

Amintim că președintele Parlamentului European, David Sassoli, a aprobat pe 3 martie recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (JURI) prin care legislativul european va introduce o acțiune la Curtea de Justiție a UE privind chestiunea obligativității vizelor pentru SUA care încă revin unor state membre ale UE, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro.

Într-o rezoluție adoptată în luna octombrie a anului trecut, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

Cetățenii bulgari, croați, ciprioți și români sunt în continuare obligați să dețină viză pentru a intra în SUA, în timp ce toți ceilalți cetățeni ai UE sunt exonerați de această obligație pentru șederile de scurtă durată (maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel ca si cetățenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

Situația lipsei reciprocității care afectează Bulgaria, Croația, Cipru și România a fost adusă în discuție în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la momentul respectiv, Polonia a fost, de asemenea, afectată, însă cetățenii polonezi pot călători fără viză în SUA de anul trecut), astfel încât termenul limită pentru acțiune din partea Comisiei a expirat la 12 aprilie 2016.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, atrage atenția că ”blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19” au afectat bolnavii de cancer: România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului

POLITICĂ3 hours ago

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

ROMÂNIA3 hours ago

Eurobarometru: România, spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID

CONSILIUL UE4 hours ago

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

U.E.5 hours ago

Eurostat: Rata anuală a inflației a crescut în luna mai până la 2,3% în UE. România, printre statele cu cea mai ridicată rată

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Estoniei au discutat despre îmbunătățirea conectivității europene nord-sud prin proiectele Rail2Sea și Via Carpathia

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis

U.E.7 hours ago

Cel mai curat aer din Europa se respiră în două orașe din Suedia și Finlanda. Bucureștiul, pe locul 263 din 323 de orașe în care a fost evaluată calitatea aerului

NATO7 hours ago

România trimite 45 de militari în Africa sub egida unei misiuni europene conduse de Franța. Ministrul francez al apărării mulțumește “prietenilor români”

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea lucrărilor în construcții

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO4 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

Team2Share

Trending