Într-un context în care discursurile extremiste pun sub semnul întrebării avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană, realitatea economică arată contrariul: la 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană România a trecut pragul de 100 de miliarde de euro fonduri europene primite de la bugetul UE. Anunțul a fost făcut miercuri într-o postare pe Facebook de către Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

“România nu a crescut din nimic, nu s-a transformat peste noapte și, cu siguranță, nu s-a dezvoltat prin refuzul oportunităților. De la aderare, România a primit peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene, valoare brută. Este motorul care a schimbat fundamental structura economiei noastre. România nu mai este o periferie economică, ci o țară care recuperează rapid decalajele și care a depășit Polonia, Ungaria, Croația și Grecia la PIB per capita – un indicator esențial al nivelului de trai”, a scris Marcel Boloș.

“Cifra spune foarte multe, valoarea investițiilor realizate este aproximativ egală cu valoarea PIB-ului la momentul aderării. Dacă suntem inconștienți, blamăm blocul european, dar faptul că ne aflăm în cel mai bun moment al dezvoltării țării noastre este un lucru care se datorează apartenenței la comunitatea europeană și NATO”, a continuat el.

Ministrul de resort a detaliat și ce proiecte au fost realizate în România cu cele 100 de miliarde de euro.

“În infrastructură, aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii. Peste 2 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare. Peste 100.000 de companii au primit granturi pentru dezvoltare. Mii de școli și spitale au fost renovate, dotate sau extinse. S-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi. Toate acestea sunt fapte, nu opinii. Investițiile au antrenat economia, iar ritmul anual al investițiilor private din economie s-a triplat in anul 2024, față de momentul aderării, de la circa 100 miliarde lei, la peste 350 miliarde lei. Fără banii europeni, România ar fi fost blocată într-un ciclu nesfârșit de subdezvoltare, dependentă doar de un buget național insuficient pentru investiții strategice. Să ne uităm la vecinii care nu au avut acces la aceste fonduri – rămași semnificativ în urmă. Realitatea e una singură: UE a fost și rămâne partenerul nostru în dezvoltare. Prin apartenența la blocul european, România a ales progresul”, a detaliat Marcel Boloș.

Depășirea acestui prag psihologic vine în contextul în care Călin Georgescu, fostul candidat anti-NATO și anti-UE la funcția de președinte al României, a susținut că România nu are nevoie de banii oferiți de Uniunea Europeană, pentru că “îl avem pe Dumnezeu”.

De la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a beneficiat de 100 de miliarde de euro din fonduri europene între 2007 și 2025. Potrivit celei mai recente (31.01.2025) balanțe a fluxurilor financiare România – UE, realizată de Ministerul Finanțelor, România a contribuit cu 32,6 miliarde de euro la bugetul UE în 17 ani și a primit în schimb 100,6 miliarde de euro, rezultând o balanță financiară pozitivă de peste 67,7 miliarde de euro care au intrat în economia românească. 

Citiți și “ROEXIT”: Ce pierd românii, din țară și din diaspora, dacă România iese din Uniunea Europeană și NATO

România a marcat anul trecut 20 de ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică, iar la 1 ianuarie 2025, în ziua în care a aderat deplin la spațiul Schengen, România a împlinit “majoratul” în Uniunea Europeană, respectiv 18 ani de la aderare.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) anunță că, printr-un nou apel de proiecte, lansat în cadrul Programului Sănătate, investeşte 230 de milioane de euro în soluţii inovatoare ce vizează îmbunătățirea serviciilor medicale și accesul la tratamente moderne, cercetare aplicată, investiţii productive în domeniul sănătăţii, inclusiv echipamente, dispozitive sau componente utilizate pentru cercetare aplicată, dezvoltare şi producţie de medicamente critice enumerate în Pachetul Farmaceutic al UE, în vederea creşterii rezilienţei sistemului de sănătate și îmbunătăţirea accesului populaţiei la îngrijiri medicale.

Reamintim faptul că Uniunea Europeană a lansat Platforma Tehnologiilor Strategice pentru Europa (STEP) pentru a sprijini industria europeană și a stimula investițiile în tehnologii critice, precum: tehnologii digitale și inovație deep-tech, tehnologii curate și eficiente din punct de vedere al resurselor și biotehnologiei.

„Proiectele finanțate vor revoluționa modul în care sunt furnizate serviciile medicale: de la utilizarea inteligenței artificiale pentru diagnosticare rapidă, până la tehnologii avansate pentru tratamente personalizate și producția de medicamente inovatoare. Astfel, spitalele, centrele de cercetare și companiile din domeniu sănătății vor putea accelera implementarea unor tehnologii care vor eficientiza sistemul medical și vor îmbunătăți viața pacienților”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, potrivit comunicatului oficial. 

Concret, vor fi finanțate: cercetarea aplicată, dezvoltarea/ producția de tehnologii critice, dar și infrastructura necesară pentru dezvoltarea acestora.

Mai mult, beneficiarii vor putea construi centre de cercetare, linii de producție medicamente critice, cu condiția ca acestea să fie justificate de obiectivele proiectului. Investițiile vor putea include atât lucrări de construcție, cât și dotări cu echipamente și infrastructură necesară desfășurării activităților de cercetare.

De asemenea, proiectele trebuie să fie în concordanță cu domeniile de specializare inteligentă și să contribuie la dezvoltarea capacităților de cercetare-inovare.

Cine poate depune proiecte

Fondurile sunt destinate IMM-urilor, întreprinderilor mari, organizațiilor de cercetare, unităților medicale publice și instituțiilor care desfășoară activități de cercetare, stimulând colaborarea între sectorul privat și cel public pentru dezvoltarea unor proiecte cu impact real în domeniul sănătății.

Valoarea maximă a unui proiect finanțat va fi de 100 milioane de euro, în limita fișelor de proiect depuse în cadrul apelului de idei de proiecte STEP derulat de MIPE  în perioada mai-iunie 2024.

Cererile de finanțare pot fi depuse în perioada 28 februarie 2025 – 29 august 2025 prin intermediul sistemului MySMIS 2021.

România este printre statele UE care investește cel mai puțin în sănătate, iar această realitate este confirmată anual de rapoartele Comsiei Europene și ale OCDE privind starea sănătății în statele memebre.

Citiți și: Raport OCDE: România este țara din UE care investește cel mai puțin în sănătate. Doar 5,7% din PIB merg la serviciile medicale, față de 12,6% în Germania

În bugetul pentru 2025 sunt prefigurate fonduri suplimentare pentru implementarea Planului Național de Combatere a Cancerului, plan care se bazează pe direcțiile europene din Planul European de Combatere a Cancerului. De asemenea, vor fi finanțări suplimentare pentru protejarea sănătății împotriva bolilor transmisibile, pentru screeningul neonatal pentru fenilcetonurie, hipotiroidie, fibroză chistică și alte afecțiuni, dar și pentru testări genetice pentru gravide și persoane cu risc. 

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează în consultare publică, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027, două apeluri de proiecte care aduc sprijin concret copiilor și tinerilor care ies din sistemul de protecție specială, precum și vârstnicilor care au nevoie de îngrijire la domiciliu. Valoarea acestora ajunge la 160 de miliaone de euro.

„Pentru mulți dintre tinerii care părăsesc sistemul de protecție, momentul în care trebuie să înceapă o viață pe cont propriu este unul de incertitudine și teamă. Fără sprijin, fără o locuință, fără un loc de muncă, ajung să fie expuși sărăciei și marginalizării. În același timp, seniorii noștri se confruntă adesea cu singurătatea, boala și lipsa unor servicii de îngrijire adecvate. Pentru ei, vrem să extindem serviciile de îngrijire la domiciliu, să formăm îngrijitori și să le oferim un trăi demn, în siguranță”, a tranasmis ministrul Marcel Boloș într-o postare pagina oficială de Facebook.

• 110 milioane de euro se vor aloca pentru vârstnicii care au nevoie de îngrijire la domiciliu: Vor beneficia de sprijin pentru activitățile de zi cu zi, de la igienă personală, hrănire și mobilizare, până la ajutor pentru cumpărături, menaj și deplasare în exterior, alături de servicii complementare precum îngrijire medicală, reabilitare, terapie ocupațională și consiliere socială sau juridică, astfel încât să își poată menține independența și calitatea vieții.
• 50 de milioane de euro se vor aloca pentru tinerii care ies din sistemul de protecție specială alocăm un buget: Vor beneficia de locuințe protejate modernizate, consiliere, mentorat și sprijin psihosocial, cursuri de formare profesională și suport pentru integrarea pe piața muncii, precum și acces la servicii medicale pentru a-și construi o viață independentă.

„Am deschis aceste apeluri pentru consultare publică și îi invit pe toți cei interesați să trimită propuneri și sugestii. Vrem ca fondurile să fie folosite eficient, astfel încât sprijinul să ajungă acolo unde este cu adevărat nevoie”, a conchis ministrul Marcel Boloș.