Intervenția președintelui Iohannis la conferința „The Bucharest Nine before the 2018 NATO Summit in Brussels: Achievements, Challenges, Prospects: „Nu vrem să fim doar destinatari ai securității, ci și să oferim securitate”

Președintele Klaus Iohannis a susținut ieri o intervenție în cadrul conferinței „The Bucharest Nine before the 2018 NATO Summit in Brussels: Achievements, Challenges, Prospects”.

Președinții țărilor participante, între care și inițiatorii formatului – Klaus Iohannis (România) și Andrzej Duda (Polonia) și-au anunțat angajamentul pentru implementarea deciziilor ce decurg din prezența înaintată a NATO de pe flancul estic, o prezență care, potrivit deciziilor miniștrilor Apărării reuniți concomitent la Bruxelles, va fi susținută de nouă structură de comandă și de o inițiativă de creștere a gradului de operativitate și răspuns un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Președintele Klaus Iohannis și omologii săi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria au participat vineri la cel de-al doilea summit în format București 9 la Varșovia, format inițiat de România și de Polonia în 2015, reuniunea având loc pentru ca liderii să decidă căile de consolidare a prezenței aliate înaintate pe Flancul Estic al NATO în perspectiva summitului de la Bruxelles din luna iulie.

Vă redăm mai jos textul integral al intervenției: 

„Copreședintele și prietenul meu Andrzej Duda și cu mine am organizat întâi întâlnirea  B9, așa cum spune și numele, la București. A fost în 2015. La acel moment, toți eram pregătiți pentru Summit-ul NATO, care a avut loc apoi la Varșovia. A fost foarte bine organizat. Așa cum a abordat summit-ul NATO de atunci, în 2015, știm aceste două lucruri: că avem probleme specifice asupra Flancului de Est, că avem un interes foarte puternic pentru o prezență puternică a NATO și o puternică descurajare a NATO. Pe de altă parte, avem o înțelegere comună a vecinătății din Est, deoarece toate țările B9 sunt foste țări comuniste. Așadar, avem o înțelegere care merge foarte profund în istoria noastră, așa că am decis să ne întâlnim și să ne pregătim împreună pentru Summit-ul NATO. Desigur, unii oameni au venit imediat cu ideea că vrem să împărțim NATO, ceea ce este un nonsens. Nu am vrut să împărțim NATO, vrem să pregătim câteva aspecte din punctul nostru de vedere. Deoarece înțelegerea noastră comună este că cunoaștem foarte bine regiunea, cunoaștem foarte bine interacțiunile și știm cum să reacționăm. Așa am făcut și întâlnirea de la București a fost una foarte bună. De fapt, am reușit să hotărâm câteva lucruri, transformându-le în contribuția la Summit-ul NATO, care a avut loc întâmplat la Varșovia și rezultatul a fost foarte bun pentru noi. Ați putea să vă amintiți că, ca urmare a discuției noastre, a pregătirilor noastre, avem proiecte cum ar fi prezența îmbunătățită, prezența viitoare, brigăzi multinaționale și așa mai departe. Nu numai că vorbim și ne asigurăm de respectul nostru cel mai înalt, vorbim de apărare comună, de descurajare comună pe Flancul de Est. Acest lucru nu diminuează importanța pe care o acordăm Flancului de Sud sau ceea ce noi numim abordarea NATO de 360 ​​de grade. Dar este evident că, în ciuda interesului general față de NATO, ne interesează și de națiunile noastre, ceea ce facem și cred că o facem într-un mod foarte decent și eficient. Și asta ne așteptăm să pregătim acum și am făcut-o pentru Summit-ul NATO, care va avea loc în iulie, la Bruxelles. Așadar, întâlnirea de la București 9 nu este doar pozitivă, dar este de asemenea un moment bun pentru a găsi un consens pentru un format bun pentru pregătirea summitului NATO și suntem gata să continuăm să jucăm rolul nostru.

 Am discutat astăzi o serie de chestiuni și am menționat cu toții cinci lucruri pe care aș vrea să le subliniez astăzi în fața publicului. În primul rând, trebuie să consolidăm Flancul de Est al NATO și acest lucru trebuie să se întâmple într-o manieră coerentă și integrată. Acest lucru este  vital pentru țările noastre, B9, dar permiteți-mi să revin la o întrebare, profesor Debski, pe care ați pus-o colegilor noștri. Desigur, Republica Cehă nu este în apropierea Flancului de Est din punct de vedere geografic, dar nici Salisbury. Deci vedem, dintr-o dată, că geografia nu contează cu adevărat, pentru că trebuie să ținem cont de vechea tactică, dar în zilele noastre avem abordări absolut diferite. Și având în vedere progresul fantastic în domeniul tehnologiilor – și nu mă gândesc doar la cibernetică, ceea ce este evident – alte abordări militare au evoluat atât de mult încât, în esență, distanța geografică este doar un factor pe care îl țineți cont, dar nu mai este un factor strategic. Totuși, trebuie să avem grijă dacă vorbim despre prezența puternică pe partea de est care trebuie să reacționăm. A fi capabil de reacție, făcând ca Flancul de Est să devină mai puternică înseamnă o interoperabilitate sporită și înseamnă adaptarea NATO la provocările Flancului de Est. Am avut o discuție în autobuz cu colegii noștri și am vorbit despre tot felul de exerciții pe care le-am avut și am aflat că avem multe de făcut. Deci, nu este vorba doar de a suna bine într-o lucrare de consolidat. Este o necesitate. În al doilea rând, trebuie să fim serioși în ceea ce privește NATO. A fi serios despre NATO înseamnă că nu este absolut suficient să mergem la Summit-ul NATO și să spunem că avem nevoie de o prezență sporită sau de o prezență adaptată la Flancul de Est. Nu, fiind serios în ceea ce privește începerea acasă a NATO, înseamnă că fiecare dintre noi îndeplinește ceea ce trebuie făcut pentru a pregăti mai întâi propria țară, cheltuielile proprii pentru apărare și apoi integrați-o într-o imagine mai mare a NATO. Deci, acesta este ceva pe care noi, pe Flancul de Est, am înțeles foarte bine. Cele trei țări de aici, din această parte, ne-am intensificat cheltuielile de apărare cu o sumă imensă de bani și am făcut acest lucru pentru că vrem să ne apăram statele, dar dorim să jucăm un rol foarte constructiv în cadrul NATO. Nu vrem să fim doar destinatari ai securității, ci și să oferim securitate. În al treilea rând, am reafirmat angajamentul nostru față de ceea ce tocmai am spus, proiectând stabilitatea în afara teritoriului NATO, proiectând stabilitate în regiune și acest lucru este evident, trebuie să avem grijă, de exemplu, de prietenii și partenerii noștri din est. Trebuie să fim conștienți de faptul că ei se bazează pe noi. Nu este vorba numai de armată, ci de reforme pe care nu trebuie să le împingem, trebuie să le ajutăm, să avem succes în reformarea procedurilor, trebuie să le ajutăm să devină mai rezistente și toate acestea sunt absolut necesar. În al patrulea rând,  Flancul de Est, avem o problemă mare, se numește Rusia, și suntem hotărâți să continuăm modul în care NATO a acționat timp de mai mulți ani. O modalitate foarte serioasă, deoarece am decis să menținem deschiderea canalelor de comunicare, dar pe de altă parte să avem o apărare militară foarte puternică și o poziție de descurajare și noi rămânem la acest lucru. Și în al cincilea rând, nu în ultimul rând, NATO are parteneri și o politică numită Politică deschisă. Trebuie să ținem asta în viață. NATO nu este doar o alianță militară, este cea mai mare, cea mai reușită alianță militară și este construită pe valori. Una dintre aceste valori este de a menține ușile deschise pentru noii solicitanți de îndată ce acceptă și împărtășesc valorile noastre și interesele NATO. Deci, dacă facem toate astea – și sper că summit-ul NATO din iulie la Bruxelles va ține cont de aceste abordări – atunci vom face o Alianță mai puternică și mai bună.”

Citiți și Țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece: Două noi comandamente în SUA și în Germania și 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Citiți și Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Citiți și Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

One Response to Intervenția președintelui Iohannis la conferința „The Bucharest Nine before the 2018 NATO Summit in Brussels: Achievements, Challenges, Prospects: „Nu vrem să fim doar destinatari ai securității, ci și să oferim securitate”

  1. constantin 04/08/2018 at 01:02

    „Vreau tratate de asistenţă care să ne asigure hotarele, dar ştim că nimic nu ni le poate chezăşui mai bine ca forţa noastră militară. Dacă am realizat statul unitar român, trebuie să consolidăm instrumentul destinat să-l apere şi care este armata.”–Nicolae Titulescu

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.