Germania preia la 1 ianuarie 2019 două mandate de maximă importanță și responsabilitate politică internațională și euro-atlantică. Ministerul Apărării de la Berlin a preluat marți conducerea Forței NATO de reacție rapidă, în timp ce începând cu aceeași și Germania deține un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru o perioadă de doi ani, pe parcursul anilor 2019-2020.

În ceea ce privește dimensiunea NATO, agenția de presă DPA precizează că Ministerul Apărării de la Berlin, prin A 9-a Brigadă blindată de demonstraţie din oraşul Munster, statul Saxonia Inferioară (nord), va conduce forţele terestre ale aşa-numitului “vârf de lance” al Alianței Nord-Atlantice pentru anul 2019 constau din aproximativ 8.000 de soldaţi.

Sursă foto: militaryphotos.org

Armata germană furnizează în jur de 4.000 dintre ei, în plus faţă de aproximativ 1.000 de angajaţi în alte domenii organizaţionale, iar alţi soldaţi sunt furnizaţi de aliaţi precum Franţa, Olanda şi Norvegia, scrie Agerpres.

Germania, o contribuție majoră la Forța de reacție rapidă a NATO

Reamintim că la summitul NATO din Țara Galilor în 2014, liderii țărilor aliate au aprobat un Plan de Reacție Rapidă (Readiness Action Plan — RAP) ce cuprinde măsuri de sporire a capacității de mobilizare a resurselor militare în eventualitatea unei situații de criză, decizie luată în contextul implicațiilor strategice ale acțiunilor Rusiei în Ucraina și al amenințărilor provenite din Orientul Mijlociu. Astfel, “Vârful de lance” al NATO, denumit oficial Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF), a fost înfiinţat în urma crizei din Ucraina şi a devenit de atunci un element al strategiei de descurajare împotriva Rusiei.

Caracteristica specială a acestei forţe este gradul înalt de pregătire. De exemplu, forţele avansate trebuie să poată fi desfăşurate în maximum 72 de ore, în timp ce pentru altele perioada este de cinci până la şapte zile. Pentru soldaţi aceasta înseamnă că trebuie să fie pregătiţi permanent şi ei nu se pot îndepărta de locaţia sarcinilor lor.

Pentru extinderea nivelului ridicat de pregătire, soldaţii din VJTF provin în fiecare an din diferite ţări. Italia a contribuit cu cea mai mare parte în 2018, iar în 2020 este rândul Poloniei. În 2015, Germania a fost instrumentală în crearea VJTF. De altfel, implicarea Berlinului într-o astfel de dimensiune specifică reprezintă un argument pe care Germania îl utilizează constant în discuțiile privind creșterea ponderii până la 2% din PIB pentru bugetul alocat Apărării, o doleanță majoră a administrației americane și o temă care a determinat ca cel mai recent summit NATO – din iulie 2018 de la Bruxelles – să provoace tensiuni între cele două țări.

Germania devine membru al Consiliului de Securitate al ONU, pledând pentru un loc permanent comun pentru Europa

Totodată, de la 1 ianuarie 2019, Germania deține un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. 

Germania are planuri mari pentru următorii doi ani în cadrul instituției onusiune, arată o analiză Deutsche Welle.

Ministrul federal de externe, Heiko Maas, vrea să se implice în consolidarea multilateralismului care a avut de suferit de pe urma politicii administrației Trump marcată de deviza “America First”. 

FOTO: United Nations

În plus, Germania va mai susține consolidarea ONU, dar și a rolului Europei în diversele foruri ale organizației. În următorii doi ani, Germania va insista asupra înfințării unui loc permanent comun pentru Europa în Consiliul Permanent de Securitate al ONU. După Brexit, doar Franța va mai reprezenta UE în Consiliul de Securitate.

Această propunere însă, formulată în urmă cu câteva luni de ministrul german de Finanțe, a fost respinsă de Franța, care a insistat să arate că ”în exprimarea poziţiilor noastre naţionale, ţinem seama de toate poziţiile europene” și că Parisul pledează pentru o reformă a Consiliului de Securitate al ONU, ce prevede obţinerea de mandate permanente de către Germania, India, Brazilia şi ”două ţări africane”.

.

Reprezentantul Permanent al României, Ion Jinga a subliniat rolul important al PBC (Peacebuilding Commission – PBC) în susţinerea şi consolidarea păcii în regiunea Sahel Permanent al României la ONU în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, având o intervenţie cu tema “Pacea și securitatea în Africa: Strategia Integrată a Națiunilor Unite pentru Sahel, un răspuns integrat la consolidarea și permanentizarea păcii în Sahel”, în calitate de președinte al Comisiei pentru consolidarea păcii (Peacebuilding Commission – PBC), potrivit comunicatului de presă al Reprezentanței Permanente a României pe lângă UE, remis CALEA EUROPEANA.

Ambasadorul a reamintit că în luna martie 2018 a participat, în calitate de președinte al PBC, la cea de-a VI-a reuniune a “Platformei de Coordonare Ministerială pentru Sahel”, care a avut loc în Ciad, iar în perioada 15 – 19 octombrie 2018 a luat parte la un turneu în patru țări din Africa de Vest și Sahel (Gambia, Senegal, Coasta de Fildeș și Burkina Faso). A apreciat că „vizitele în regiunea Sahel şi interacțiunea cu autorităţile naţionale, societatea civilă, comunitatea diplomatică, directorii regionali şi echipele de țară ale ONU au permis o înţelegere mai bună a valorii adăugate pe care PBC o poate aduce în sprijinul regiunii Sahel”.

De asemenea, a arătat că aceste vizite au oferit prilejul orientării în mod pragmatic a preşedinţiei PBC către prioritățile în materie de consolidare a păcii şi necesităţile reale ale regiunii, prin intermediul unor întâlniri de substanță cu liderii politici ai statelor vizitate, precum și cu vicepreședintele Băncii Africane pentru Dezvoltare, în vederea identificării modalităților de cooperare în domeniul finanțării consolidării păcii în țările africane și a creșterii coerenței și coordonării acțiunii internaționale în sprijinul acestora.

În acest sens, a amintit că Sesiunea anuală a Comisiei pentru consolidarea păcii, desfășurată la 12 noiembrie 2018, a avut ca temă centrală „Consolidarea și permanentizarea păcii în regiunea Sahel”, iar la 13 noiembrie, în cadrul reuniunii comune anuale PBC – ECOSOC (Consiliul Economic şi Social), au fost abordate „Legăturile dintre schimbările climatice şi consolidarea şi permanentizarea păcii în regiunea Sahel”.

Ambasadorul Ion Jinga a salutat, totodată, adoptarea de către Consiliul de Securitate, la 18 decembrie 2018, a Declaraţiei Prezidenţiale privind rolul PBC şi modalităţile prin care poate fi întărită colaborarea Comisiei cu Consiliul de Securitate.

Citiți și:

Premieră: România preia preşedinţia Comisiei pentru Consolidarea Păcii din cadrul ONU

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, a participat, alături de înalți oficiali ai ONU, la un turneu în țări din Africa de Vest și Sahel

Decesele cauzate de terorism au scăzut în 2017 pentru al treilea an consecutiv, ajungând la un total de 18.814, în timp extremismul de dreapta a înregistrat o creștere, arată datele publicate în Indexul Terorismului Global prezentat miercuri de Institutul pentru Economie şi Pace (IEP).

Potrivit documentului, decesele rezultate din terorism au scăzut anul trecut cu 27% în întreaga lume. 96 din cele 163 de țări au înregistrat o îmbunătățire în privința terorismului, 46 dintre ele au avut declin. 67 de țări au înregistrat cel puțin un deces din cauza terorismului în 2017 – o scădere din rata record de 20 de țări din 79 de țări, potrivit raportului.

În Europa de Vest, numărul deceselor în acte de terorism a scăzut semnificativ, ajungând de la 168 în 2016 la 81 în 2017. „Cifrele preliminare pentru 2018 sugerează că această tendinţă va continua, cu mai puţin de zece morţi înregistraţi în Europa Occidentală din ianuarie şi până în noiembrie”, se arată în raport. Cinci ţări – Afganistan, Irak, Nigeria, Somalia şi Siria – au înregistrat peste o mie de morţi fiecare în 2017, iar 19 ţări, peste o sută, se mai arată în raport.

În 2017, Afganistanul a fost ţara cea mai afectată de terorism, cu 434 de atacuri comise împotriva unor poliţişti şi militari şi cu 256 de atacuri împotriva unor civili. Irakul fusese în 2016 ţara cel mai puternic lovită de terorism.

Stat Islamic „a rămas în 2017 gruparea teroristă care a produs cele mai multe decese, deşi numărul persoanelor ucise care i-ar putea fi atribuite a scăzut cu 52% comparativ cu anul precedent”, adaugă raportul.

Cea mai sângeroasă acţiune teroristă din 2017 a fost comisă de gruparea islamiştilor shebab din Somalia, care a ucis 587 de persoane într-un atac cu maşină capcană asupra unui hotel. Urmează Egiptul, cu atacul asupra Moscheii al-Rawda în Sinai comis de Stat Islamic şi soldat cu 311 morţi şi 122 de răniţi.

Raportul atrage de asemenea atenţia asupra sporirii, în America de Nord şi în Europa Occidentală, a „terorismului politic de extremă-dreapta”, care a făcut 17 morţi în 2017, comparativ cu niciun mort cu patru ani în urmă. 

.