Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, marţi, că România a fost ”boicotată” de declaraţiile politice ”iresponsabile” ale unor înalţi demnitari români în privinţa obţinerii unui loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

“În mod regretabil, nu putem marca azi, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei, faptul că România a fost aleasă pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, chiar dacă dumneavoastră aţi făcut eforturi susţinute şi aţi obţinut un număr considerabil de susţineri. România a fost boicotată de declaraţii politice iresponsabile ale unor înalţi demnitari români, formulate fără mandat şi contrare unor poziţii tradiţionale ale României. Aceste grave derapaje au dus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state, fiind creată impresia, eronată pe fond, a unei lipse de predictibilitate faţă de dosare de politică externă sensibile şi complexe”, a afirmat Iohannis, în cadrul reuniunii anuale cu ambasadorii români.

La 7 iunie 2019, România nu a fost aleasă pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, pentru intervalul 2020-2021. Țara noastră a fost devansată, la vot, de Estonia, care a obținut în premieră un mandat de membru în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, pentru perioada 2020-2021. După cea de-a doua rundă de vot din cadrul Adunării Generale pentru grupul Europei de Est, Estonia a obținut mandatul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU cu 132 de voturi față de cele 58 pentru România.

Într-o reacție la momentul respectiv, președintele Klaus Iohannis a criticat declarațiile ”politice nediplomatice, iresponsabile și contraproductive, contrare unor poziții tradiționale de politică externă ale statului”, în condițiile în care tema mutării ambasadei României în Israel la Ierusalim sau vizita anulată a Regelui Iordaniei în România au fost subiecte sensibile care au alimentat un posibil eșec.

Șeful statului, care a participat la lucrările a trei din ultimele patru Adunări Generale a ONU, a afirmat atunci faptul că aceste declarații ”au condus la alienarea sprijinului deja exprimat de unele state partenere și la reticență față de candidatura României” și arată că ”eforturile diplomatice depuse au fost, astfel, boicotate, fiind creată impresia, eronată pe fond, a unei lipse de predictibilitate a României față de dosare de politică externă importante, sensibile și complexe”. 

Citiți și Klaus Iohannis îl citează pe marele Nicolae Titulescu în discursul anual în fața diplomației române: ”Dați-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă”

Președintele Klaus Iohannis a susținut marți tradiționala alocuțiune în fața diplomației române, un discurs busolă privind prioritățile și axele strategice ale politicii externe a țării.

Într-un discurs în care a evocat prima întâlnire pe care a avut-o cu ambasadorii români în 2015, Iohannis a făcut o evaluare a realizărilor și obiectivelor ratate în ultimii cinci ani și a proiectat prioritățile strategice ale României ”în perioada următoare și pe termen lung”. Ca structură, discursul șefului statului avut șase axe prioritare: 1) evaluarea progreselor dobândite și setarea căii de urmat; 2) dimensiunea europeană a politicii externe a României; 3) consolidarea României în cadrul NATO; 4) Parteneriatul Strategic cu Statele Unite), 5) relațiile strategice ale României cu alți parteneri și formate regionale de cooperare) și 6) dimensiunea relației dintre politica internă și cea externă a țării.

Estonia a câștigat pentru prima dată în istorie un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, devansând vineri, la New York, România, în urma alegerilor care au avut loc în plenul Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Estonia, stat membru al ONU din 1991, a obținut 132 de voturi, în turul al doilea al alegerilor, față de cele 58 ale României, marcând totodată un eșec major al României, țară care a mai deținut această poziție de patru ori de la aderarea sa la ONU, în 1955.

Delegația estoniană a fost condusă de președinta Kersti Kaljulaid, care în momentul aflării rezultatului a sărit de pe scaune, a aplaudat și s-a îmbrățișat cu membrii delegație, într-o explozie de bucurie.

Ulterior, pe Twitter, Kaljulaid a scris: ”Candidatura pentru Consiliul de Securitate al ONU a fost prima pentru Estonia. Am candidat pentru că avem o singură planetă de care trebuie să avem grijă și fiecare trebuie să facă acest lucru”.

”Mulțumim! Estonia este membru al Consiliului de Securitate al ONU, perioada 2020-2021”, a mai scris ea.

Thank you! #Estonia is member of #UNSC in 2020-21! pic.twitter.com/2vMbsbZTHd

— Kersti Kaljulaid (@KerstiKaljulaid) June 7, 2019

Citiți și 

LIVE UPDATE România pierde șansa unui nou mandat în Consiliul de Securitate al ONU. Țara noastră, învinsă de Estonia la New York: 132 de voturi la 58

Klaus Iohannis, reacție după ce România nu a obținut mandatul de membru al Consiliului de Securitate al ONU: Declarații politice iresponsabile au dus la boicotarea eforturilor diplomatice

Justificările MAE după ce România a ratat un mandat de membru în Consiliul de Securitate al ONU: Indiferent de rezultat, acțiunile diplomatice au consolidat profilul internațional al României

România a pierdut alegerile organizate la nivelul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în favoarea Estoniei, care obține în premieră un mandat în cea mai importantă instituție onusiană.

Candidate pentru singurul loc alocat Europei de Est în Consiliul de Securitate, Estonia a avut nevoie de două tururi pentru a învinge România.

Potrivit rezultatelor primei runde de vot, din cei 193 de membri ai Adunării Generale, 111 au votat în favoarea Estoniei, 78 pentru România și au existat două abțineri. Pentru a fi aleasă în Consiliul de Securitate al ONU, o ţară trebuie să obţină sprijinul a două treimi din membrii Adunării Generale, adică cel puţin 129 de voturi din partea celor 193 de state membre cu drept de vot ale Naţiunilor Unite.

După cea de-a doua rundă de vot din cadrul Adunării Generale, Estonia a obținut mandatul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Potrivit rezultatelor votului, 132 de reprezentanți au votat pentru Estonia, iar 58 pentru România. În total, au fost 190 de voturi valide, un vot nul și 2 abțineri.

Printre cauzele înfrângerii catalogate drept umilitoare pentru România se numără tema mutării ambasadei României în Israel la Ierusalim sau vizita anulată a Regelui Iordaniei în România, ambele subiecte sensibile care au alimentat un eșec prin lipsa unei susțineri din partea grupului statelor arabe.

Consiliul de Securitate, care are 15 membri, este cea mai puternică instituție din arhitectura Naţiunilor Unite şi este singurul organism mondial care poate autoriza un război. Consiliul este format din cinci membri permanenţi cu drept de veto – Statele Unite, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie -, care prin componența sa încă reflectă genericul ”ordinii internaționale postbelice” de după cel de-al Doilea Război Mondial, încheiat în 1945, an în care a luat ființă și ONU. Alţi zece membri au mandate de doi ani, după a căror expirare sunt înlocuiţi de ţări din aceeaşi regiune geografică.

România și-a lansat campania de promovare a candidaturii sale pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în luna iunie a anului 2017, perioadă care a fost urmată de vizite frecvente ale înalților oficiali români la New York, dar și de o implicare substanțială din partea președintelui României și a Guvernului. De la momentul aderării sale la ONU, în anul 1955, România a mai deţinut patru mandate de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU (1962, 1976-1977, 1990-1991, 2004-2005).

Ministerul de Externe reacționează după ce România a pierdut un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU și spune că țara noastră s-a angajat mai târziu în campanie, în 2017.

„România a candidat, în data de 7 iunie 2019, pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, pentru mandatul 2020 – 2021. În primul tur, România a obţinut un număr de 78 de voturi. În ultimul tur al alegerilor din cadrul Consiliului de Securitate al ONU, Estonia a obţinut un număr mai mare de voturi, fiind aleasă ca reprezentant al Grupului Est-European. România s-a angajat mai târziu în această campanie, practic din 2017, din dorința de a contribui la întărirea rolului unic al Organizației Națiunilor Unite (ONU), de garant al păcii și securității mondiale, de promotor al dezvoltării durabile și susținător al drepturilor omului”, potrivit unui comunicat de presă al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

În comunicat se mai arată că, „indiferent de rezultatul final, acțiunile diplomatice derulate pe parcursul acestei campanii au consolidat profilul internațional al României și au condus la dinamizarea și, în unele cazuri, relansarea relațiilor bilaterale cu state membre ONU din areale geografice îndepărtate și dificil accesibile, neacoperite de actuala rețea diplomatică a țării noastre”.

„România va rămâne profund angajată în susținerea Organizației Națiunilor Unite, iar diplomația română va continua să se implice în promovarea obiectivelor acesteia și să lucreze pentru a consolida locul României între națiunile implicate în efortul de a asigura progresul către o lume mai sigură, mai liberă și mai prosperă”, mai arată MAE.

Citiți și 

LIVE UPDATE România pierde șansa unui nou mandat în Consiliul de Securitate al ONU. Țara noastră, învinsă de Estonia la New York: 132 de voturi la 58

Klaus Iohannis, reacție după ce România nu a obținut mandatul de membru al Consiliului de Securitate al ONU: Declarații politice iresponsabile au dus la boicotarea eforturilor diplomatice

România a pierdut alegerile organizate la nivelul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în favoarea Estoniei, care obține în premieră un mandat în cea mai importantă instituție onusiană.

Candidate pentru singurul loc alocat Europei de Est în Consiliul de Securitate, Estonia a avut nevoie de două tururi pentru a învinge România.

Potrivit rezultatelor primei runde de vot, din cei 193 de membri ai Adunării Generale, 111 au votat în favoarea Estoniei, 78 pentru România și au existat două abțineri. Pentru a fi aleasă în Consiliul de Securitate al ONU, o ţară trebuie să obţină sprijinul a două treimi din membrii Adunării Generale, adică cel puţin 129 de voturi din partea celor 193 de state membre cu drept de vot ale Naţiunilor Unite.

După cea de-a doua rundă de vot din cadrul Adunării Generale, Estonia a obținut mandatul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Potrivit rezultatelor votului, 132 de reprezentanți au votat pentru Estonia, iar 58 pentru România. În total, au fost 190 de voturi valide, un vot nul și 2 abțineri.

Printre cauzele înfrângerii catalogate drept umilitoare pentru România se numără tema mutării ambasadei României în Israel la Ierusalim sau vizita anulată a Regelui Iordaniei în România, ambele subiecte sensibile care au alimentat un eșec prin lipsa unei susțineri din partea grupului statelor arabe.

Consiliul de Securitate, care are 15 membri, este cea mai puternică instituție din arhitectura Naţiunilor Unite şi este singurul organism mondial care poate autoriza un război. Consiliul este format din cinci membri permanenţi cu drept de veto – Statele Unite, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie -, care prin componența sa încă reflectă genericul ”ordinii internaționale postbelice” de după cel de-al Doilea Război Mondial, încheiat în 1945, an în care a luat ființă și ONU. Alţi zece membri au mandate de doi ani, după a căror expirare sunt înlocuiţi de ţări din aceeaşi regiune geografică.

România și-a lansat campania de promovare a candidaturii sale pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în luna iunie a anului 2017, perioadă care a fost urmată de vizite frecvente ale înalților oficiali români la New York, dar și de o implicare substanțială din partea președintelui României și a Guvernului. De la momentul aderării sale la ONU, în anul 1955, România a mai deţinut patru mandate de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU (1962, 1976-1977, 1990-1991, 2004-2005).