Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat vineri la reuniunea informală de nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU, cu tema “75 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial pe continentul european – lecţii desprinse pentru prevenirea unor viitoare atrocităţi. Responsabilitatea Consiliului de Securitate“, desfăşurată în sistem videoconferinţă, ocazie cu care a evocat participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial şi aportul trupelor române la victoria împotriva nazismului.

Participarea ministrului român de Externe a avut loc la invitaţia domnului Urmas Reinsalu, ministrul Afacerilor Externe al Estoniei, ţară ce asigură preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU în luna mai 2020, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Cu peste 167.000 de soldați morți sau răniți pe câmpul de luptă, România nu a contribuit doar din punct de vedere militar la înfrângerea Regimului Nazist, ci și la sfârșitul suferinței civililor de pe continentul european”, a subliniat șeful diplomației române.

Discursul integral al șefului diplomației române, remis CaleaEuropeană.ro:

Stimate domnule președinte,

Vă felicit pentru organizarea acestei reuniuni informale de nivel înalt a Consiliului de Securitate, pentru celebrarea a 75 de ani de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial.

Având în vedere că aniversăm și 75 de ani de existență a Organizației Națiunilor Unite, anul 2020 reprezintă și oportunitatea de a ne reafirma sprijinul ferm pentru cadrul multilateralismului global, oferit de sistemul ONU. Spiritul unității, al solidarității și al cooperării, care a îndrumat comunitatea internațională în trecut, rămâne esențial pentru atingerea obiectivelor Organizației în prezent.

Domnule președinte,

În anul 1945, România era unul dintre cei mai mari contribuitori cu trupe în cel de-al Doilea Război Mondial, situându-se pe locul patru, după Uniunea Sovietică, SUA și Marea Britanie. România a avut o contribuție majoră la victoria finală Aliată. În virtutea recunoașterii acestui merit, Regelui României, Mihai I, i-au fost acordate cele mai înalte distincții atât de către SUA, cât și de către Uniunea Sovietică.

După înlăturarea regimului Ion Antonescu în anul 1944, România a contribuit la campaniile finale împotriva trupelor naziste. În acele ultime opt luni, peste 275.000 de soldați români au eliberat aproximativ 3000 de localități de pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, înregistrând un număr semnificativ de pierderi de vieți umane în rândul trupelor noastre. Până la sfârșitul conflagrației, aproximativ două treimi din acest număr total de soldați români au murit sau au fost răniți. România nu a contribuit doar din punct de vedere militar la înfrângerea regimului nazist, ci și la sfârșitul suferinței civililor de pe continentul European.

Domnule președinte,

În timpul celor 75 de ani de după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în cea mai mare parte, lumea a cunoscut pacea, iar Europa, în mod particular, stabilitatea. Un factor semnificativ pentru menținerea păcii și securității este respectarea regulilor dreptului internațional care reglementează utilizarea forței, așa cum sunt prevăzute în Carta ONU. Dreptul internațional este esențial pentru prevenirea și limitarea conflictelor locale și regionale, precum și pentru evitarea degenerarii lor în conflicte internaționale majore.

Din nefericire, în ultimii ani, am asistat la numeroase provocări la adresa normelor fundamentale de drept internațional prevăzute în Carta ONU, inclusiv pe continentul european.

România a condamnat întotdeauna ferm situațiile de utilizare ilegală a forței de către unele state și încercările de ocupare ilegală a teritoriilor altor state. Suntem convinși că misiunea fundamentală de menținere a păcii și securității internaționale a Consiliul de Securitate poate fi îndeplinită. Puterea exemplului de urmat este esențială.

Stimate doamne,

Stimați domni,

Revenind la responsabilitatea Consiliului de Securitate, România susține inițiativa referitoare la utilizarea „codului de conduită” privind neutilizarea dreptului de veto în Consiliul de Securitate în situații care privesc comiterea unor crime atroce la scară mare. Aceste limitări sunt proporționale cu responsabilitățile care derivă din statutul de membru permanent în Consiliul de Securitate și ar permite inițierea unor acțiuni credibile, rapide, capabile să prevină comiterea de noi atrocități.

Domnule președinte,

Cel de-al 75-lea moment aniversar coincide cu noua provocare globală impusă de pandemia de COVID-19. În acest context, există așteptări întemeiate față de Consiliul de Securitate de a adopta măsuri pentru gestionarea acestei crize, atât privind domeniul medical, cât și în situațiile care afectează pacea și stabilitatea într-un mod mai subtil. România consideră că o decizie a Consiliului pe acest subiect ar constitui un răspuns adecvat față de aceste așteptări.

A evidențiat, totodată, că anul 2020 marchează și 75 de ani de existență a Organizației Națiunilor Unite și a reiterat importanța cadrului multilateralismului global reprezentat de ONU și a respectării mecanismelor de drept internațional. A arătat că, deși în cei 75 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial a prevalat pacea și stabilitatea, în special în Europa, “în ultimii ani, am asistat la numeroase provocări la adresa normelor internaționale, inclusiv pe continentul european”.

A reamintit astfel că “România a condamnat ferm situațiile de folosire ilegală a forței de către unele state și încercările de ocupare ilegală a teritoriilor altor state”.

Ministrul Bogdan Aurescu a reafirmat sprijinul României pentru acțiunea comună și solidară a statelor membre ONU în găsirea unui răspuns la noile provocări la nivel global. A pledat pentru responsabilitatea Consiliului de Securitate al ONU pentru asigurarea păcii și securității internaționale în conformitate cu mandatul său, inclusiv pe baza prevederilor Cartei care interzic folosirea forței, și a exprimat sprijin pentru implicarea acestui for în oferirea unor răspunsuri la noile provocări și crize. 

Șeful diplomației române a reiterat, cu acest prilej, rolul României de actor consecvent în sprijinul păcii și securității internaționale, subliniind susținerea pentru activitatea Consiliului de Securitate al ONU și respectarea dreptului internațional: ”Dreptul internațional este esențial pentru prevenirea și limitarea conflictelor locale și regionale și pentru evitarea degenerării lor în războaie internaționale majore”.

Bogdan Aurescu a pledat și pentru asumarea de către Consiliului de Securitate al ONU a unui rol sporit în contextul actualei crize generate de pandemia de COVID-19.

La sesiunea de deschidere au participat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate Josep Borrell, subsecretarul general ONU pentru afaceri politice și consolidarea păcii Rosemary diCarlo și profesorul Timothy Snyder de la Universitatea Yale – SUA. În cadrul dezbaterilor au susținut alocuțiuni reprezentanții a 65 de state membre ONU, dintre care 45 la nivel de ministru al afacerilor externe.

Sistemul ONU marchează periodic, prin evenimente speciale, încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Date fiind circumstanțele actualei perioade la New York, când Adunarea Generală a ONU nu se poate reuni în ședință plenară, aniversarea a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a avut loc în cadrul acestei reuniuni informale a Consiliului de Securitate, prin sistem de videoconferință.

Capitularea necondiționată a Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial a reprezentat începutul celei mai lungi perioade de pace din istoria europeană, a susținut vineri șeful diplomației germane, Heiko Maas, într-o intervenție avută în cadrul unei reuniuni specială prin videoconferință a Consiliului de Securitate pentru a marca 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

“În urmă cu 75 de ani, într-o școală din Franța, generalul american Walter B. Smith le-a spus la trei oficiali germani: Trebuie să fie semnate patru exemplare. Aceste cuvinte înșelător de simple au marcat începutul celei mai lungi perioade de timp de pace din istoria europeană. Delegația germană a semnat un document de predare necondiționată, mai întâi la Reims și două zile mai târziu la Berlin”, și-a început Maas intervenția, într-un exemplu al responsabilității pe care Germania și-o asumă pentru atrocitățile comise de regimul nazist în anii celei de-a doua conflagrații mondiale.

Ministrul german de externe le-a mulțumit tuturor pentru imensul sacrificiu făcută pentru a elibera țara sa de tirania național-socalistă a dictatorului Adolf Hitler. De asemenea, Heiko Maas a mulțumit țărilor lumii pentru că au acceptat Germania înapoi în familia națiunilor pașnice, în pofida responsabilității declanșării a două războaie mondiale și a uciderii în masă a peste șase milioane de evrei.

“O crimă atât de barbară încât a trădat valorile oricărei națiuni civilizate. Ea a trădat însăși civilizația umană. Această istorie, istoria germană, ne leagă de o responsabilitate care nu se va încheia niciodată”, a spus Maas.

Șeful diplomației germane a arătat că aceste responsabilitate istorice angajează Germania să lucreze în slujba păcii și a unei ordini internaționale bazate pe reguli, a apărării demnității umane și a drepturilor omului.

De asemenea, această responsabilitate “ne leagă destinul pentru totdeauna de soarta unei Europe puternice și unite“, a mai spus Maas, subliniind că idealul Uniunii Europene, care este sărbătorit la 9 mai prin Ziua Europei, a transformat Europa dintr-un continent al războaielor eterne în cel mai puternic susținător al păcii globale.

“Acest angajament față de soluțiile globale, față de multilateralism, se bazează pe experiența noastră istorică – că naționalismul duce la distrugere. În Germania, avem o vorbă: Cel care închide ochii spre trecut va fi orb în prezent”, a adăugat ministrul Heiko Maas.

Confruntată cu cea mai mare criză de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Germania se pregătește să preia de la 1 iulie 2020 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Estonia, statul care asigură președinția rotativă a Consiliului de Securitate al ONU în luna mai, găzduiește vineri o reuniune specială prin videoconferință a Consiliului de Securitate pentru a marca 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și în care suntdiscutate “lecțiile învățate pentru a preveni asemenea atrocități” și “responsabilitatea Consiliului de Securitate”. La această reuniune specială la nivel înalt România este reprezentată de ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, care a fost invitat de omologul său eston Urmas Reinsalu să susțină un discurs.

Tema reuniunii informale a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite este “75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pe continentul european – lecții desprinse pentru prevenirea unor viitoare atrocități. Responsabilitatea Consiliului de Securitate”.

Estonia, statul care asigură președinția rotativă a Consiliului de Securitate al ONU în luna mai, găzduiește vineri o reuniune specială prin videoconferință a Consiliului de Securitate pentru a marca 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și în care vor fi discutate “lecțiile învățate pentru a preveni asemenea atrocități” și “responsabilitatea Consiliului de Securitate”. La această reuniune specială la nivel înalt România va fi reprezentată de ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, care a fost invitat de omologul său eston Urmas Reinsalu să susțină un discurs.

Tema reuniunii informale a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite este “75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pe continentul european – lecții desprinse pentru prevenirea unor viitoare atrocități. Responsabilitatea Consiliului de Securitate”, informează Ministerul Afacerilor Externe.

Reuniunea care va aduce laolaltă aproximativ 50 de miniștri de externe din țările lumii reprezintă unul dintre “evenimentele emblematice” pe care președinția estonă a Consiliului de Securitate și le-a asumat. De asemenea, vor susține intervenții și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și istoricul american Timothy Snydar, profesor la Universitatea din Yale.

“Acum 75 de ani, cel de-al Doilea Război Mondial s-a încheiat pe sol european. Vom discuta lecțiile despre ordinea mondială postbelică, cum să prevenim crimele internaționale în viitor și să protejăm pacea și care este responsabilitatea Consiliului de Securitate al ONU“, a anunțat președinția estonă pe pagina sa oficială.

Estonia a devenit membru al Consiliului de Securitate al ONU, pentru prima oară, la 1 ianuarie 2020, după ce a câștigat locul alocat grupului Europei de Est în urma unei competiții cu România, desfășurată în prima parte a anului trecut.

Această reuniune specială vine și pe fondul unor critici acumulate de mai mulți ani la adresa eficienței reduse a Consiliului de Securitate al ONU în rezolvarea crizelor și menținerea securității și a păcii, îndeosebi din cauza animozităților care apar adesea între cei cinci membri permanenți ai săi cu drept de veto – China, Franța, Marea Britanie, Rusia și SUA -, marile puteri câștigătoare ale celui de-al Doilea Război Mondial și care au configurat instituția onusiană, înființată în 1945 ca rezultat al ordinii internaționale postbelice.

Joi, în ajunul comemorării celor 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Estonia a fost co-autorul a două documente importante. Mai întâi, președinții celor state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – au condamnat într-o declarație comună încercările Moscovei de ”falsificare a istoriei”.

Ulterior, miniștrii afacerilor externe din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Statele Unite ale Americii au transmis, într-o declarație comună, că “sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, la 8 mai 1945, nu a adus libertate în Europa, iar societățile din spatele Cortinei de Fier au căutat cu disperare o cale spre democrație și independență” și au denunțat încercările lamentabile de falsificare a istoriei, o referire indirectă la adresa Rusiei.

Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite împotriva Germaniei naziste în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale este sărbătorită în Europa și în SUA la 8 mai, spre deosebire de Rusia, care celebrează acest moment la 9 mai. Capitularea Germaniei naziste a intrat în vigoare la 8 mai, ora 23:01 (CET).

Acum 75 de ani, în urma semnării actului de capitulare necondiţionată a Germaniei naziste s-a încheiat, în Europa, cel mai mare conflict din istorie, în care şi-au pierdut viaţa peste 60 de milioane de oameni, militari şi civili. Pentru prima dată, pierderile civile sunt mai mari decât cele militare. Urmările războiului, inclusiv schimbările geopolitice, culturale şi economice, au fost fără precedent. Cel de-Al Doilea Război Mondial a luat sfârşit odată cu capitularea Japoniei, în urma bombardamentelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki (6 şi 9 august), armistiţiul fiind semnat la 2 septembrie 1945, pe puntea cuirasatului Missouri.