Fostul premier Adrian Năstase a vorbit, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru caleaeuropeana.ro, despre abordarea pe care a avut-o în vedere, în perioada 2003-2004, atunci când România își dorea aderarea la Uniunea Europeană, astfel încât ”relația cu Occidentul să nu fie considerată o amenințare pentru Rusia”
– Ați avut ocazia ca prim-ministru să vă confruntați cu diverse situații de iritare din partea Moscovei în perioada apropierii de NATO și apoi a aderării la NATO și ulterior a apropierii de Uniunea Europeană și apoi a semnării Tratatului de Aderare?
Adrian Năstase: Eu, guvernul ca atare și președintele din perioada aceea am avut o anumită abordare. Nu știu dacă era mai moderată, dar aș spune mai înțeleaptă. Practic am realizat obiectivele pe care le doream – intrarea în NATO și în UE – și în același timp am reușit în 2003 să finalizăm tratatul de bază cu Rusia, iar în 2004 am reușit să avem o vizită a unui premier al Rusiei la București, Mihail Kasianov, care acum este în opoziție față de Putin. În august 2004, după ce am fost la Washington și m-am întâlnit cu președintele Bush, am fost și la Moscova și m-am întâlnit cu președintele Putin, încercând în acel climat al relațiilor americano-ruse să facem în așa fel încât relația noastră cu Occidentul să nu fie considerată o amenințare pentru Rusia, și în același timp să putem discuta și despre celelalte subiecte care erau importante pentru noi: viitorul Republicii Moldova, chestiunea tezaurului. Aceste chestiuni le-am discutat la Moscova cu președintele Putin.
Amânarea extinderii UE cu zece ani, anunțată pentru calmarea Rusiei
-Există o comunicare dată de către comisarul european pentru Politica de Vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, care a declarat de la Berlin că în următorii zece ani nu va mai fi vorba de o extindere la nivelul Uniunii Europene. Credeți că este o cedare explicită în fața Rusiei pe ceea ce înseamnă Ucraina și Moldova?
A.N.: Eu cred că această declarație este ușor hazardată pentru că actuala Comisie nu se poate pronunța decât pentru perioada mandatului său. Acest lucru a fost declarat de către președintele Jean-Claude Juncker, probabil pentru a digera problemele, nemulțumirile, distribuirea bugetului ș.a.m.d.. Mai curând s-a declarat acest lucru din cauze interne, ținând seama și de efectele crizei economice. Cred că acestea au fost în principal motivele și este posibil ca această declarație să încerce cumva să calmeze și Rusia care este preocupată de această extindere a organizațiilor euro-atlantice.
Citiți aici interviul integral.
.
.
