Connect with us

CONSILIUL UE

INTERVIU Ambasadorul României la UE: Momentele intense ale lui 2020 – Cel mai lung Consiliu European din istorie cu acordul de 1,8 trilioane de euro și alegerea României drept gazdă a Centrului UE de securitate cibernetică

Published

on

© European Union 2020

Consiliul European din luna iulie, cel mai lung din istoria UE, când liderii Uniunii Europene au adoptat pachetul de salvare economică post-pandemie de 1.824,3 miliarde de euro și alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică au reprezentat cele mai dificile și intense momente ale anului 2020, a declarat reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Potrivit lui Odobescu, deciziile luate la nivel european în anul 2020 au un impact substanțial pentru România, țara noastră contribuind cu idei și inițiative concrete și luând parte în mod activ la procesul de negociere a acestor decizii care vor marca istoria Uniunii Europene.

“A fost un an aparte, un an extrem de dificil și complicat pentru noi toți generat de această pandemie Covid-19, cu foarte multe provocări pe toate planurile. Însă, așa cum ați arătat, putem spune că, în ciuda tuturor dificultăților, încheiem acest an cu o serie de realizări importante pentru Uniune, pentru România, dar și – poate cel mai important – pentru cetățenii noștri”, a spus ambasadorul român.

Aceasta a precizat că diplomația română s-a putut adapta rapid și a identificat soluții pentru diversele situații, nominalizând contribuția România cu idei și inițiative concrete la deciziile luate la nivel european și care “vor marca istoria Uniunii Europene”.

România a contribuit cu idei, cu inițiative, cu o atitudine constructivă și determinată, construind inclusiv pe capitalul de credibilitate obținut în urma exercitării cu succes a Președinției române a Consiliului UE, în 2019“, a declarat Odobescu, referindu-se la desemnarea țării noastre ca primul stat membru care a găzduit rezerva strategică de materiale medicale din UE (rescEU), numirea unui director român la noua Agenție europeană pentru muncă și stabilirea la București a viitorului Centru pentru competențe de securitate cibernetică al Uniunii Europene.

Reprezentantul permanent al României la UE a făcut trimitere și la prioritățile care vor putea finanțate prin intermediul celor 80 de miliarde de euro obținute în urma negocierilor de la nivelul UE, evocând inclusiv oportunitatea ca reformele ce vor fi finanțate prin fondul de redresare să apropie România de adoptarea monedei euro. 

Din perspectiva tranziției verzi, Luminița Odobescu a subliniat că principiul Fondului pentru o tranziție justă urmărește să nu lase nicio regiune în urmă și a arătat că România a obținut rezultate notabile, inclusiv prin “menținerea gazului natural ca un combustibil de tranziție“. De asemenea, pentru a beneficia de oportunitățile digitale, România ar trebui să investească în capacitățile strategice care permit dezvoltarea și utilizarea soluțiilor digitale la scară largă, interoperabilitatea infrastructurilor digitale cheie, extinderea rețelelor 5G (și a viitoarelor rețele 6G) și în tehnologiile avansate inovatoare.

Referindu-se la relațiile externe ale Uniunii Europene și mizele pentru România, ambasadorul român a precizat țara noastră încurajează “aprofundarea dialogului UE-SUA” și că “securitatea și prosperitatea Europei sunt profund legate de cele ale SUA”, iar în ce privește acordul comercial post-Brexit încheiat în Ajunul Crăciunului, “forma finală a acestuia răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români”.

Nu în ultimul rând, reprezentantul permanent al României la UE a descris Consiliul European din 17-21 iulie, când liderii europeni au decis adoptarea unui pachet de salvare economică fără precedent de 1.824,3 miliarde de euro, drept cel mai dificil moment al anului ce stă se încheie, iar alegerea Bucureștiului ca oraș gazdă pentru viitorul Centru pentru securitate cibernetică drept cel mai important rezultat obținut de țara noastră.

“A fost cel mai lung Consiliu European din istoria Uniunii, cu zile și nopți întregi de discuții aprinse, cu multe variante de compromis. În cele din urmă, întreg efortul acelor zile și nopți a fost pe deplin recompensat. Poate una din cele mai importante decizii pentru viitorul Uniunii a fost, în final, agreată. Satisfacția resimțită atunci a compensat, cu siguranță, nopțile nedormite. În mod similar, alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică a reprezentat un moment intens, emoționant, de mare satisfacție și mândrie. După luni întregi de demersuri, la toate nivelurile, după o competiție acerbă, care ne-a ținut pe toți cu sufletul la gură până în ultimul moment, am reușit să aducem în România, pentru prima dată, o agenție europeană de importanță strategică. Toate dificultățile, toate provocările, toate momentele grele sunt date uitării când astfel de reușite devin posibile”, a declarat Luminița Odobescu.

Vă invităm să parcurgeți, în continuare, interviul integral acordat de ambasadorul Luminița Odobescu:

CaleaEuropeană.ro: Doamna ambasador, suntem la finalul unui an pentru care eticheta “fără precedent” pare necuprinzătoare. Am început 2020 cu ambiții importante pe plan european, le-am adaptat pe parcurs și încheiem anul cu speranță – avem buget multianual, un fond de redresare fără precedent și condiționarea privind statul de drept, toate construite pe o artă europeană a compromisului, dar și vestea găzduirii de către România a primei structuri UE pe teritoriul său. Cum ați descrie acțiunea diplomatică a României la nivelul Uniunii Europene în acest an complicat și cum s-a adaptat țara noastră?

Luminița Odobescu: Într-adevăr, a fost un an aparte, un an extrem de dificil și complicat pentru noi toți, generat de această pandemie Covid-19, cu foarte multe provocări pe toate planurile. Însă, așa cum ați arătat, putem spune că, în ciuda tuturor dificultăților, încheiem acest an cu o serie de realizări importante pentru Uniune, pentru România, dar și – poate cel mai important – pentru cetățenii noștri. În urma unor eforturi susținute, care, nu de puține ori, au necesitat curaj și determinare, au fost adoptate decizii și măsuri esențiale pentru depășirea actualei crize și pentru o redresare cât mai rapidă. Mă refer aici la bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027 și la pachetul substanțial de redresare economică (Next Generation EU), la acordul privind relațiile viitoare dintre UE si Marea Britanie, la programul SURE din domeniul social, la adoptarea unei decizii privind obiectivele climatice și, extrem de important, la implicarea Uniunii în lupta împotriva acestei pandemii. Descoperirea vaccinului și lansarea coordonată a campaniei de vaccinare la sfârșitul acestui an în Statele Membre sunt doar exemple în acest sens, dar eforturile comune de coordonare și rezultatele în acest domeniu sunt mult mai ample.

Pentru diplomația română, ca, de altfel, pentru toate ministerele de externe, a fost, de asemenea, un an dificil, cu multe provocări.  Însă, prin rezultatele obținute, cred că am arătat că ne putem adapta rapid și identifica soluții pentru diversele situații. A fost o muncă de echipă, care a presupus un considerabil efort de adaptare, nu numai la activitatea în format digital, dar, în primul rând, la o situație complexă, cu sănătatea oamenilor ca prioritate. Am încercat să contribuim, astfel, cu mijloace specifice, la lupta comună împotriva pandemiei, luptă care a avut în prim-plan efortul admirabil al personalului sanitar – fără îndoială, eroii acestui an, cărora aș vrea să le aduc, și pe această cale, un omagiu plin de recunoștință.

În plan european, deciziile luate au un impact substanțial pentru România –  de la cele legate de lupta împotriva pandemiei, până la cele privind resursele financiare alocate pentru relansarea economică prin bugetul Uniunii și fondul de redresare, de aproximativ 80 miliarde euro, la cei 4 miliarde euro alocați prin programul SURE, la viitorul acord cu Marea Britanie sau la deciziile în domeniul schimbărilor climatice, respectiv, în domeniul digital. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că România a luat parte în mod activ la procesul de negociere a acestor decizii, care, cu siguranță, vor marca istoria Uniunii Europene. România a contribuit cu idei, cu inițiative, cu o atitudine constructivă și determinată, construind inclusiv pe capitalul de credibilitate obținut în urma exercitării cu succes a Președinției române a Consiliului UE, în 2019.

Ca să dau doar câteva exemple, la inițiativa țării noastre, au fost luate măsuri în vederea flexibilizării procedurilor de utilizare a fondurilor europene și a modului de utilizare a fondului de redresare, a acordării ajutoarelor de stat sau în domeniul impozitării (scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente) – decizii care au avut un rol direct în gestionarea efectelor economice ale crizei. Interesele specifice ale României au fost reflectate, astfel, în mod adecvat, în toate deciziile luate.

Pe lângă aceste dosare mari, aș evidenția și câteva rezultate specifice, extrem de vizibile și importante în plan european: desemnarea țării noastre, în plină criză de pandemie, ca primul Stat Membru care a găzduit rezerva strategică de materiale medicale din UE (rescEU), numirea unui director român la noua Agenție europeană pentru muncă și, nu în ultimul rând,  stabilirea la București a viitorului Centru pentru competențe de securitate cibernetică al Uniunii Europene – în urma unei competiții extrem de laborioase și de strânse, la care au participat 7 orașe europene. Pentru prima dată, România va găzdui o agenție europeană, plasându-se în epicentrul unui domeniu de importanță capitală pentru securitatea cibernetica a Uniunii și pentru reformarea sectorului digital european. Sunt reușite care au  în spate un enorm efort diplomatic, de echipă, demersuri intense la toate nivelurile și multă determinare, succese de care trebuie să fim cu toții mândri. Și pot sa va asigur ca lista reușitelor este mult mai lungă.

Prin urmare, se poate spune că diplomația română a reușit să transforme provocările imense ale acestui an în oportunități de dezvoltare, de creștere a profilului național și, nu în ultimul rând, de creștere a încrederii în imensul potențial pe care îl avem ca țară în plan european.

CaleaEuropeană.ro: Închidem un deceniu cu cea mai mare criză din istoria UE, însă deschidem unul în care deciziile luate de lideri, guverne naționale și instituții ale Uniunii au “echipat” Europa pentru viitor. Aici includem și rezervorul financiar de 79,9 miliarde de euro obținut de România în cadrul bugetului multianual și a instrumentului de redresare. De când va putea România să beneficieze de aceste fonduri și care vor fi investițiile prioritare?

Luminița Odobescu: După cum cunoașteți, bugetul multianual 2021-2027 și instrumentul de redresare (Next Generation EU) au fost adoptate formal la sfârșitul acestui an. 

Fondurile europene vor putea fi accesate treptat chiar de la începutul anului 2021. De asemenea, sumele aferente exercițiului 2014-2020 vor putea fi utilizate până în decembrie 2023 (cu mențiunea că rata absorbției în decembrie 2020 este de 43,6%). Fondurile încă disponibile, aferente exercițiului curent sunt, în mare parte, contractate, însă trebuie sporit ritmul implementării pentru ca, la finalul anului 2023, să putem asigura o absorbție de 100%.

În ceea ce privește instrumentul de redresare economică, pentru operaționalizarea sa mai este nevoie, pe de o parte, ca Statele Membre să ratifice rapid decizia de resurse proprii, și, pe de altă parte, să trimită formal, către Comisia Europeană, până la sfârșitul lunii aprilie 2021, Planurile Naționale de Redresare și Reziliență. Accesul la aceste resurse este prevăzut pentru mijlocul anului viitor, după ce Comisia Europeană va ieși pe piețele de capital pentru atragerea fondurilor, pe care, ulterior, le va distribui Statelor Membre, la îndeplinirea diferitelor ținte și obiective intermediare, asumate în Planurile naționale de redresare și reziliență. 

România a demarat procedura de ratificare a deciziei de resurse proprii și, după cum știți, un proiect al Planului național de redresare și reziliență este acum în consultare publică, fiind stabilite investiții prioritare în domenii aliniate obiectivelor Uniunii, precum creșterea economică inteligentă, tranziția verde și cea digitală, reziliență, dar și în domenii ce țin de obiectivele naționale prioritare, precum infrastructura rutieră și feroviară (finalizarea principalelor coridoare europene), energie (cu accent pe componenta de eficiență energetică, consolidarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice și promovarea utilizării surselor regenerabile, trecând și prin ceea ce înseamnă tranziție energetică), infrastructura digitală, cea de sănătate, domeniul social, protecția mediului etc. La fel ca și în cazul celorlalte State Membre, au loc și discuții tehnice cu Comisia Europeană.

Atât fondurile europene, cât și resursele financiare disponibile prin instrumentul de redresare, sunt menite să contribuie la sprijinirea procesului de relansare economică în contextul crizei actuale, să susțină reformele structurale, modernizarea economiei, prin atingerea unor obiective climatice și digitale și să asigure reziliența în sectoare sensibile și importante cum ar fi cel al sănătății, respectiv cel al educației. Țintele în domeniul digital sau cele privind  schimbările climatice trebuie privite ca oportunități de dezvoltare, nu numai pentru companii, dar și pentru administrațiile locale.

CaleaEuropeană.ro: De asemenea, închidem anul cu un moment simbolic de unitate europeană: lansarea unei veritabile campanii de vaccinare europene anti-COVID-19 în toate statele Uniunii Europene. Momentul este cu atât mai important cu cât campaniile de dezinformare și războiul hibrid la adresa unității europene au cunoscut o intensificare în 2020. Ce mesaj transmit UE și țările sale membre prin acest gest?

Luminița Odobescu: Într-adevăr, sfârșitul de an vine cu această veste bună despre vaccin, dătătoare de speranță și optimism, și cu acest moment  de unitate la nivel european – care, de altfel, nu este singular – prin lansarea unui campanii coordonate de vaccinare.

Implicarea Uniunii, prin Comisia Europeană, în descoperirea vaccinului și asigurarea ca toate Statele Membre, toți cetățenii europeni să beneficieze de acesta, în mod egal, fără discriminare, este un succes de necontestat. Să nu uitam că, până în prezent, Comisia Europeană a încheiat, în numele Statelor Membre, șase contracte cu companii care dezvoltă vaccinuri anti-COVID-19 (AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV/ J&J, BioNTech-Pfizer, CureVac, Moderna), în cadrul cărora a fost negociat un număr de peste 1,3 miliarde doze de vaccin, cu opțiunea de a cumpăra încă alte câteva sute de milioane de doze suplimentare. În plus, la 17 decembrie, Comisia a finalizat discuțiile preliminare cu compania Novavax, cu care se are în vedere semnarea unui contract prin care ar urma să fie oferită tuturor Statelor Membre posibilitatea de a achiziționa 100 de milioane de doze, la care să se adauge până la 100 de milioane de doze suplimentare.

Astfel, la nivel european a fost creat unul dintre cele mai cuprinzătoare portofolii de vaccinuri împotriva COVID-19 din lume, pentru a oferi cetățenilor europeni acces la cele mai promițătoare forme de protecție.

Primele vaccinuri au fost deja administrate în toate Statele Membre, în mod coordonat, în acest fel, afirmându-se simbolic, o dată în plus, încrederea în capacitatea Uniunii de a genera soluții viabile la provocările comune.

Chiar dacă au existat critici că UE a început mai târziu campania de vaccinare, trebuie subliniat că Uniunea a preferat să se asigure că procedurile și testele nu pot fi contestate, că au fost respectați toți pașii prevăzuți de legislație. În acest sens, aprobarea dată de Agenția Europeana a Medicamentului este un argument pentru cei care contestă viabilitatea vaccinului. Siguranța cetățenilor europeni a fost prioritatea absolută în adoptarea tuturor acestor decizii.

Știm cu toții, pentru că aceste aspecte au fost vizibile și în țara noastră, că, încă de la începutul crizei, campaniile de dezinformare, de știri false, au fost prezente peste tot în Uniune, de multe ori reprezentând adevărate atentate la sănătatea noastră. Lupta contra dezinformării este o luptă continuă, iar responsabilitatea este una partajată, nu aparține doar autorităților sau instituțiilor europene, ci este și a mass-media și a noastră, a tuturor, ca cetățeni. Cu toții avem un rol important în combaterea dezinformării, fiind necesară o vigilență permanentă în alegerea surselor de informare, precum și auto-educație în interpretarea mesajelor care abundă în spațiul virtual.

Iată de ce campania de vaccinare este însoțită și de o campanie de comunicare, derulată de Comisia Europeana și de Statele Membre, privind beneficiile, riscurile și importanța vaccinării pentru ținerea sub control a acestei epidemii. Această campanie conține explicații ale experților in domeniu, pentru a oferi nu numai informații, ci și pentru a câștiga încrederea cetățenilor.

Trebuie subliniat, de altfel, că aceste campanii de comunicare răspund solicitărilor mai multor State Membre, inclusiv România, adresate Comisiei Europene la ultimele reuniuni ale Consiliului European dedicate coordonării împotriva Covid-19.

CaleaEuropeană.ro: Criza sanitară care ne-a însoțit anul acesta în Europa nu a scos din joc marile teme europene. O arată concluziile ultimelor două Consilii Europene, cu accent pe consolidarea pieței unice sau ambițiile din jurul zonei euro, ambele cruciale pentru redresarea și reziliența UE și a statelor sale membre. Prin ce transformări va trece piața unică, unde mediul de afaceri din România tranzacționează aproape 80% din produsele sale, și ce ar trebui să știe mediul economic autohton pentru a contribui la reziliența economică a țării noastre și a Uniunii?

Luminița Odobescu: Este adevărat, marile teme europene nu au fost neglijate în contextul crizei. Aș spune că, dimpotrivă, importanța lor a fost potențată. Vulnerabilitățile au devenit cu atât mai evidente, iar nevoia unor soluții, cu atât mai stringentă în aceste circumstanțe dificile.  Este suficient să ne uitam la toate propunerile recente ale Comisiei Europene în domenii precum cel digital (strategia în domeniul securității cibernetice, regulamentul privind guvernanța datelor), al schimbărilor climatice (Legea climatică, Pactul Climatic, strategia privind chimicalele), al securității energetice (propunerea pentru revizuirea TEN-E, strategia privind energiile offshore, strategia privind hidrogenul, integrarea sistemelor energetice, valul renovărilor). Astfel, reziliența economică a Uniunii reprezintă în prezent un subiect recurent pe agenda europeană și una dintre temele far ale strategiei UE de redresare economică. 

Mai ales în acest context economic fragilizat, este important să continuăm procesul de adâncire a pieței unice, să punem în aplicare legislația armonizată aferentă acesteia. Iar România a susținut aceste demersuri la nivel european, tocmai pentru că suntem dependenți de piața unică. Cât de importantă este piața unică a fost, de altfel, mai mult decât evident în negocierile pe tema Brexit.

Chiar dacă toate aceste propuneri legislative par câteodată că îngreunează activitatea companiilor, ele trebuie privite și din perspectiva oportunităților de dezvoltare, mai ales în sectoare noi. Iar rapiditatea de adaptare a companiilor din alte State Membre ne arată că există oportunități economice, iar exemplul lor trebuie urmat și de cele românești.

De asemenea, integrarea în lanțurile valorice europene trebuie să reprezinte o prioritate pentru mediul economic autohton, la fel și colaborarea transfrontalieră cu companii din alte State Membre, la nivel de afaceri comerciale sau în cadrul unor proiecte comune de dezvoltare, proiecte pilot sau proiecte importante de interes comun european (așa numitele IPCEI).  

CaleaEuropeană.ro: Un aspect particular al celui mai recent Consiliu European este redat de concluziile Summitului Euro în format incluziv. Liderii europeni au cerut miniștrilor de finanțe din UE să pună bazele unui plan pentru finalizarea Uniunii Bancare și reforma Mecanismului European de Stabilitate, cel din urmă fiind dotat cu o putere de creditare de 500 de miliarde de euro. Adoptarea acestor concluzii ar trebui să pună în prim-plan tema aderării României la moneda unică? Ce ar însemna pentru România reforma MES?

Luminița Odobescu: La Summit-ul Euro în format extins (cu participarea României), liderii europeni au cerut  miniștrilor de finanțe un plan concret de finalizare a Uniunii Bancare, cu măsuri clare și un calendar de acțiune. Reforma Mecanismului European de Stabilitate (MES) a fost deja agreată, urmând ca, în 2021, deciziile aferente să fie implementate. Bineînțeles, o mai mare stabilitate a zonei euro, ca urmare a reformei MES va fi benefică pentru Uniunea Europeană, în ansamblul ei – același lucru fiind valabil și în cazul finalizării Uniunii Bancare.

Sunt decizii importante, pentru că ne privesc și pe noi, nu numai din perspectiva aderării la zona euro, care rămâne un obiectiv politic important pentru România, dar și din perspectiva stabilității financiar-bancare europene, dat fiind că suntem parte a aceleași piețe unice. În egală măsură, trebuie să privim cu mare atenție nu doar la concluziile summit-ului euro în format extins, ci și la Facilitatea pentru redresare și reziliență și la planul național de măsuri pentru accesarea resurselor Facilității, pentru că o parte a investițiilor și, mai ales, a reformelor pe care ni le vom asuma, ne pot apropia foarte mult de ERM II, care este anticamera euro. 

CaleaEuropeană.ro: Redresarea și reziliența UE post-criză păstrează două principii cheie: tranziție verde și digital. În ce privește calea către o neutralitate climatică, avem un acord sigilat de șefii de stat sau de guvern cu scopul reducerii cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în cadrul căruia România și-a atins importantul obiectiv de a menține gazul natural ca tehnologie de tranziție și competența stabilirii propriului mix energetic. Sunt aceste lucruri, alături de cele aproape 2 miliarde de euro alocate din Fondul pentru o tranziție justă, suficiente pentru ca România să atingă aceste borne convenite la nivel european?

Luminița Odobescu: Este important să evocăm aici nu doar menținerea gazului natural ca un combustibil de tranziție, solicitare făcută de Președintele României la ultimul Consiliul European și acceptată de restul Statelor Membre, ci și susținerea de către România a obiectivelor comune în materie de schimbări climatice – sigur, cu o serie de flexibilități necesare, adaptate la situația specifică în plan național. Implicarea activă deschide calea spre transformarea și adaptarea societății și a economiei românești la o realitate pe care nu o mai putem nega – cea a schimbărilor climatice.

Tranziția energetică este importantă pentru România și, dincolo de orice, trebuie privită ca o oportunitate imensă de a moderniza întregul sistem energetic, de a rezolva problemele economice structurale, prin implementarea de noi tehnologii, digitalizare și promovarea sinergiilor, prin conectarea piețelor de gaze și electricitate, dezvoltarea energiilor regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și soluții inteligente și durabile pentru sectorul transporturilor.

Investițiile aferente Fondului pentru o tranziție justă (JTF) vor avea un rol esențial pentru facilitarea tranziției la nivelul regiunilor carbonifere și monoindustriale (dar nu numai), pentru a permite relansarea economică bazată pe activități economice care respectă mediul, investiții în domeniul social – infrastructură, calificare, recalificare etc. 

Este de așteptat ca JTF să aibă un impact semnificativ din punct de vedere economic și social în zone precum Valea Jiului sau în alte regiuni care, în prezent, sunt printre cele mai defavorizate și dependente de combustibilii fosili. Nici o regiune nu va fi lăsată în urmă – acesta este principiul călăuzitor al JTF.

”Bornele” stabilite la nivel european se ating prin toate fondurile alocate diverselor politici. Investițiile în toate sectoarele trebuie adaptate noilor ținte, iar măsurile adoptate trebuie promovate orizontal, în toate sectoarele, de la agricultură, la construcții, de la transporturi, la infrastructura de mediu. 

Prin urmare, avem nevoie de proiecte orientate spre viitor, aliniate la noile obiective politice europene, pentru că acestea sunt și obiectivele noastre. Costul acțiunii va fi, cu siguranță, mai mic decât costul inacțiunii. Iar acțiunea va duce, în cele din urmă, la modernizarea României

CaleaEuropeană.ro: Tranziția către Europa digitală trezește speranța unei noi ferestre de oportunitate pentru România. Nu numai prin faptul că avem o resursă umană talentată în domeniu, dar experimentăm și o recunoaștere a excelenței prin decizia recentă la nivel european ca țara noastră să găzduiască viitorul Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice. Care vor fi oportunitățile pentru mediul digital din România? Și, în egală măsură, ce avantaje oferă României acest centru în relația dintre oportunitățile și provocările determinate de tehnologiile emergente și conceptul de reziliență la nivel european și euro-atlantic?

Luminița Odobescu: Criza actuală ne-a obligat sa accelerăm tranziția digitală, poate mai repede decât am fi dorit. Chiar dacă vom reveni la activitățile de dinainte de pandemie, este clar că, în multe domenii, lucrurile se vor schimba substanțial, sectorul digital fiind cu siguranță unul dintre acestea.

Digitalizarea este unul din pilonii de dezvoltare strategică ai Uniunii. Putem observa că, în ultimul an, Comisia Europeană a fost extrem de activă în acest domeniu, cu foarte multe propuneri menite să consolideze piața internă digitală, să ajute companiile europene și, aspect extrem de important, să protejeze interesele cetățenilor europeni. Toate aceste propuneri au fost însoțite de resurse financiare considerabile – să nu uitam ca 20% din cheltuielile prin fondul de redresare trebuie sa fie alocate măsurilor cu impact digital.

De asemenea, fiecare politică europeană are, automat, și o componentă în plan digital, indiferent de domeniu – educația, politica industrială, energia, mediul fiind doar câteva exemple în acest sens. În prezent, nu putem să ne gândim la măsuri sau acțiuni de dezvoltare fără să luăm în considerare componenta digitală.

Prin urmare, există o serie de avantaje și o multitudine de oportunități pentru România, într-un sector extrem de important, extrem de vizibil și prioritar pentru toate Statele Membre. Pentru a beneficia pe deplin de aceste oportunități, România ar trebui să investească în capacitățile strategice care permit dezvoltarea și utilizarea soluțiilor digitale la scară largă, interoperabilitatea infrastructurilor digitale cheie, extinderea rețelelor 5G (și a viitoarelor rețele 6G) și în tehnologiile avansate inovatoare. Efortul trebuie susținut la nivel național, regional, local, implicând administrația publică, mediul academic, societatea civilă, instituțiile financiare, mediul de afaceri și întreprinderile sociale, dar și partenerii europeni, în cumularea investițiilor în cercetare și inovare, schimbul de experiență și bune practici. Beneficiem de expertiză, de companii care sunt în continuă dezvoltare nu numai în plan european, dar la nivel global.

La acestea se adaugă și stabilirea sediului Centrului UE de competențe în materie de securitate cibernetică, pe care ați evocat-o. ​Importanța deosebită pentru România de a găzdui acest Centru este legată, în primul rând, de prioritatea pe care Uniunea Europeană o acordă securității cibernetice și domeniului digital, în general. Pe lângă prestigiul pe care îl aduce României, Centrul va avea și o componentă de dezvoltare pe termen lung, țara noastră având șansa de a juca un rol important în acest domeniu nu doar în plan european, ci și la nivel global. De asemenea, în mod cât se poate de concret, vor exista importante resurse financiare ce vor fi alocate pentru funcționarea acestei structuri, în principal, prin programele de cercetare ale UE, „Europa digitală” și „Orizont Europa”. 

CaleaEuropeană.ro: Anul viitor este și unul de relansare pentru relația transatlantică, existând numeroase așteptări față de epoca noii administrații Biden, mai ales în spiritul refacerii edificiului comun nord-atlantic. Din perspectiva României, în ce direcție ar trebui să fie îndreptată conversația despre autonomia strategică a Uniunii Europene, având în vedere această reînnoire a relațiilor UE-SUA?

Luminița Odobescu: Pentru România și pentru ansamblul Statelor Membre ale UE, un parteneriat transatlantic solid constituie un interes fundamental. Securitatea și prosperitatea Europei sunt profund legate de cele ale SUA. De asemenea, relațiile transatlantice reprezintă elementul central al ordinii internaționale bazate pe reguli și al cooperării globale pentru gestionarea provocărilor actuale. 

Administrația Biden reprezintă o oportunitate pentru relațiile transatlantice, plasând parteneriatul cu Europa în centrul politicii sale globale. Un mesaj de deschidere și cooperare a fost dat deja de UE la cel mai înalt nivel, la ultimul Consiliu European din decembrie, iar subiectul a fost discutat de miniștrii de externe tot în luna decembrie a acestui an.

România încurajează redinamizarea și aprofundarea dialogului dintre UE și SUA, în baza unei agende transatlantice reînnoite. Numai printr-o abordare strategică și o înțelegere comună la nivel transatlantic va fi posibilă gestionarea celor mai importante provocări pe plan internațional, promovarea valorilor democratice, a libertății și prosperității

Referitor la tema autonomiei strategice a UE, România s-a exprimat constant în favoarea abordării cuprinzătoare a acestui concept, în cadrul unei dezbateri interne aprofundate la nivel Uniunii, cu nuanțele specifice diverselor sectoare – sănătate, piață internă, apărare, securitate. Este clar, însă, că UE are nevoie de SUA, după cum și SUA au nevoie de UE.

CaleaEuropeană.ro: Deși pandemia de COVID-19 a dominat agenda politică europeană, cronologic o putem încadra de eternul Brexit. Am început anul cu Marea Britanie devenind primul stat din istorie care se retragere din UE și îl încheiem cu un acord comercial post-Brexit obținut pe ultima sută de metri între UE-27 și Regatul Unit. Ce înseamnă acest acord pentru viitorul relațiilor UE – UK, în general, și pentru România, cetățenii săi și mediul de afaceri, în particular?

Luminița Odobescu: În ceea ce privește negocierile cu Marea Britanie și rezultatul acestora, trebuie să spun că sentimentele sunt mixte: pe de o parte, se încheie o etapă în istoria Uniunii, prin plecarea unui Stat Membru, și, pe de altă parte începe o nouă relație, prin acest acord comercial și de cooperare între UE și Marea Britanie, semnat chiar astăzi. 

A fost o perioadă de negocieri intense, deloc simple, însă putem aprecia că rezultatul este unul echilibrat, care protejează interesele Uniunii, ale cetățenilor săi și ale mediului de afaceri. Noul acord va crea o fundație solidă pentru relațiile viitoare, pentru că Marea Britanie rămâne un partener important pentru Uniune. 

Retragerea din Uniune, chiar și în condițiile acestui acord, va avea consecințe inevitabile, deoarece statutul unui stat terț este diferit de cel al unui stat membru UE; un stat terț nu poate avea drepturile, dar nici obligațiile unui stat membru, aceasta fiind urmarea firească a retragerii. Vor fi schimbări importante generate de ieșirea Marii Britanii din piața internă și din uniunea vamală în ceea ce privește circulația bunurilor si persoanelor, reglementările din diversele domenii, cooperarea în diverse sectoare.

Cetățenii și mediul de afaceri au avut la dispoziție o perioadă de tranziție, prevăzută de Acordul de retragere a UK din UE, care să le permită acomodarea la noile realități. Această perioadă de tranziție se va finaliza la 31 decembrie 2020 și noul Acord comercial și de cooperare se va aplica provizoriu de la 1 ianuarie 2021, evitând, astfel, perturbări importante în relațiile UE-UK.

Acordul comercial și de cooperare este construit pe trei piloni: elementele economice ale unui acord de liber schimb (precum comerțul cu bunuri și servicii), siguranța cetățenilor (în special aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie civilă și penală) și un cadru orizontal de guvernanță, prin care înțelegem cadrul instituțional care va guverna acordul și mecanismele de soluționare a diferendelor și asigurarea respectării prevederilor acordului. De asemenea, menționez că acordul prevede un principiu important pentru interesele cetățenilor, respectiv nediscriminarea între cetățenii UE în domenii precum politica de vize pentru șederile de scurtă durată sau coordonarea sistemelor de securitate socială.

Așa cum este firesc pentru orice negociere internațională, rezultatul este un compromis între pozițiile părților. Trebuie, însă, remarcat faptul că întinderea prevederilor comerciale și economice depășește orice acorduri anterioare ale Uniunii – sunt eliminate total taxele vamale și cotele și, în același timp, sunt acoperite un număr semnificativ de domenii cheie precum transporturile, energia, coordonarea sistemelor de securitate socială. Într-adevăr, în anumite domenii, nivelul de ambiție al acordului este mai puțin ridicat față de cel pe care și l-ar fi dorit Uniunea, fiind, de exemplu, regretabilă decizia Marii Britanii de a nu participa la programul Erasmus. Totodată, domeniul politicii externe și de apărare nu este acoperit, deoarece UK nu a dorit, până la acest moment, să negocieze un cadru de cooperare formal în aceste domenii de interes pentru ambele părți. Acest lucru nu înseamnă, însă, în niciun fel, că relațiile extrem de strânse și cooperarea în domenii de interes strategic pentru Uniune și Marea Britanie nu vor continua, ambele părți rămânând aliați naturali.

Interesele cetățenilor și ale companiilor românești au fost promovate și susținute activ pe parcursul acestor negocieri, la toate nivelurile, fiind reflectate încă din mandatul de negociere dat Comisiei Europene și negociatorului șef, Michel Barnier. Putem spune cu satisfacție că forma finală a acordului răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români.

La fel ca și în cazul celorlalte state membre, de la 1 ianuarie 2021, va fi necesară adaptarea companiilor pentru efectuarea schimburilor comerciale cu un stat terț. Cetățenii europeni vor putea călători în UK fără vize pentru șederile de scurtă durată (în scop turistic), însă vor avea nevoie de vize pentru șederile de lungă durată sau deplasările în scop de muncă și se vor supune regulilor naționale britanice privind imigrația.

CaleaEuropeană.ro: Pe final, doamnă ambasador, vă lansăm o provocare. Care a fost cel mai dificil moment, pe parcursul anului 2020, în negocierile și discuțiile pe care România le-a purtat la nivel european pentru identificarea soluțiilor comune și care ar fi cel mai important rezultat obținut, pentru noi și pentru Europa?

Luminița Odobescu: 2020 a stat, fără îndoială, sub semnul pandemiei. Astfel că, dacă ar fi să fac o identificare rapidă a momentelor dificile ale anului care tocmai se încheie, nu pot să nu evoc perioada de început a crizei. Trebuie să recunoaștem că acest virus ne-a luat pe toți prin surprindere, nimeni nu se aștepta la amploarea și efectele sale, într-un timp atât de scurt. O perturbare atât de gravă a sistemului sanitar, a realității economice, a însăși vieții sociale era de neconceput cu doar câteva săptămâni înainte de izbucnirea crizei. A fost nevoie de o adaptare rapidă, pe toate planurile, inclusiv pe plan personal, și de un efort susținut, zi de zi. Am reușit să ne organizăm rapid si sa ne concentrăm pe soluții – ceea ce, într-un fel, a reprezentat și o lecție de reziliență.

În plus, organizarea internă a fost extrem importantă pentru a asigura protecția personalului – o sarcină deloc simplă, având în vedere că vorbim de cea mai mare misiune diplomatică a României. De menționat că, în toată aceasta perioadă, când multe instituții au funcționat digital, reuniunile Coreper s-au desfășurat tot timpul în format fizic – sigur, cu măsuri de protecție. 

Un alt moment de mare intensitate l-a reprezentat, fără îndoială, Consiliul European din iulie, dedicat în întregime convenirii pachetului MFF și Planului de Redresare Economică. Miza extraordinară a acestor negocieri, mai ales în contextul extrem de dificil al pandemiei, marile așteptări legate de acest pachet au sporit tensiunea pe care oricum discuțiile pe această temă le-ar avea chiar și în circumstanțe normale. A fost cel mai lung Consiliu European din istoria Uniunii, cu zile și nopți întregi de discuții aprinse, cu multe variante de compromis. În cele din urmă, întreg efortul acelor zile și nopți a fost pe deplin recompensat. Poate una din cele mai importante decizii pentru viitorul Uniunii a fost, în final, agreată. Satisfacția resimțită atunci a compensat, cu siguranță, nopțile nedormite.

În mod similar, alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică a reprezentat un moment intens, emoționant, de mare satisfacție și mândrie. După luni întregi de demersuri, la toate nivelurile, după o competiție acerbă, care ne-a ținut pe toți cu sufletul la gură până în ultimul moment, am reușit să aducem în România, pentru prima dată, o agenție europeană de importanță strategică.

Toate dificultățile, toate provocările, toate momentele grele sunt date uitării când astfel de reușite devin posibile. Sunt multe momente dificile, dar dacă reușim să le trecem cu bine, ne gândim doar la ceea ce urmează.

În final, pentru că ne apropiem de sfârșitul  acestui an 2020 , aș vrea să urez colegilor mei din Reprezentanța Permanentă, din Ministerul de Externe și din celelalte instituții și ministere, un An Nou cât mai bun, cu multe rezultate. La fel și colegilor noștri de la Calea Europeană, cititorilor dumneavoastră, un An Nou, cu cât mai multe știri pozitive! Să continuăm să avansăm împreună pe “Calea Europeană”! La mulți ani!

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Secretar de stat francez: De aproape un deceniu, România așteaptă aderarea la Schengen și trebuie să adere. România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât e a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor, a declarat marți secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, aflat într-o vizită la București în contextul în care Franța va asigura în primul semestru al anului 2022 președinția rotativă a Consiliului UE.

El a indicat extinderea şi reformarea acestuia va fi unul din subiectele preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene ce va începe la 1 ianuarie 2022.

Întrebat la o întâlnire cu presa română dacă președinția franceză a Consiliului UE va putea facilita un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne privind accederea României în Schengen, Clement Beaune a spus că România trebuie să adere la spațiul de liberă circulație.

În ceea ce priveşte Schengen, ştiu că vorbim de un punct sensibil şi important pentru România, de mai mulţi ani, pentru că, de aproape de un deceniu, România aşteaptă aderarea la Schengen. Trebuie să adere. Nu ştiu să vă spun exact când“, a spus Beaune, în cadrul întâlnirii respective.

El a menționat însă și carențele cu care se confruntă spațiul Schengen din cauza crizei migrației sau a pandemiei COVID-19, situații care au impus restricții la frontiere.

Dacă o ţară e serioasă, iar România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor, este un atu al Schengen, pentru că astfel controlează mai bine frontierele Europei“, a mai spus oficialul francez.

La București, secretarul de stat francez a avut o rundă de consultări politico-diplomatice cu omologul său român, Iulia Matei, precum și o întrevedere cu ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor a fost abordat și subiectul spațiului Schengen, o prioritate majoră pe agenda ambelor state. “Secretarul de stat român a reafirmat susținerea de principiu a României pentru procesul de reformă a spațiului european de liberă circulație, subliniind, în același timp, necesitatea unei decizii favorabile, cât mai curând posibil, cu privire la aderarea României la Schengen”, arată sursa citată.

Mesajul a fost întărit de Iulia Matei și în cadrul unor declarații comune de presă cu Clement Beaune: “Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplineşte toate criteriile de aderare”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ucraina: UE prelungește cu încă șase luni sancțiunile pentru integritatea teritorială

Published

on

© Council of the European Union

Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească cu încă șase luni, până la 15 martie 2022, sancțiunile împotriva celor responsabili de încălcarea suveranității și de amenințarea integrității teritoriale a Ucrainei.

Măsurile restrictive existente prevăd restricții de călătorie, înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri sau alte resurse economice la dispoziția persoanelor și entităților enumerate. Sancțiunile vor continua să se aplice pentru 177 de persoane și 48 de entități, potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro.

Actele juridice au fost adoptate de Consiliu prin procedură scrisă.

Sancţiunile în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei au fost introduse pentru prima dată la 17 martie 2014.

Printre alte măsuri ale UE instituite ca răspuns la criza din Ucraina se numără sancţiuni economice care vizează sectoare specifice ale economiei ruse, actualmente în vigoare până la 31 ianuarie 2022, şi măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopolului, limitate la teritoriul Crimeei şi Sevastopolului, actualmente în vigoare până la 23 iunie 2022.

Lista persoanelor și entităților sancționate este revizuită în mod constant și face obiectul unor reînnoiri periodice din partea Consiliului.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii de finanțe ai UE discută într-o reuniune informală în Slovenia despre viitoarele modificări fiscale 

Published

on

© European Union

Miniștrii de finanțe ai statelor membre participă pe 10-11 septembrie într-o reuniune informală prezidată de președinția Sloveniei la Consiliul UE. Oficialii europeni discută în Slovenia despre echilibrul dintre stabilitatea financiară și finanțarea durabilă a economiei, potrivit comunicatului oficial.

În cadrul acestei sesiuni, miniștrii și guvernatorii băncilor centrale vor discuta despre modalitățile de atenuare a riscurilor.

În cea de-a doua zi a reuniunii, vor avea loc, de asemenea, două sesiuni de lucru. În cadrul primei sesiuni de lucru, miniștrii vor discuta simulări de scenarii fiscale pentru asigurarea unei redresări rezistente și a unei marje de manevră suficiente pentru investiții viitoare. Cea de-a doua sesiune de lucru va fi dedicată unei discuții privind viitorul impozitării și viitoarele modificări fiscale care ar putea asigura o mai mare egalitate și solidaritate între țări.

„Sunt convins că discuțiile purtate în cadrul acestei reuniuni vor îmbunătăți acțiunile și relațiile dintre țări atât la nivel european, cât și la nivel mondial”, a declarat ministrul Šircelj cu privire la viitoarea reuniune.

Reamintim iniștrii economiei și finanțelor ai statelor Uniunii Europene s-au reunit luni, 6 septembrie, în sistem videoconferință unde au discutat despre Mecanismului de Redresare și de Reziliență.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU7 hours ago

Klaus Iohannis participă pentru a cincea oară la Adunarea Generală ONU de la New York: Șeful statului, invitat de Joe Biden și la un summit global pentru coordonarea împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană aprobă PNRR-ul Maltei, prin care țara va primi 316,4 milioane de euro pentru implementarea reformelor și investițiilor

ENERGIE7 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Dan Motreanu8 hours ago

Dan Motreanu, ales responsabilul Grupului PPE pentru revizuirea legislației privind reducerea emisiilor în sectoarele agriculturii

Daniel Buda8 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: România va beneficia în următorii 7 ani de peste 8 miliarde de euro care trebuie să se regăsească în dezvoltarea și modernizarea fermelor

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ambasadorii României și Japoniei în SUA au discutat despre realizarea Parteneriatului Strategic bilateral și alianțele celor două țări cu Statele Unite

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană a lansat HERA – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară, încă “o piatră de temelie a unei uniuni a sănătății”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Vicepreședintele CE Margaritis Schinas echivalează gestionarea pandemiei cu „un miracol european” din perspectivă economică și sanitară

ROMÂNIA9 hours ago

Institutul Diplomatic Român și Ministerul Afacerilor Externe au lansat programul de conferințe și dezbateri intitulat “Viitorul Europei = Viitorul României“

ROMÂNIA10 hours ago

Agenția Națională a Funcționarilor Publici lansează ”E-bugetar – baza de date cu toţi bugetarii din România”

Dragoș Pîslaru1 day ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D1 day ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor2 days ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending