Connect with us

CONSILIUL UE

INTERVIU Ambasadorul României la UE: Momentele intense ale lui 2020 – Cel mai lung Consiliu European din istorie cu acordul de 1,8 trilioane de euro și alegerea României drept gazdă a Centrului UE de securitate cibernetică

Published

on

© European Union 2020

Consiliul European din luna iulie, cel mai lung din istoria UE, când liderii Uniunii Europene au adoptat pachetul de salvare economică post-pandemie de 1.824,3 miliarde de euro și alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică au reprezentat cele mai dificile și intense momente ale anului 2020, a declarat reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană, Luminița Odobescu, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Potrivit lui Odobescu, deciziile luate la nivel european în anul 2020 au un impact substanțial pentru România, țara noastră contribuind cu idei și inițiative concrete și luând parte în mod activ la procesul de negociere a acestor decizii care vor marca istoria Uniunii Europene.

“A fost un an aparte, un an extrem de dificil și complicat pentru noi toți generat de această pandemie Covid-19, cu foarte multe provocări pe toate planurile. Însă, așa cum ați arătat, putem spune că, în ciuda tuturor dificultăților, încheiem acest an cu o serie de realizări importante pentru Uniune, pentru România, dar și – poate cel mai important – pentru cetățenii noștri”, a spus ambasadorul român.

Aceasta a precizat că diplomația română s-a putut adapta rapid și a identificat soluții pentru diversele situații, nominalizând contribuția România cu idei și inițiative concrete la deciziile luate la nivel european și care “vor marca istoria Uniunii Europene”.

România a contribuit cu idei, cu inițiative, cu o atitudine constructivă și determinată, construind inclusiv pe capitalul de credibilitate obținut în urma exercitării cu succes a Președinției române a Consiliului UE, în 2019“, a declarat Odobescu, referindu-se la desemnarea țării noastre ca primul stat membru care a găzduit rezerva strategică de materiale medicale din UE (rescEU), numirea unui director român la noua Agenție europeană pentru muncă și stabilirea la București a viitorului Centru pentru competențe de securitate cibernetică al Uniunii Europene.

Reprezentantul permanent al României la UE a făcut trimitere și la prioritățile care vor putea finanțate prin intermediul celor 80 de miliarde de euro obținute în urma negocierilor de la nivelul UE, evocând inclusiv oportunitatea ca reformele ce vor fi finanțate prin fondul de redresare să apropie România de adoptarea monedei euro. 

Din perspectiva tranziției verzi, Luminița Odobescu a subliniat că principiul Fondului pentru o tranziție justă urmărește să nu lase nicio regiune în urmă și a arătat că România a obținut rezultate notabile, inclusiv prin “menținerea gazului natural ca un combustibil de tranziție“. De asemenea, pentru a beneficia de oportunitățile digitale, România ar trebui să investească în capacitățile strategice care permit dezvoltarea și utilizarea soluțiilor digitale la scară largă, interoperabilitatea infrastructurilor digitale cheie, extinderea rețelelor 5G (și a viitoarelor rețele 6G) și în tehnologiile avansate inovatoare.

Referindu-se la relațiile externe ale Uniunii Europene și mizele pentru România, ambasadorul român a precizat țara noastră încurajează “aprofundarea dialogului UE-SUA” și că “securitatea și prosperitatea Europei sunt profund legate de cele ale SUA”, iar în ce privește acordul comercial post-Brexit încheiat în Ajunul Crăciunului, “forma finală a acestuia răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români”.

Nu în ultimul rând, reprezentantul permanent al României la UE a descris Consiliul European din 17-21 iulie, când liderii europeni au decis adoptarea unui pachet de salvare economică fără precedent de 1.824,3 miliarde de euro, drept cel mai dificil moment al anului ce stă se încheie, iar alegerea Bucureștiului ca oraș gazdă pentru viitorul Centru pentru securitate cibernetică drept cel mai important rezultat obținut de țara noastră.

“A fost cel mai lung Consiliu European din istoria Uniunii, cu zile și nopți întregi de discuții aprinse, cu multe variante de compromis. În cele din urmă, întreg efortul acelor zile și nopți a fost pe deplin recompensat. Poate una din cele mai importante decizii pentru viitorul Uniunii a fost, în final, agreată. Satisfacția resimțită atunci a compensat, cu siguranță, nopțile nedormite. În mod similar, alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică a reprezentat un moment intens, emoționant, de mare satisfacție și mândrie. După luni întregi de demersuri, la toate nivelurile, după o competiție acerbă, care ne-a ținut pe toți cu sufletul la gură până în ultimul moment, am reușit să aducem în România, pentru prima dată, o agenție europeană de importanță strategică. Toate dificultățile, toate provocările, toate momentele grele sunt date uitării când astfel de reușite devin posibile”, a declarat Luminița Odobescu.

Vă invităm să parcurgeți, în continuare, interviul integral acordat de ambasadorul Luminița Odobescu:

CaleaEuropeană.ro: Doamna ambasador, suntem la finalul unui an pentru care eticheta “fără precedent” pare necuprinzătoare. Am început 2020 cu ambiții importante pe plan european, le-am adaptat pe parcurs și încheiem anul cu speranță – avem buget multianual, un fond de redresare fără precedent și condiționarea privind statul de drept, toate construite pe o artă europeană a compromisului, dar și vestea găzduirii de către România a primei structuri UE pe teritoriul său. Cum ați descrie acțiunea diplomatică a României la nivelul Uniunii Europene în acest an complicat și cum s-a adaptat țara noastră?

Luminița Odobescu: Într-adevăr, a fost un an aparte, un an extrem de dificil și complicat pentru noi toți, generat de această pandemie Covid-19, cu foarte multe provocări pe toate planurile. Însă, așa cum ați arătat, putem spune că, în ciuda tuturor dificultăților, încheiem acest an cu o serie de realizări importante pentru Uniune, pentru România, dar și – poate cel mai important – pentru cetățenii noștri. În urma unor eforturi susținute, care, nu de puține ori, au necesitat curaj și determinare, au fost adoptate decizii și măsuri esențiale pentru depășirea actualei crize și pentru o redresare cât mai rapidă. Mă refer aici la bugetul Uniunii pentru perioada 2021-2027 și la pachetul substanțial de redresare economică (Next Generation EU), la acordul privind relațiile viitoare dintre UE si Marea Britanie, la programul SURE din domeniul social, la adoptarea unei decizii privind obiectivele climatice și, extrem de important, la implicarea Uniunii în lupta împotriva acestei pandemii. Descoperirea vaccinului și lansarea coordonată a campaniei de vaccinare la sfârșitul acestui an în Statele Membre sunt doar exemple în acest sens, dar eforturile comune de coordonare și rezultatele în acest domeniu sunt mult mai ample.

Pentru diplomația română, ca, de altfel, pentru toate ministerele de externe, a fost, de asemenea, un an dificil, cu multe provocări.  Însă, prin rezultatele obținute, cred că am arătat că ne putem adapta rapid și identifica soluții pentru diversele situații. A fost o muncă de echipă, care a presupus un considerabil efort de adaptare, nu numai la activitatea în format digital, dar, în primul rând, la o situație complexă, cu sănătatea oamenilor ca prioritate. Am încercat să contribuim, astfel, cu mijloace specifice, la lupta comună împotriva pandemiei, luptă care a avut în prim-plan efortul admirabil al personalului sanitar – fără îndoială, eroii acestui an, cărora aș vrea să le aduc, și pe această cale, un omagiu plin de recunoștință.

În plan european, deciziile luate au un impact substanțial pentru România –  de la cele legate de lupta împotriva pandemiei, până la cele privind resursele financiare alocate pentru relansarea economică prin bugetul Uniunii și fondul de redresare, de aproximativ 80 miliarde euro, la cei 4 miliarde euro alocați prin programul SURE, la viitorul acord cu Marea Britanie sau la deciziile în domeniul schimbărilor climatice, respectiv, în domeniul digital. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că România a luat parte în mod activ la procesul de negociere a acestor decizii, care, cu siguranță, vor marca istoria Uniunii Europene. România a contribuit cu idei, cu inițiative, cu o atitudine constructivă și determinată, construind inclusiv pe capitalul de credibilitate obținut în urma exercitării cu succes a Președinției române a Consiliului UE, în 2019.

Ca să dau doar câteva exemple, la inițiativa țării noastre, au fost luate măsuri în vederea flexibilizării procedurilor de utilizare a fondurilor europene și a modului de utilizare a fondului de redresare, a acordării ajutoarelor de stat sau în domeniul impozitării (scutiri de taxe vamale și TVA pentru produse medicale și echipamente) – decizii care au avut un rol direct în gestionarea efectelor economice ale crizei. Interesele specifice ale României au fost reflectate, astfel, în mod adecvat, în toate deciziile luate.

Pe lângă aceste dosare mari, aș evidenția și câteva rezultate specifice, extrem de vizibile și importante în plan european: desemnarea țării noastre, în plină criză de pandemie, ca primul Stat Membru care a găzduit rezerva strategică de materiale medicale din UE (rescEU), numirea unui director român la noua Agenție europeană pentru muncă și, nu în ultimul rând,  stabilirea la București a viitorului Centru pentru competențe de securitate cibernetică al Uniunii Europene – în urma unei competiții extrem de laborioase și de strânse, la care au participat 7 orașe europene. Pentru prima dată, România va găzdui o agenție europeană, plasându-se în epicentrul unui domeniu de importanță capitală pentru securitatea cibernetica a Uniunii și pentru reformarea sectorului digital european. Sunt reușite care au  în spate un enorm efort diplomatic, de echipă, demersuri intense la toate nivelurile și multă determinare, succese de care trebuie să fim cu toții mândri. Și pot sa va asigur ca lista reușitelor este mult mai lungă.

Prin urmare, se poate spune că diplomația română a reușit să transforme provocările imense ale acestui an în oportunități de dezvoltare, de creștere a profilului național și, nu în ultimul rând, de creștere a încrederii în imensul potențial pe care îl avem ca țară în plan european.

CaleaEuropeană.ro: Închidem un deceniu cu cea mai mare criză din istoria UE, însă deschidem unul în care deciziile luate de lideri, guverne naționale și instituții ale Uniunii au “echipat” Europa pentru viitor. Aici includem și rezervorul financiar de 79,9 miliarde de euro obținut de România în cadrul bugetului multianual și a instrumentului de redresare. De când va putea România să beneficieze de aceste fonduri și care vor fi investițiile prioritare?

Luminița Odobescu: După cum cunoașteți, bugetul multianual 2021-2027 și instrumentul de redresare (Next Generation EU) au fost adoptate formal la sfârșitul acestui an. 

Fondurile europene vor putea fi accesate treptat chiar de la începutul anului 2021. De asemenea, sumele aferente exercițiului 2014-2020 vor putea fi utilizate până în decembrie 2023 (cu mențiunea că rata absorbției în decembrie 2020 este de 43,6%). Fondurile încă disponibile, aferente exercițiului curent sunt, în mare parte, contractate, însă trebuie sporit ritmul implementării pentru ca, la finalul anului 2023, să putem asigura o absorbție de 100%.

În ceea ce privește instrumentul de redresare economică, pentru operaționalizarea sa mai este nevoie, pe de o parte, ca Statele Membre să ratifice rapid decizia de resurse proprii, și, pe de altă parte, să trimită formal, către Comisia Europeană, până la sfârșitul lunii aprilie 2021, Planurile Naționale de Redresare și Reziliență. Accesul la aceste resurse este prevăzut pentru mijlocul anului viitor, după ce Comisia Europeană va ieși pe piețele de capital pentru atragerea fondurilor, pe care, ulterior, le va distribui Statelor Membre, la îndeplinirea diferitelor ținte și obiective intermediare, asumate în Planurile naționale de redresare și reziliență. 

România a demarat procedura de ratificare a deciziei de resurse proprii și, după cum știți, un proiect al Planului național de redresare și reziliență este acum în consultare publică, fiind stabilite investiții prioritare în domenii aliniate obiectivelor Uniunii, precum creșterea economică inteligentă, tranziția verde și cea digitală, reziliență, dar și în domenii ce țin de obiectivele naționale prioritare, precum infrastructura rutieră și feroviară (finalizarea principalelor coridoare europene), energie (cu accent pe componenta de eficiență energetică, consolidarea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice și promovarea utilizării surselor regenerabile, trecând și prin ceea ce înseamnă tranziție energetică), infrastructura digitală, cea de sănătate, domeniul social, protecția mediului etc. La fel ca și în cazul celorlalte State Membre, au loc și discuții tehnice cu Comisia Europeană.

Atât fondurile europene, cât și resursele financiare disponibile prin instrumentul de redresare, sunt menite să contribuie la sprijinirea procesului de relansare economică în contextul crizei actuale, să susțină reformele structurale, modernizarea economiei, prin atingerea unor obiective climatice și digitale și să asigure reziliența în sectoare sensibile și importante cum ar fi cel al sănătății, respectiv cel al educației. Țintele în domeniul digital sau cele privind  schimbările climatice trebuie privite ca oportunități de dezvoltare, nu numai pentru companii, dar și pentru administrațiile locale.

CaleaEuropeană.ro: De asemenea, închidem anul cu un moment simbolic de unitate europeană: lansarea unei veritabile campanii de vaccinare europene anti-COVID-19 în toate statele Uniunii Europene. Momentul este cu atât mai important cu cât campaniile de dezinformare și războiul hibrid la adresa unității europene au cunoscut o intensificare în 2020. Ce mesaj transmit UE și țările sale membre prin acest gest?

Luminița Odobescu: Într-adevăr, sfârșitul de an vine cu această veste bună despre vaccin, dătătoare de speranță și optimism, și cu acest moment  de unitate la nivel european – care, de altfel, nu este singular – prin lansarea unui campanii coordonate de vaccinare.

Implicarea Uniunii, prin Comisia Europeană, în descoperirea vaccinului și asigurarea ca toate Statele Membre, toți cetățenii europeni să beneficieze de acesta, în mod egal, fără discriminare, este un succes de necontestat. Să nu uitam că, până în prezent, Comisia Europeană a încheiat, în numele Statelor Membre, șase contracte cu companii care dezvoltă vaccinuri anti-COVID-19 (AstraZeneca, Sanofi-GSK, Janssen Pharmaceutica NV/ J&J, BioNTech-Pfizer, CureVac, Moderna), în cadrul cărora a fost negociat un număr de peste 1,3 miliarde doze de vaccin, cu opțiunea de a cumpăra încă alte câteva sute de milioane de doze suplimentare. În plus, la 17 decembrie, Comisia a finalizat discuțiile preliminare cu compania Novavax, cu care se are în vedere semnarea unui contract prin care ar urma să fie oferită tuturor Statelor Membre posibilitatea de a achiziționa 100 de milioane de doze, la care să se adauge până la 100 de milioane de doze suplimentare.

Astfel, la nivel european a fost creat unul dintre cele mai cuprinzătoare portofolii de vaccinuri împotriva COVID-19 din lume, pentru a oferi cetățenilor europeni acces la cele mai promițătoare forme de protecție.

Primele vaccinuri au fost deja administrate în toate Statele Membre, în mod coordonat, în acest fel, afirmându-se simbolic, o dată în plus, încrederea în capacitatea Uniunii de a genera soluții viabile la provocările comune.

Chiar dacă au existat critici că UE a început mai târziu campania de vaccinare, trebuie subliniat că Uniunea a preferat să se asigure că procedurile și testele nu pot fi contestate, că au fost respectați toți pașii prevăzuți de legislație. În acest sens, aprobarea dată de Agenția Europeana a Medicamentului este un argument pentru cei care contestă viabilitatea vaccinului. Siguranța cetățenilor europeni a fost prioritatea absolută în adoptarea tuturor acestor decizii.

Știm cu toții, pentru că aceste aspecte au fost vizibile și în țara noastră, că, încă de la începutul crizei, campaniile de dezinformare, de știri false, au fost prezente peste tot în Uniune, de multe ori reprezentând adevărate atentate la sănătatea noastră. Lupta contra dezinformării este o luptă continuă, iar responsabilitatea este una partajată, nu aparține doar autorităților sau instituțiilor europene, ci este și a mass-media și a noastră, a tuturor, ca cetățeni. Cu toții avem un rol important în combaterea dezinformării, fiind necesară o vigilență permanentă în alegerea surselor de informare, precum și auto-educație în interpretarea mesajelor care abundă în spațiul virtual.

Iată de ce campania de vaccinare este însoțită și de o campanie de comunicare, derulată de Comisia Europeana și de Statele Membre, privind beneficiile, riscurile și importanța vaccinării pentru ținerea sub control a acestei epidemii. Această campanie conține explicații ale experților in domeniu, pentru a oferi nu numai informații, ci și pentru a câștiga încrederea cetățenilor.

Trebuie subliniat, de altfel, că aceste campanii de comunicare răspund solicitărilor mai multor State Membre, inclusiv România, adresate Comisiei Europene la ultimele reuniuni ale Consiliului European dedicate coordonării împotriva Covid-19.

CaleaEuropeană.ro: Criza sanitară care ne-a însoțit anul acesta în Europa nu a scos din joc marile teme europene. O arată concluziile ultimelor două Consilii Europene, cu accent pe consolidarea pieței unice sau ambițiile din jurul zonei euro, ambele cruciale pentru redresarea și reziliența UE și a statelor sale membre. Prin ce transformări va trece piața unică, unde mediul de afaceri din România tranzacționează aproape 80% din produsele sale, și ce ar trebui să știe mediul economic autohton pentru a contribui la reziliența economică a țării noastre și a Uniunii?

Luminița Odobescu: Este adevărat, marile teme europene nu au fost neglijate în contextul crizei. Aș spune că, dimpotrivă, importanța lor a fost potențată. Vulnerabilitățile au devenit cu atât mai evidente, iar nevoia unor soluții, cu atât mai stringentă în aceste circumstanțe dificile.  Este suficient să ne uitam la toate propunerile recente ale Comisiei Europene în domenii precum cel digital (strategia în domeniul securității cibernetice, regulamentul privind guvernanța datelor), al schimbărilor climatice (Legea climatică, Pactul Climatic, strategia privind chimicalele), al securității energetice (propunerea pentru revizuirea TEN-E, strategia privind energiile offshore, strategia privind hidrogenul, integrarea sistemelor energetice, valul renovărilor). Astfel, reziliența economică a Uniunii reprezintă în prezent un subiect recurent pe agenda europeană și una dintre temele far ale strategiei UE de redresare economică. 

Mai ales în acest context economic fragilizat, este important să continuăm procesul de adâncire a pieței unice, să punem în aplicare legislația armonizată aferentă acesteia. Iar România a susținut aceste demersuri la nivel european, tocmai pentru că suntem dependenți de piața unică. Cât de importantă este piața unică a fost, de altfel, mai mult decât evident în negocierile pe tema Brexit.

Chiar dacă toate aceste propuneri legislative par câteodată că îngreunează activitatea companiilor, ele trebuie privite și din perspectiva oportunităților de dezvoltare, mai ales în sectoare noi. Iar rapiditatea de adaptare a companiilor din alte State Membre ne arată că există oportunități economice, iar exemplul lor trebuie urmat și de cele românești.

De asemenea, integrarea în lanțurile valorice europene trebuie să reprezinte o prioritate pentru mediul economic autohton, la fel și colaborarea transfrontalieră cu companii din alte State Membre, la nivel de afaceri comerciale sau în cadrul unor proiecte comune de dezvoltare, proiecte pilot sau proiecte importante de interes comun european (așa numitele IPCEI).  

CaleaEuropeană.ro: Un aspect particular al celui mai recent Consiliu European este redat de concluziile Summitului Euro în format incluziv. Liderii europeni au cerut miniștrilor de finanțe din UE să pună bazele unui plan pentru finalizarea Uniunii Bancare și reforma Mecanismului European de Stabilitate, cel din urmă fiind dotat cu o putere de creditare de 500 de miliarde de euro. Adoptarea acestor concluzii ar trebui să pună în prim-plan tema aderării României la moneda unică? Ce ar însemna pentru România reforma MES?

Luminița Odobescu: La Summit-ul Euro în format extins (cu participarea României), liderii europeni au cerut  miniștrilor de finanțe un plan concret de finalizare a Uniunii Bancare, cu măsuri clare și un calendar de acțiune. Reforma Mecanismului European de Stabilitate (MES) a fost deja agreată, urmând ca, în 2021, deciziile aferente să fie implementate. Bineînțeles, o mai mare stabilitate a zonei euro, ca urmare a reformei MES va fi benefică pentru Uniunea Europeană, în ansamblul ei – același lucru fiind valabil și în cazul finalizării Uniunii Bancare.

Sunt decizii importante, pentru că ne privesc și pe noi, nu numai din perspectiva aderării la zona euro, care rămâne un obiectiv politic important pentru România, dar și din perspectiva stabilității financiar-bancare europene, dat fiind că suntem parte a aceleași piețe unice. În egală măsură, trebuie să privim cu mare atenție nu doar la concluziile summit-ului euro în format extins, ci și la Facilitatea pentru redresare și reziliență și la planul național de măsuri pentru accesarea resurselor Facilității, pentru că o parte a investițiilor și, mai ales, a reformelor pe care ni le vom asuma, ne pot apropia foarte mult de ERM II, care este anticamera euro. 

CaleaEuropeană.ro: Redresarea și reziliența UE post-criză păstrează două principii cheie: tranziție verde și digital. În ce privește calea către o neutralitate climatică, avem un acord sigilat de șefii de stat sau de guvern cu scopul reducerii cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, în cadrul căruia România și-a atins importantul obiectiv de a menține gazul natural ca tehnologie de tranziție și competența stabilirii propriului mix energetic. Sunt aceste lucruri, alături de cele aproape 2 miliarde de euro alocate din Fondul pentru o tranziție justă, suficiente pentru ca România să atingă aceste borne convenite la nivel european?

Luminița Odobescu: Este important să evocăm aici nu doar menținerea gazului natural ca un combustibil de tranziție, solicitare făcută de Președintele României la ultimul Consiliul European și acceptată de restul Statelor Membre, ci și susținerea de către România a obiectivelor comune în materie de schimbări climatice – sigur, cu o serie de flexibilități necesare, adaptate la situația specifică în plan național. Implicarea activă deschide calea spre transformarea și adaptarea societății și a economiei românești la o realitate pe care nu o mai putem nega – cea a schimbărilor climatice.

Tranziția energetică este importantă pentru România și, dincolo de orice, trebuie privită ca o oportunitate imensă de a moderniza întregul sistem energetic, de a rezolva problemele economice structurale, prin implementarea de noi tehnologii, digitalizare și promovarea sinergiilor, prin conectarea piețelor de gaze și electricitate, dezvoltarea energiilor regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și soluții inteligente și durabile pentru sectorul transporturilor.

Investițiile aferente Fondului pentru o tranziție justă (JTF) vor avea un rol esențial pentru facilitarea tranziției la nivelul regiunilor carbonifere și monoindustriale (dar nu numai), pentru a permite relansarea economică bazată pe activități economice care respectă mediul, investiții în domeniul social – infrastructură, calificare, recalificare etc. 

Este de așteptat ca JTF să aibă un impact semnificativ din punct de vedere economic și social în zone precum Valea Jiului sau în alte regiuni care, în prezent, sunt printre cele mai defavorizate și dependente de combustibilii fosili. Nici o regiune nu va fi lăsată în urmă – acesta este principiul călăuzitor al JTF.

”Bornele” stabilite la nivel european se ating prin toate fondurile alocate diverselor politici. Investițiile în toate sectoarele trebuie adaptate noilor ținte, iar măsurile adoptate trebuie promovate orizontal, în toate sectoarele, de la agricultură, la construcții, de la transporturi, la infrastructura de mediu. 

Prin urmare, avem nevoie de proiecte orientate spre viitor, aliniate la noile obiective politice europene, pentru că acestea sunt și obiectivele noastre. Costul acțiunii va fi, cu siguranță, mai mic decât costul inacțiunii. Iar acțiunea va duce, în cele din urmă, la modernizarea României

CaleaEuropeană.ro: Tranziția către Europa digitală trezește speranța unei noi ferestre de oportunitate pentru România. Nu numai prin faptul că avem o resursă umană talentată în domeniu, dar experimentăm și o recunoaștere a excelenței prin decizia recentă la nivel european ca țara noastră să găzduiască viitorul Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice. Care vor fi oportunitățile pentru mediul digital din România? Și, în egală măsură, ce avantaje oferă României acest centru în relația dintre oportunitățile și provocările determinate de tehnologiile emergente și conceptul de reziliență la nivel european și euro-atlantic?

Luminița Odobescu: Criza actuală ne-a obligat sa accelerăm tranziția digitală, poate mai repede decât am fi dorit. Chiar dacă vom reveni la activitățile de dinainte de pandemie, este clar că, în multe domenii, lucrurile se vor schimba substanțial, sectorul digital fiind cu siguranță unul dintre acestea.

Digitalizarea este unul din pilonii de dezvoltare strategică ai Uniunii. Putem observa că, în ultimul an, Comisia Europeană a fost extrem de activă în acest domeniu, cu foarte multe propuneri menite să consolideze piața internă digitală, să ajute companiile europene și, aspect extrem de important, să protejeze interesele cetățenilor europeni. Toate aceste propuneri au fost însoțite de resurse financiare considerabile – să nu uitam ca 20% din cheltuielile prin fondul de redresare trebuie sa fie alocate măsurilor cu impact digital.

De asemenea, fiecare politică europeană are, automat, și o componentă în plan digital, indiferent de domeniu – educația, politica industrială, energia, mediul fiind doar câteva exemple în acest sens. În prezent, nu putem să ne gândim la măsuri sau acțiuni de dezvoltare fără să luăm în considerare componenta digitală.

Prin urmare, există o serie de avantaje și o multitudine de oportunități pentru România, într-un sector extrem de important, extrem de vizibil și prioritar pentru toate Statele Membre. Pentru a beneficia pe deplin de aceste oportunități, România ar trebui să investească în capacitățile strategice care permit dezvoltarea și utilizarea soluțiilor digitale la scară largă, interoperabilitatea infrastructurilor digitale cheie, extinderea rețelelor 5G (și a viitoarelor rețele 6G) și în tehnologiile avansate inovatoare. Efortul trebuie susținut la nivel național, regional, local, implicând administrația publică, mediul academic, societatea civilă, instituțiile financiare, mediul de afaceri și întreprinderile sociale, dar și partenerii europeni, în cumularea investițiilor în cercetare și inovare, schimbul de experiență și bune practici. Beneficiem de expertiză, de companii care sunt în continuă dezvoltare nu numai în plan european, dar la nivel global.

La acestea se adaugă și stabilirea sediului Centrului UE de competențe în materie de securitate cibernetică, pe care ați evocat-o. ​Importanța deosebită pentru România de a găzdui acest Centru este legată, în primul rând, de prioritatea pe care Uniunea Europeană o acordă securității cibernetice și domeniului digital, în general. Pe lângă prestigiul pe care îl aduce României, Centrul va avea și o componentă de dezvoltare pe termen lung, țara noastră având șansa de a juca un rol important în acest domeniu nu doar în plan european, ci și la nivel global. De asemenea, în mod cât se poate de concret, vor exista importante resurse financiare ce vor fi alocate pentru funcționarea acestei structuri, în principal, prin programele de cercetare ale UE, „Europa digitală” și „Orizont Europa”. 

CaleaEuropeană.ro: Anul viitor este și unul de relansare pentru relația transatlantică, existând numeroase așteptări față de epoca noii administrații Biden, mai ales în spiritul refacerii edificiului comun nord-atlantic. Din perspectiva României, în ce direcție ar trebui să fie îndreptată conversația despre autonomia strategică a Uniunii Europene, având în vedere această reînnoire a relațiilor UE-SUA?

Luminița Odobescu: Pentru România și pentru ansamblul Statelor Membre ale UE, un parteneriat transatlantic solid constituie un interes fundamental. Securitatea și prosperitatea Europei sunt profund legate de cele ale SUA. De asemenea, relațiile transatlantice reprezintă elementul central al ordinii internaționale bazate pe reguli și al cooperării globale pentru gestionarea provocărilor actuale. 

Administrația Biden reprezintă o oportunitate pentru relațiile transatlantice, plasând parteneriatul cu Europa în centrul politicii sale globale. Un mesaj de deschidere și cooperare a fost dat deja de UE la cel mai înalt nivel, la ultimul Consiliu European din decembrie, iar subiectul a fost discutat de miniștrii de externe tot în luna decembrie a acestui an.

România încurajează redinamizarea și aprofundarea dialogului dintre UE și SUA, în baza unei agende transatlantice reînnoite. Numai printr-o abordare strategică și o înțelegere comună la nivel transatlantic va fi posibilă gestionarea celor mai importante provocări pe plan internațional, promovarea valorilor democratice, a libertății și prosperității

Referitor la tema autonomiei strategice a UE, România s-a exprimat constant în favoarea abordării cuprinzătoare a acestui concept, în cadrul unei dezbateri interne aprofundate la nivel Uniunii, cu nuanțele specifice diverselor sectoare – sănătate, piață internă, apărare, securitate. Este clar, însă, că UE are nevoie de SUA, după cum și SUA au nevoie de UE.

CaleaEuropeană.ro: Deși pandemia de COVID-19 a dominat agenda politică europeană, cronologic o putem încadra de eternul Brexit. Am început anul cu Marea Britanie devenind primul stat din istorie care se retragere din UE și îl încheiem cu un acord comercial post-Brexit obținut pe ultima sută de metri între UE-27 și Regatul Unit. Ce înseamnă acest acord pentru viitorul relațiilor UE – UK, în general, și pentru România, cetățenii săi și mediul de afaceri, în particular?

Luminița Odobescu: În ceea ce privește negocierile cu Marea Britanie și rezultatul acestora, trebuie să spun că sentimentele sunt mixte: pe de o parte, se încheie o etapă în istoria Uniunii, prin plecarea unui Stat Membru, și, pe de altă parte începe o nouă relație, prin acest acord comercial și de cooperare între UE și Marea Britanie, semnat chiar astăzi. 

A fost o perioadă de negocieri intense, deloc simple, însă putem aprecia că rezultatul este unul echilibrat, care protejează interesele Uniunii, ale cetățenilor săi și ale mediului de afaceri. Noul acord va crea o fundație solidă pentru relațiile viitoare, pentru că Marea Britanie rămâne un partener important pentru Uniune. 

Retragerea din Uniune, chiar și în condițiile acestui acord, va avea consecințe inevitabile, deoarece statutul unui stat terț este diferit de cel al unui stat membru UE; un stat terț nu poate avea drepturile, dar nici obligațiile unui stat membru, aceasta fiind urmarea firească a retragerii. Vor fi schimbări importante generate de ieșirea Marii Britanii din piața internă și din uniunea vamală în ceea ce privește circulația bunurilor si persoanelor, reglementările din diversele domenii, cooperarea în diverse sectoare.

Cetățenii și mediul de afaceri au avut la dispoziție o perioadă de tranziție, prevăzută de Acordul de retragere a UK din UE, care să le permită acomodarea la noile realități. Această perioadă de tranziție se va finaliza la 31 decembrie 2020 și noul Acord comercial și de cooperare se va aplica provizoriu de la 1 ianuarie 2021, evitând, astfel, perturbări importante în relațiile UE-UK.

Acordul comercial și de cooperare este construit pe trei piloni: elementele economice ale unui acord de liber schimb (precum comerțul cu bunuri și servicii), siguranța cetățenilor (în special aplicarea legii și cooperarea judiciară în materie civilă și penală) și un cadru orizontal de guvernanță, prin care înțelegem cadrul instituțional care va guverna acordul și mecanismele de soluționare a diferendelor și asigurarea respectării prevederilor acordului. De asemenea, menționez că acordul prevede un principiu important pentru interesele cetățenilor, respectiv nediscriminarea între cetățenii UE în domenii precum politica de vize pentru șederile de scurtă durată sau coordonarea sistemelor de securitate socială.

Așa cum este firesc pentru orice negociere internațională, rezultatul este un compromis între pozițiile părților. Trebuie, însă, remarcat faptul că întinderea prevederilor comerciale și economice depășește orice acorduri anterioare ale Uniunii – sunt eliminate total taxele vamale și cotele și, în același timp, sunt acoperite un număr semnificativ de domenii cheie precum transporturile, energia, coordonarea sistemelor de securitate socială. Într-adevăr, în anumite domenii, nivelul de ambiție al acordului este mai puțin ridicat față de cel pe care și l-ar fi dorit Uniunea, fiind, de exemplu, regretabilă decizia Marii Britanii de a nu participa la programul Erasmus. Totodată, domeniul politicii externe și de apărare nu este acoperit, deoarece UK nu a dorit, până la acest moment, să negocieze un cadru de cooperare formal în aceste domenii de interes pentru ambele părți. Acest lucru nu înseamnă, însă, în niciun fel, că relațiile extrem de strânse și cooperarea în domenii de interes strategic pentru Uniune și Marea Britanie nu vor continua, ambele părți rămânând aliați naturali.

Interesele cetățenilor și ale companiilor românești au fost promovate și susținute activ pe parcursul acestor negocieri, la toate nivelurile, fiind reflectate încă din mandatul de negociere dat Comisiei Europene și negociatorului șef, Michel Barnier. Putem spune cu satisfacție că forma finală a acordului răspunde necesităților specifice ale mediului de afaceri și ale cetățenilor români.

La fel ca și în cazul celorlalte state membre, de la 1 ianuarie 2021, va fi necesară adaptarea companiilor pentru efectuarea schimburilor comerciale cu un stat terț. Cetățenii europeni vor putea călători în UK fără vize pentru șederile de scurtă durată (în scop turistic), însă vor avea nevoie de vize pentru șederile de lungă durată sau deplasările în scop de muncă și se vor supune regulilor naționale britanice privind imigrația.

CaleaEuropeană.ro: Pe final, doamnă ambasador, vă lansăm o provocare. Care a fost cel mai dificil moment, pe parcursul anului 2020, în negocierile și discuțiile pe care România le-a purtat la nivel european pentru identificarea soluțiilor comune și care ar fi cel mai important rezultat obținut, pentru noi și pentru Europa?

Luminița Odobescu: 2020 a stat, fără îndoială, sub semnul pandemiei. Astfel că, dacă ar fi să fac o identificare rapidă a momentelor dificile ale anului care tocmai se încheie, nu pot să nu evoc perioada de început a crizei. Trebuie să recunoaștem că acest virus ne-a luat pe toți prin surprindere, nimeni nu se aștepta la amploarea și efectele sale, într-un timp atât de scurt. O perturbare atât de gravă a sistemului sanitar, a realității economice, a însăși vieții sociale era de neconceput cu doar câteva săptămâni înainte de izbucnirea crizei. A fost nevoie de o adaptare rapidă, pe toate planurile, inclusiv pe plan personal, și de un efort susținut, zi de zi. Am reușit să ne organizăm rapid si sa ne concentrăm pe soluții – ceea ce, într-un fel, a reprezentat și o lecție de reziliență.

În plus, organizarea internă a fost extrem importantă pentru a asigura protecția personalului – o sarcină deloc simplă, având în vedere că vorbim de cea mai mare misiune diplomatică a României. De menționat că, în toată aceasta perioadă, când multe instituții au funcționat digital, reuniunile Coreper s-au desfășurat tot timpul în format fizic – sigur, cu măsuri de protecție. 

Un alt moment de mare intensitate l-a reprezentat, fără îndoială, Consiliul European din iulie, dedicat în întregime convenirii pachetului MFF și Planului de Redresare Economică. Miza extraordinară a acestor negocieri, mai ales în contextul extrem de dificil al pandemiei, marile așteptări legate de acest pachet au sporit tensiunea pe care oricum discuțiile pe această temă le-ar avea chiar și în circumstanțe normale. A fost cel mai lung Consiliu European din istoria Uniunii, cu zile și nopți întregi de discuții aprinse, cu multe variante de compromis. În cele din urmă, întreg efortul acelor zile și nopți a fost pe deplin recompensat. Poate una din cele mai importante decizii pentru viitorul Uniunii a fost, în final, agreată. Satisfacția resimțită atunci a compensat, cu siguranță, nopțile nedormite.

În mod similar, alegerea capitalei României ca sediu al viitorului Centru UE de securitate cibernetică a reprezentat un moment intens, emoționant, de mare satisfacție și mândrie. După luni întregi de demersuri, la toate nivelurile, după o competiție acerbă, care ne-a ținut pe toți cu sufletul la gură până în ultimul moment, am reușit să aducem în România, pentru prima dată, o agenție europeană de importanță strategică.

Toate dificultățile, toate provocările, toate momentele grele sunt date uitării când astfel de reușite devin posibile. Sunt multe momente dificile, dar dacă reușim să le trecem cu bine, ne gândim doar la ceea ce urmează.

În final, pentru că ne apropiem de sfârșitul  acestui an 2020 , aș vrea să urez colegilor mei din Reprezentanța Permanentă, din Ministerul de Externe și din celelalte instituții și ministere, un An Nou cât mai bun, cu multe rezultate. La fel și colegilor noștri de la Calea Europeană, cititorilor dumneavoastră, un An Nou, cu cât mai multe știri pozitive! Să continuăm să avansăm împreună pe “Calea Europeană”! La mulți ani!

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

Published

on

© Ministerul Energiei - România/ Facebook

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a informat Comisia Europeană cu privire la planurile autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali.

”Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a adopta măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a crește intensitatea sprijinului acordat consumatorilor finali. Am subliniat demersurile realizate de autoritățile naționale competente în monitorizarea implementării cadrului legislativ existent pentru a proteja consumatorii, inclusiv din perspectiva emiterii corecte a facturilor la energie”, a precizat Virgil Popescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a participat la reuniunea informală a Consiliului Energie,  găzduită de orașul Amiens, sub patronajul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ce le-a oferit acestora oportunitatea de a face un nou schimb de opinii cu Comisia Europeană pe tema legată de criza prețurilor ridicate la energie în UE, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.

” Astăzi am participat la reuniunea informală a Consiliului Energie, de la Amiens, Franța. Am avut o nouă rundă de dezbateri ministeriale pe tema crizei prețurilor ridicate la energie în UE. Criza prețurilor la energie este o preocupare majoră în toate Statele Membre UE, măsurile la nivel național fiind cele mai eficiente, la acest moment, pentru diminuarea efectelor negative. Cu această ocazie, am reamintit de măsurile adoptate de România la finele anului trecut pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și a diferitelor categorii de consumatori, precum cei casnici, IMM-uri, spitale, etc”, a completat oficialul român.

Dezbaterile ministeriale au vizat și tema eficienței energetice în contextul negocierilor actuale la nivel european pe pachetul legislativ Fit for 55.

Ministrul energiei a evidențiat demersurile României în efortul colectiv european pentru atingerea obiectivelor UE în domeniu și importanța menținerii unui cadru flexibil pentru Statele Membre în alegerea celor mai rentabile măsuri din punct de vedere economic, cu considerarea circumstanțelor naționale.

În cadrul dejunului de lucru, miniștrii energiei au avut un schimb de opinii pe tema dezvoltării pieței hidrogenului în UE, ocazie cu care ministrul Popescu a evidențiat interesul României pentru accelerarea dezvoltării hidrogenului produs din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon și a infrastructuri corespunzătoare.

În contextul dezbaterilor actuale la nivel european pe tema definirii regulilor de finanțare sustenabilă (taxonomia) pentru activitățile economice din sectorul gazelor naturale și a energiei nucleare, a propus, alături de alte state membre, ca arderea în comun (blending) a hidrogenului în capacitățile de producție a energiei pe bază de gaze naturale și în cogenerare să reflecte condițiile pieței locale și disponibilitatea tehnologiilor pentru producerea hidrogenului. 

n marja reuniunii ministeriale, a avut loc și sesiunea comună a Consiliului Energie-Mediu (21 ianuarie), miniștrii de resort având un schimb de opinii pe tema rolului pădurilor și lemnului în politicile de mediu, schimbări climatice și energie.

În cadrul dejunului de lucru, discuțiile au vizat tranziția justă către o economie cu emisii scăzute de carbon.

În contextul negocierilor actuale pe marginea pachetului legislativ Fit for 55 (EU-ETS, Fondul Social pentru Climă), ministrul Virgil Popescu a evidențiat necesitatea asigurării unui sprijin direct pentru gospodăriile vulnerabile și a setului de măsuri care să reducă costurile pentru aceste gospodării.

Oficialul român ”a subliniat că provocarea din centrul tranziției verzi a UE este modul în care vom reuși să implementăm aceste beneficii la nivelul întregii societăți de o manieră cât mai corect posibil.”

În egală măsură, ministrul Virgil Popescu  ”a apreciat că toate sectoarele au potențialul de a transforma provocările în oportunități, însă trebuie găsite instrumentele și măsurile adecvate pentru a ne asigura că această transformare nu implică costuri foarte mari și că cetățenii noștri își pot permite.”

Continue Reading

CONSILIUL UE

Marcel Ciolacu, întâlnire cu ambasadoarea Franței: Să facem din aderarea României la Spațiul Schengen o prioritate a președinției franceze a Consiliului UE

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a avut joi o întrevedere cu ambasadoarea Franței la București, Laurence Auer, în cadrul căreia a salutat intenția exprimată de președintele francez, Emmanuel Macron, de a trimite trupe în România, în contextul demersurilor NATO de consolidare a flancului estic, pe fondul tensiunilor generate de Rusia prin dislocarea forțelor militare la granița cu Ucraina.

În egală măsură, acesta consideră că aderarea României la Spațiul Schengen ar trebui să fie o prioritate în timpul mandatului președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

”Am avut astăzi o întâlnire foarte bună cu Excelența Sa, Ambasadorul Republicii Franceze la București, doamna Laurence Auer, în contextul preluării președinției Consiliul Uniunii Europene. I-am transmis doamnei Ambasador că, în virtutea relațiilor bilaterale foarte bune, cu legături istorice, culturale și de prietenie profunde, consolidate prin parteneriatul strategic franco-român să facem din aderarea României la spațiul Schengen o prioritate în timpul mandatului președinției franceze a Consiliului UE. De asemenea, am salutat intenția președintelui Macron de a trimite trupe în România, în contextul demersurilor NATO de asigurare a protecției frontierei de Est a Alianței”, a menționat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Președintele Emmanuel Macron a anunțat miercuri disponibilitatea țării sale de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România.

“Am continuat desfăşurarea de forţe în favoarea securităţii partenerilor noștri europeni, în cadrul misiunilor NATO și misiunilor prezenței înaintate avansate în ţările baltice prietene și vom continua să facem acest lucru pe viitor, așa cum ne-am arătat şi disponibilitatea de a merge mai departe şi, în cadrul NATO, de a ne angaja în noi misiuni pentru a ne asuma toate responsabilitățile în misiunile de tip prezență înaintată avansată, în special în România, dacă aceste vor fi decise, a declarat liderul francez.

Tot miercuri, Emmanuel Macron a prezentat în plenul Parlamentului European prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, printre acestea numărându-se și reformarea Spațiului Schengen prin sprijinirea extinderii acestuia către România, Bulgaria și Croația.

Nu este prima dată când Franța își manifestă susținerea pentru acest deziderat al României.

Cu prilejul lansării președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, ambasadoarea Laurence Auer, a dat asigurări că vor depune ”toate eforturile” în această direcție. În luna septembrie, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a spus că țara noastră trebuie să adere la spațiul de liberă circulație.

În discursul susținut la întâlnirea anuală cu ambasadorii acreditați la București, președintele Klaus Iohannis a subliniat că ”finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”, fiind un obiectiv strategic pentru întreaga UE, o prioritate pentru Guvernul țării exprimată de premierul Nicolae Ciucă în contextul unui dineu de lucru cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

De altfel, acesta punctase anterior că va face tot ce este necesar pentru ca România să se alăture celorlalte 26 de țări care fac parte din acest spațiu (22 de state membre ale Uniunii Europene și 4 state asociate), dar a ținut să sublinieze că nu poate garanta că se va întâmpla în 2022, în contextul în care ”nu depinde doar de noi”.

Parlamentul European a adoptat un raport anual cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri prin care solicită statelor membre să dea undă verde ”integrării depline a României și Bulgariei în spațiul Schengen”, completând că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Votul asupra acestui raport a fost precedat de o dezbatere privind funcționarea spațiului Schengen, în cadrul căreia comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Mesajul comisarului european venea să întărească apelul lansat de instituția omonimă prin noua strategie publicată la începutul lunii iunie, în care sublinia că cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume poate deveni mai puternic și mai rezilient prin extinderea sa la țările care respectă deja criteriile de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

România și Bulgaria au făcut pași spre Schengen, din luna iulie privind acces pasiv la Sistemul de Informații privind vizele.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Din plenul Parlamentului European, Emmanuel Macron susține că procedura aderării României la Schengen “merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Toate statele membre recunosc faptul că România, Bulgaria și Croația doresc să adere la spațiul Schengen și că s-a făcut o “muncă pregătitoare” în acest sens, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, acolo unde a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Răspunzând unui apel din partea eurodeputatului Rareș Bogdan, care a solicitat sprijinul Franței pentru aderarea României la Schengen, Macron a răspuns: “România, ca și Bulgaria și acum Croația, doresc să adere la Schengen. S-a făcut o muncă pregătitoare și acest lucru a fost recunoscut de toate statele membre”.

Procedura merge mână în mână cu reformele care vor fi lansate în câteva săptămâni, ceea ce va face posibilă încă o dată garantarea protecției tuturor frontierelor externe și ale Schengen“, a continuat liderul francez.

 

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Macron a mai adăugat că: “pe de o parte, avem o propunere a Comisiei din decembrie, prin care putem apăra mai bine frontierele interne, care a fost punctul care a fost ridicat cu ceva timp în urmă”.

“Sperăm să ajungem la o concluzie pe această temă. Și aș dori să reiterez faptul că dorința noastră este de a face progrese în toate aceste puncte, așa cum am spus mai devreme, de a prelua responsabilitatea pentru instrumentele pe care le avem la dispoziție, cum ar fi Frontex și agenția pentru frontiere și de a utiliza cooperarea interguvernamentală pentru a consolida frontierele și de a include, de asemenea, sistemul pe care îl avem pentru cooperarea în materie de frontiere. Ei bine, acest lucru înseamnă că putem introduce mai eficient returnările, de exemplu, în țările de origine și cred că nu suntem suficient de eficienți în acest punct”, a completat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

“Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Franța a transmis deja mai multe semnale politice privind tema aderării României la Schengen. Cu ocazia lansării, la București, a președinției Consiliului UE, ambasadoarea Laurence Auer a spus că Franţa va depune ”toate eforturile” pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, arătând că România îndeplineşte deja condiţiile tehnice în acest sens.

“În aceste şase luni vom depune toate eforturile pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, primind alături de noi şi România. Am afirmat de mai multe ori că România a îndeplinit toate criteriile, a trecut toate probele tehnice pentru a considera că este pregătită să adere la spaţiul Schengen“, a spus Laurence Auer, reluând astfel o idee susținută și la începutul anului, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în care a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului UE.

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient. Șeful statului a utilizat la începutul acestui an și contextul întâlnirii anuale cu ambasadorii străini pentru a puncta că finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE3 hours ago

Ministrul Energiei: Criza prețurilor la energie, o preocupare în toate statele UE. Am informat Comisia Europeană asupra planurilor autorităților române de a intensifica sprijinul acordat consumatorilor finali

U.E.4 hours ago

Germania cere din nou Comisiei Europene să nu includă energia nucleară pe lista investițiilor verzi, propunere sprijinită de Franța și România

RUSIA5 hours ago

Antony Blinken l-a asigurat pe Dmitro Kuleba că nu vor exista ”decizii despre Ucraina fără Ucraina” în discuțiile cu Rusia. Primul transport militar din ajutorul de securitate oferit de SUA a ajuns deja la Kiev

ROMÂNIA6 hours ago

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

NATO8 hours ago

”Neptune Strike 2022”: Pentagonul anunță un exercițiu naval al NATO în Marea Mediterană, cu participarea portavionului american USS Harry Truman

ROMÂNIA9 hours ago

Spiritul unității europene la 59 de ani de la Tratatul de la Élysée: Ambasadorii Franței și Germaniei la București vor face schimb de roluri pentru o zi

Cristian Bușoi10 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie din PE, la reuniunea miniștrilor energiei din UE: Avem nevoie de mai multă solidaritate în fața creșterii prețurilor la electricitate și căldură

U.E.10 hours ago

Ministrul german de externe, la finalul unei săptămâni a diplomației: Mă voi lupta ”pentru fiecare milimetru” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

U.E.12 hours ago

Țările baltice răspund ”nevoilor Ucrainei” în caz de ”agresiune rusă” și trimit acesteia rachete antitanc și antiaeriene: Este important să o susținem ”în toate modurile posibile”

RUSIA13 hours ago

Polonia face apel la o poziție europeană fermă și unită de susținere a Ucrainei în fața Rusiei și respinge ”conceptul sferelor de influenţă”

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda2 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE3 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE3 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending