Connect with us

INTERVIURI

INTERVIU Asztalos Csaba, președintele CNCD: Cetățenii europeni din România și cetățenii români care se află în UE sunt protejați prin lege împotriva discriminării

Published

on

Orice cetățean al Uniunii Europene aflat în România este protejat, prin lege, împotriva discriminării, asemenea cetățenilor români, care, la rândul lor, sunt apărați prin lege în orice țară membră a UE în baza principiului egalității și descriminării, a afirmat Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro. Potrivit acestuia, majoritatea cazurilor în care CNCD a fost sesizat de cetățeni europeni din alte state membre aflați în România au vizat relațiile de muncă.

”Orice cetățean al Uniunii Europene aflat în România, și am avut cazuri, mai ales în relațiile de muncă, este protejat împotriva discriminării, așa cum este protejat un cetățean român. Am avut plângeri din Belgia, expați care au lucrat aici la multinaționale, privind accesul la servicii, elemente de homofobie sau contracte de muncă legate de aceste aspecte. Am putut face ceva pentru ei. Dacă îmi aduc aminte, am avut și cetățeni din Marea Britanie. Noi avem o lege distinctă care vorbește de protecția cetățenilor Uniunii Europene în România împotriva discriminării”, a spus Asztalos Csaba.

Președintele CNCD a arătat că, în baza legii, a fost înființată o structură în acest sens, care se află în ”proces de dezvoltare”. Totodată, acesta a spus că CNCD încearcă să comunice în mai multe limbi cu cei care înaintează plângeri de discriminare.

”Chiar dacă ne scriu în engleză, am acceptat plângerile, am comunicat, nu am refuzat”, a spus.

Asztalos Csaba a ținut să informeze că, asemenea cetățenilor europeni din țara noastră, și cetățenii români aflați în alte state membre ale UE sunt protejați prin lege împotriva discriminării

”Ceea ce trebuie să știe cetățenii români este că și ei sunt protejați în orice stat membru al Uniunii Europene. Fiecare stat membru are obligație să gestioneze acest aspect. Fiecare stat are o instituție de drepturile omului care gestionează principiul egalității și nediscriminării”, a declarat președintele CNCD.

Acesta a mai spus că la nivelul Uniunii Europene există o rețea a institutelor de egalitate – Equinet.

”Nu suntem doar instituțiile din Uniunea Europeană, ci și din statele care se află în curs de negociere pentru aderare la Uniunea Europeană. Ne consultăm reciproc pe diferite spețe. Suntem conectați la asta”, a mai susținut Asztalos Csaba.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este o agenție a Guvernului României, formată în 2001. Este garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

INTERVIU Premierul Ludovic Orban, la finalul Conferinței de Securitate de la München: ”Menținerea relației transatlantice este esențială pentru securitatea europeană”

Published

on

Corespondență de la München

Pentru România, ecuația provocărilor din interiorul Occidentului este una cu un rezultat simplu, având în vedere parteneriatul strategic bilateral cu Statele Unite și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, este de părere premierul Ludovic Orban. Vorbind într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la finalul Conferinței de Securitate de la München, acolo unde alături de o delegație guvernamentală a reprezentat România, Orban a arătat că România consideră că menținerea relației transatlantice este fundamentală pentru securitatea europeană.

Șeful Guvernului s-a arătat mulțumit de rezultatul întrevederilor sale bilaterale și de reuniunile la care au participat miniștrii români, salutând din nou angajamentul SUA față de Inițiativa celor Trei Mări. Mai mult, Orban a punctat efectul pozitiv al organizării unei reuniuni privind securitatea la Marea Neagră, care a avut loc vineri seară, sub auspiciile think tank-urilor New Strategy Center (România) și CEPA (Statele Unite).

La München, Ludovic Orban a avut întrevederi bilaterale cu omologul său olandez, Mark Rutte, și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transperanță, Vera Jourova. Întrebat cât de aproape suntem de aderarea la Schengen și de finalizarea MCV, premierul a răspuns: ”cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.

În interviul acordat după participarea sa la dezbaterea ”Eurovision Contest: A Europe that protects” din cadrul Conferinței, Ludovic Orban a atras atenția și asupra necesității creșterii contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene, înaintea unor negocieri complicate care vor începe joi în Consiliul European, unde România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

Vocația europeană și transatlantică a României și viitorul Occidentului. Ludovic Orban: La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem parteneriat strategic cu SUA și suntem membri ai UE și NATO

Ludovic Orban: ”La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, suntem membri NATO și membri ai Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere împărtășim preocuparea pentru apărare, pentru securitate care există la nivelul Uniunii Europene, dar considerăm că orice inițiativă de apărare europeană trebuie să aibă loc în cadrul NATO. Considerăm că este fundamentală pentru securitatea Europei menținerea relației transatlantice, un parteneriat foarte serios cu Statele Unite ale Americii, cu Canada, care să asigure pentru fiecare țară din Uniunea Europeană toate condițiile necesare de securitate. Sigur, este o dezbatere apropo de Vest. Eu cred că din punctul nostru de vedere lucrurile sunt foarte simple și cred că această Conferință de securitate a arătat că relațiile transatlantice sunt foarte important”.

Care au fost rezultatele prezenței politice a României la München. Luodovic Orban: Mă bucur că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră

Ludovic Orban: ”Am fost foarte prezenți, atât în întâlniri bilaterale. Am avut întâlnire cu premierul Olandei, Mark Rutte, cu premierul Kuweitului, cu premierul Georgiei, cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. De asemenea, miniștrii prezenți au fost implicați în reuniuni bilaterale și au participat la dezbateri și mese rotunde organizate în cadrul Conferinței, în paralel cu dezbaterile din plen. Știți foarte bine că este o puzderie de reuniuni bilaterale, mese rotunde, interacțiuni între diferiți actori instituționali implicați în problema securității. Eu cred că a fost o prezență foarte utilă. Am avut întâlniri importante. Mă bucur, de exemplu, că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră. (…) A fost și masa rotundă privind Inițiativa celor Trei Mări. A fost practic anunţul acestei conferinţe care arată, practic, angajamentul SUA în susţinerea proiectelor din cadrul iniţiativei celor Trei Mări, o iniţiativă care, este adevărat, pe flancul Estic al Europei, dar parte din Europa şi care este realizată, izvorâtă din nişte necesităţi de dezvoltare a infrastructurii de transport şi energetice şi o serie de proiecte extrem de importante”.

Negocierea viitorului buget pe termen lung al UE. Ludovic Orban: Obiective noi trebuie să prespună resurse noi, o creștere a contribuțiilor statelor membre

Ludovic Orban: ”Noi priorități, noi cheltuieli înseamnă noi resurse. În primul rând, creșterea contribuțiilor statelor membre. Au apărut noi obiective legate de Green Deal, de protejarea frontierelor Uniunii Europene, de apărare europeană în cadrul PESCO sau privind Europa inteligentă care înseamnă digitalizare și cercetare. Obiective noi trebuie să prespună resurse noi cu atât mai mult cu cât a avut loc Brexitul.  Important este să se ajungă la o înțelegere de creștere a contribuțiilor țărilor și să avem un buget. Să nu uităm că politica de coeziune este una dintre principalele politici la nivel european. Uniunea European, prin solidaritatea manifestată, a avut întotdeauna ca obiectiv coeziunea, adică ridicarea zonelor mai puțin dezvoltate peste mediu. De asemenea, politica agricolă comună este bine împământenită în politicile Uniunii Europene și în continuare susținem o alocare importantă atât la pilonul I, cât și la pilonul II. Suplimentar, noi susținem și realizarea convergenței. În mare parte, competitivitatea fermierilor din România este afectată pentru că plățile la hectare sunt mai jos decât nivelul mediu european. Obiectivul este să creștem la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu european. Ținând cont de menținerea acestor politici la nivel european, de noile politici, atunci vom avea o creștere a cheltuielilor care vor presupune, cel mai probabil, o creștere a contribuțiilor statelor”.

Întâlnirile cu premierul Țărilor de Jos și vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cât de aproape este România de aderarea la Schengen și finalizarea MCV?

Ludovic Orban: ”Îndeplinim condițiile și mi se pare normal și firesc. Noi suntem implicați în apărarea frontierelor și o facem foarte bine, dar nu este bine să se păstreze alte tipuri de frontiere în interiorul Uniunii Europene. Interesele tuturor companiilor, inclusiv olandeze sunt afectate de dificultățile de tranzitare a granițelor. (…) În România se fac pași mari serioși spre democrație, spre respectarea statului de drept, cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.


Premierul Ludovic Orban a reprezentat România la lucrările celei de-a 56-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, continuând astfel tradiția ultimilor ani când țara noastră a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, în anii 2016 și 2019, dar și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale în perioada 2018-2019.

Din delegaţia care îl însoţeşte la München pe Ludovic Orban fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, alături de ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.

La München, Orban a susținut o alocuțiune joi seară la Conferința pentru Europa, în marja Conferinței de Securitate.

Vineri, premierul Orban a avut întrevederi cu prim-miniștrii Kuweitului și Georgiei și cu vicepreședintele Google, Kent Walker, iar la finalul zilei va participa la cina oficială organizată de Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German.

Sâmbătă, premierul român a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său din Țările de Jos, Mark Rutte, ocazie i-a evidențiat obiectivul legitim al României de finalizare a procesului de aderare la spațiul Schengen, pentru care România este deplin pregătită.

Tot sâmbătă, Ludovic Orban a mai avut întâlniri cu președintele German Eastern Business Association, Oliver Hermes, cu Preasfințitul părinte Episcop-vicar Sofian Brașoveanul și cu generalul James Jones, preşedinte onorific al Atlantic Council US și preşedinte al Jones Group International. De asemenea, premierul a participat la recepția găzduită de președintele Raytheon International, Christopher J. Davis, și la dineul de stat oferit de prim-ministrul Landului Bavaria, Markus Söder.

Prim-ministrul Ludovic Orban s-a adresat duminică Conferinței de Securitate de la München, în calitate de invitat de onoare, în cadrul unui panel care deschide lucrările ultimei zile a Conferinței și din care mai fac parte președinta Slovaciei, premierul Croației și doi vicepreședinți ai Comisiei Europene.

Concentrată pe dimensiunea Uniunii Europene, ultima zi a ediției din acest an a Conferinței de Securitate de la München este decupată strategic în două dezbateri intitulate ”Concursul Eurovision”, ambele abordând viitorul Uniunii Europene din perspectivă internă și externă: Europa care protejează și Europa care proiectează.

În debutul zilei, Ludovic Orban a vorbit în cadrul panelului ”Eurovision Contest: A Europe That Protects” alături de președintele Slovaciei Zuzana Čaputová, de premierul Croației Andrej Plenković, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, de președintele Partidului Verzilor din Germania, Annalena Baerbock, și de prim-ministrul landului german North Rhine-Westphalia, Armin Laschet.

După sesiunea de dezbateri, premierul Ludovic Orban și-a încheiat participarea la Conferința de Securitate de la München cu o întrevedere bilaterală cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

Puteți urmări, pe larg, corespondența specială CaleaEuropeană.ro de la München aici.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Profesorul Adrian Streinu-Cercel, candidat la funcția de rector al UMF ”Carol Davila”, vrea revoluționarea procesului de învățare: ”Studentul de astăzi este un student 3D și va fi un student 4D”

Published

on

© Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel / Facebook

Tehnologia și digitalizarea sunt instrumente prin care putem construi modele, inclusiv în câmpul universitar al medicinei, spune profesorul Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” și candidat la funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, profesorul Adrian Streinu-Cercel vorbește despre planul său de reformare a procesului academic și de învățare la nivelul UMF prin tehnologie și digitalizare, spunând că ”studentul de acum nu mai este un student 2D, cum am fost noi, el este un student 3D și va fi un student 4D”.

”Dacă noi vrem să dezvoltăm Universitatea, și cu siguranță toată lumea vrea acest lucru că suntem totuși în secolul al XXI-lea și am petrecut totuși douăzeci de ani din acest secol, în contextul în care gadget-urile s-au dezvoltat atât de mult, trebuie să folosim tehnologia de realitate augmentată pentru studenți. Studentul de acum nu mai este un student 2D, cum am fost noi, el este un student 3D și va fi un student 4D. Vede în complexitate organismul și vede altfel raportul dintre organe și vase. Înțelege altfel patologia și cum se produc mecanismele din organism”, a declarat directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş”.

În context, Streinu-Cercel face referire la necesitatea de modificare a curiculei universitare și menționează relația bună pe care o are colegii din universitate

”Relația mea cu colegii din universitate este una foarte bună. Avem însă câteva elemente care țin de fiecare în parte și de locul unde lucrează. Știm foarte bine că avem ani pre-clinici, unde studentul vine și învață la greu o serie de informații pe care noi, pe urmă, în anii clinici le folosim și le generăm modalitatea de gândire prin algoritmii de lucru. În acest context, trebuie să revizuim întreaga curiculă, atât a anilor pre-clinici, cât și a anilor clinici, în concordanță cu ce avem în acest secol al XXI-lea. În concordanță cu ce? În concordanță cu tehnologia. Fiziologia, deși este aceeași, ea poate fi prezentată în cu totul alt mod și pus studentul să învețe și să îți spune ție, profesorul, ce și cum. Nu mai putem să rămânem la nivelul vine profesorul, ține speech-ul, studentul ia notițe. Chestia este trebuie să se modifice”, spune candidatul la funcția de rector al UMF ”Carol Davila”.

În opinia profesorului Adrian Streinu-Cercel, modalitatea în care studentul este examinat trebuie reformată.

”În momentul de față, avem sesiuni de examene. În ziua cutare te duci la boli infecțioase. Nu, trebuie să fie o platformă în care studentul vine și spune: azi sunt pregătit, vreau să dau șapte examene. Se duce dimineață la ora 7:00 la infecțioase, intră în sala de examen, își ia tableta, începe să completeze în timpul respectiv tot ce are de completat, a terminat, la revedere. Totul se duce în sistem, sistemul îți spune ai luat atâtea puncte. Vrei să-ți mărești nota? Vii mâine și îți mărești nota. După ce a terminat la boli infecțioase, vrea să se ducă la anatomie patologică, completează ce are de completat, și se duce la chirurgie în aceeași zi. De ce să-l mai forțez eu acum când tehnologia este la îndemână? Pentru asta, însă, cadrul didactic trebuie să gândească să facă întrebări. Se schimbă paradigmă și da o cazuistică. Și una este să gândești într-o cazuistică gândită din aproape în aproape de profesor și studentul nu va face decât să replice. Atunci se replică modele, se replică informația și se creează algoritm de diagnostic în capul studentului”, a mai spus el, precizând că modelele nu trebuie neapărat preluate de undeva, ci ele pot fi create.

Citiți și Profesorul Adrian Streinu-Cercel candidează la funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” și dorește extinderea spațiilor de învățământ și de cercetare, reconstruind Universitatea

Continue Reading

CHINA

INTERVIU Studentul chinez, stabilit în România, Feihong Pascu explică impactul prejudecăților asupra diasporei din Asia de Est, în contextul epidemiei cu coronavirus

Published

on

© Feihong Pascu - Instagram

În contextul epidemiei provocate de coronavirus, unul dintre impacturile iminente ale acestei boli sunt semnele timpurii ale unei reacții xenofobe împotriva diasporei din Asia de Est.

Presa internațională a relatat despre difierite cazuri înregistrate în Franța și Italia, iar în interviul acordat în exclusivitate pentru Calea Europeană, studentul chinez, Feihong Pascu, stabilit în România încă din anul 2011, explică cum aceste reacții  apar inevitabil și în România.

Feihong Pascu s-a mutat în România în anul 2011, fost concurent al Vocei României, este în prezent student la Facultatea de Limbi și Literaturi străine.

Cu o atitudine obiectivă, Feihong a povestit despre schimbările recente din viața de zi cu zi în contextul răspânidirii coronaviruslui, despre modul în care autoritățile chineze gestionează întreaga situație, dar mai ales despre cum nu ar trebui să judecăm.

Sentimentul de nesiguranță este de înțeles

”Încerc să fiu cât mai obiectiv posibil, dacă aș fi fost român și aș fi văzut un cetățean chinez pe stradă, aș fi avut o stare de puțină nesiguranță. Dar dacă nu reacționezi mai mult de atât, este în regulă. Sentimentul de nesiguranță este de înțeles”.

Studentul în vârstă de 21 de ani consideră că dezinformarea este factorul principal al prejudecăților în acest context.

”Dezinformarea este unul dintre ceai mari factori în cazul prejudecăților în acest context. Mulți au criticat măsura luată de autoritățiile chineze când au decis să închidă orașul Wuhan și că au spus că acestea nu au ținut cont de drepturile cetățenilor, dar nu este chiar așa, este o măsură corectă faptul că au decis să închidă orașul Wuhan și să intre în carantină. Situația în Wuhan s-a îmbunătățit și  orașul a primit foarte multe donații, au cumpărat echipamente și au construit chiar un spital în două săptămâni.”

Feihong Pascu explică cum românii percep toată această situație și cum reacționează atunci când văd sau stau în preajma unui cetățean chinez.

”Există și în România reacții la adresa cetățenilor chinezi. Atunci când folosesc un mijloc de transport, de obicei se îndepărtează, sau mi s-a spus ”a venit să ne îmbolnăvească”, sau strigă ”corona”. Cu toate acestea am avut parte și de reacții normale și am fost încurajat și întrebat de exemplu, dacă familia este în siguranță.”

În cazul SARS, Feihong ne-a povestit că în primele luni nu se știa cât de grav este: ”Atunci, noi nu locuiam în apropierea focarului de infecție, am stat destul de mult izolat în casă cu mama, am rezistat așa aproape 2 luni.”

Ce s-a schimbat în viața lui de zi cu zi

”Primul lucru care s-a schimbat este starea psihică, este mult mai instabilă, în fiecare dimineața verific bilanțul celor care nu au rezistat virusului, dar mă bucur să văd că numărul celor care se refac este în creștere și îl depășesc pe ce al victimelor”.

Discursul incitant la ură, mai prezent în mediul virtual

”Am avut parte de momente amuzante sau bizare, este doar strict enervant ce se întâmplă. O teorie pe care nu accept este aceasta: ”este foarte bine, să se mai reducă din populație”. Atunci realizez cât de imatură este gândirea lor, spun doar lucruri fără să își asume răul pe care nu îl mai pot repara. Mă surprinde foarte mult. Într-adevăr, cele mai multe cazuri se întâmplă în mediul virtual.”

O soluție de compromis pentru a preveni reacțiile xenofobe

”Există clar soluții, dar pe termen lung. O soluție de compromis este ca frica să existe, de preferat la un nivel minim, dar în același timp oamenii să reacționeze responsabil și cu limite.”

Obiectivitatea în relatarea știrilor, necesară

”Avem nevoie de obiectivitate în relatarea știrilor și nu de exagerări. Este foarte important să înțelegem cum oamenii sunt obișnuiți să citească un articol și cum aleg să se informeze. Nu te judecă nimeni pentru propia opinie, dar este cel mai bine să nu exagerezi. Dacă cineva ar vrea sa dezbată cu mine,de exemplu modul cum autoritățiile chineze au gestionat toată această epidemie, este mult mai productiv și benefic, atât pentru mine, cât și pentru ei.”


Context și scurt istoric

La sfârșitul lunii decembrie 2019, a fost descoperit un nou coronavirus 2019-nCoV în Wuhan, China, care provoacă o pneumonie severă cu mortalitate ridicată. 

La câteva săptâmni distanță, Organizația Mondială a Sănătății a declarat epidemia provocată de noul coronavirus apărut în China ”o urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional”.

OMS declară o urgență de sănătate publică la nivel internațional atunci când există ”un eveniment extraordinar și care constituie un risc pentru sănătatea publică pentru alte state prin răspândirea internațională a bolii”.

Măsuri luate la nivel european

Marți, 28 ianuarie: Uniunea Europeană a activat sistemul intern de alertă rapidă, pentru a distribui informațiile despre răspândirea coronavirusului apărut în China, după ce s-au semnalat îmbolnăviri în Franța și Germania.

Miercuri, 29 ianuaire: Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat în urma unei solicitări de ajutor din partea Franței pentru a oferi sprijin consular cetățenilor europeni din Wuhan, China, pe măsura intensificării epidemiei de coronavirus.

Vineri, 31 ianuarie: Comisia Europeană oferă finanțări de 10 milioane de euro pentru ”cercetarea urgentă” în cazul epidimei provocate de coronavirus

Virusul face parte din familia coronavirusuri (alături de 6 tipuri de virus ce pot infecta oamenii: 4 comune (229E (alpha coronavirus), NL63 (alpha coronavirus), OC43 (beta coronavirus), HKU1 (beta coronavirus) la care se adaugă virusul SARS (Sindromul Acut Respirator Sever) și virusul MERS (Middle East Respirator Syndrom- sindromul respirator din Orientul Mijlociu):
• Sursa virusului nu e încă identificată (sunt suspiciuni privind șerpii sau liliecii dar mai probabil e vorba de alte mamifere și păsări).
• Transmiterea de la o persoană la alta se face pe cale aeriană (vorbire, tuse, strănut) sau prin contact direct sau indirect cu secreţiile respiratorii aflate pe mâini sau pe suprafeţe contaminate.
• Perioada medie de incubație este de 7 zile (între 2 și 12 zile).
• Simptomele sunt pseudogripale includ febra și tulburările respiratorii.
• Diagnosticul se face în context epidemiologic (călătorie recentă în zonele de risc/contact cu persoane infectate) alături de datele clinice (pseudogripal- ,,gripa chinezească”) și cele imagistice (infiltrat pulmonar bilateral) și de laborator (teste rapide).
• Nu există vaccin pentru acest virus

        

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending