Connect with us

SECURITATE

Interviu CEPE cu Antonio Fiori, Universitatea din Bolonia: „Nu ar trebui să uităm că în Coreea de Nord trăiesc aproape 24 milioane de oameni nevinovați”

Published

on

Pe parcursul lunii martie și aprilie 2012, continentul Asiatic a acaparat atenția întregii lumi. Una dintre țările care au devenit subiect de controversă internațională și analiză, aflându-se în plină lumină a reflectoarelor într-o perioadă plină de schimbări pe scena politică mondială, este Coreea de Nord, în special prin programul său nuclear. La sfârșitul lui februarie 2012, Coreea de Nord a fost de acord cu Moratoriumul privind, printre altele, înghețarea programului nuclear, propus de SUA în schimbul unor ajutoare substanțiale constând în tone de hrană. În ciuda acestei înțelegeri, Coreea de Nord a anunțat câteva săptămâni mai târziu că intenționează să lanseze un satelit în scopuri economice. Ignorând toate avertismentele internaționale cu privire la consecințele unei asemenea acțiuni, în Aprilie, Coreea de Nord a lansat racheta prin care susținea că vrea să pună un satelit pe orbită.

Interviul luat de către organizația non-guvernamentală Center for European Policy Evaluation, domnului prof.univ.dr. Antonio Fiori, profesor la Universitatea din Bolonia, oferă o perspectivă interesantă asupra a cum poate fi interpretat comportamentul nord coreean.

Center for European Policy Evaluation (C.E.P.E.): Aș începe prin a vă întreba cum ați caracteriza relațiile Coreei de Nord cu celelalte state ale lumii? Ce a adus Coreei de Nord programul său nuclear?

Antonio Fiori: Este o întrebare foarte dificilă întrucât relațiile Coreei de Nord cu restul lumii sunt complexe și foarte complicate. Coreea de Nord și-a dezvoltat relațiile externe pe două axe principale: pe deoparte, avem relațiile cu Beijingul și, pe de altă parte, relațiile cu Washington-ul. În ceea ce privește relațiile cu China, ele sunt majoritar foarte bune. China și-a demonstrat în nenumărate rânduri disponibilitatea de a-i ajuta pe nord coreeni, deși chinezii nu au fost mereu încântați de comportamentul Nord Corean, în special în perioadele de maximă tensiune: mă refer aici la testele nucleare din subteran, testele balistice și alte momente controversate. Relația cu SUA a variat și variază de la administrație la administrație și chiar în cadrul aceleiași administrații s-au putut observa abordări diferite ale problemei. Cele mai bune contacte între SUA și Corea de Nord au fost în timpul Administrației Clinton. Dar datorită unor probleme interne și în special, datorită faptului că Republicanii au obținut majoritatea locurilor în Senat am asistat la o ruptură a acestor legături. Coreea de Nord menține relații preponderend pe această structură duală, dar a dezvoltat relații bune și cu alte state, cu așa-numitele state canalie (rogue states), între care și Siria și Iranul. Cu acestea Coreea de Nord menține o relație consolidată centrată în special pe furnizarea de arme. Această activitate este foarte importantă și pentru supraviețuirea regimului, având în vedere că schimburile comerciale cu arme și traficul de droguri (potrivit estimărilor, în Coreea de Nord sunt produse cantități mari de opium) aduc sume mari de bani regimului. Nord coreeni sunt totodată și cei mai buni falsificatori de dolari americani din afara SUA.  În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, este dificil să oferi spui dacă alegerea nord coreană de a se nucleariza a fost sau nu un avantaj. Cel mai probabil, nu a fost, far din momenetul în care s-au decis să urmeze această cale, din anii 1950, e dificil să spui dacă ar fi existat o alternativă mai bună sau dacă a fost în avantajul lor sau nu. Acum, nu mai este posibil să dea înapoi, ar fi prea dificil şi prea costisitor date fiind carateristicile interne ale regimului. Legitimitatea regimului a fost construită pe această baspui dacă ar fi existat o alternativă mai bună sau dacă a fost în avantajul lor sau nu. Acum, nu mai este posibil să dea înapoi, ar fi prea dificil şi prea costisitor date fiind carateristicile interne ale regimului. Legitimitatea regimului a fost construită pe această bază. Pentru lume putem afirma că nu a fost un lucru tocmai bun programul nuclear al Coreei de Nord, dar probabil nici pentru ei nu a fost.

C.E.P.E.: Pe 12 aprilie, Coreea de Nord a încercat lansarea unui satelit în spațiu. Deși lansarea a eșuat, trimiterea rachetei a lansat o serie de controverse în jurul evenimentului. În primul rând, de ce această opoziție față de dorința nord coreenilor de a lansa un satelit? De ce SUA, Japonia și Coreea de Sud s-au opus atât de drastic acestei lansări?

A.Fiori: În primul rând pentru că potrivit rezoluțiilor ONU era interzis, nu poți lansa rachete oricând și oriunde vrei. Deși Coreea de Nord a încercat să convingă lumea că ei încercau de fapt să pună pe orbită un satelit, interpretările voinței lor pot varia. Dacă vrem să ne punem încrederea în bunele intenții nord coreene și să credem ceea ce ei vor să ne facă să gândim și ceea cei au declarat că urmăresc, atunci ar trebui să vedem astfel lucrurile: ei chiar au încercat să lanseze un satelit, lucru pe care l-au mai încercat și acum trei ani. Dar dacă vrem să interpretăm lucrurile așa cum statele menționate de tine o fac, în special SUA, situația dobândește o altă semnificație. SUA au văzut mereu lucrurile în această manieră: Coreea de Nord nu face nimic altceva decât să încerce să mascheze sub o așa-zisă intenție de a lansa un satelit, obiectivul lor real: de a testa o rachetă în scopuri militare, racheta Taepodong II pe care satelitul urma să fie montat. Cu alte cuvinte, americanii spun că dacă o rachetă cu o rază de acțiune de 9000 km este testată, sigur că sunt și ei interesați deoarece la 9000 de km de Phenian se află coastele SUA care pot deveni ținta unor astfel de rachete. Apoi vecinii, Japonia și Corea de Sud se pot simți amenințate de o astfel de intenție. Japonia este implicată din punct de vedere fizic și logistic într-o asemenea lansare, pentru că rachetele întotdeauna zboara în direcția lor. Coreea de Sud este preocupată de acest aspect din motive de politică internă și pentru că sunt la distanță mică de Phenian, prin urmare sunt direct expuși la amenințarea nord coreană. Acestea sunt motivele pentru care aceste state sunt atât de preocupate și reticente față de orice demonstrație de putere militară din parea nord coreenilor.

C.E.P.E.: Care ar putea fi consecințele acestei lansări?

A.Fiori: Consecințele sunt încă de văzut. Din punctul meu de vedre, pentru Coreea de Nord consecințele sunt devastatoare, în sensul că a fost un eșec pe care au fost forțați să îl recunoască în fața întregii comunități internaționale. Și probabil, acest eșec va face și mai dificilă tranziția puterii care a început formal cu moartea lui Kim Jong-Il. Și din punct de vedere internațional va avea consecințe în detrimentul intereselor Coreei de Nord, pentru că, din ultimele știri se pare că una dintre posibilitățile avute în vedere este impunerea unor sancțiuni și mai stricte asupra Pheianului care îl vor face și mai izolat și îl vor priva de orice ajutoare. Îmi vine în minte, ajutorul american constând în mii de tone de hrană pentru nord coreeni, promis în schimbul Moratoriumului nord corean privind programul nuclear, ajutor care a fost deja anulat ca urmare a acestei lansări.

C.E.P.E.: Între 26-27 Martie la Seul, Coreea de Sud a avut loc Summitul pentru Securitatea Nucleară. Există vreo legătură între acest summit și încercarea de a lansa un satelit nord corean?

A.Fiori: În timpul acestui Summit, o mare parte a vorbitorilor au făcut referiri în cadrul alocuțiunilor lor la situația din Coreea de Nord, având în vedere că sumitul s-a ținut în Seul. Ce mod și loc mai potrivite pentru a sugera nord coreenilor că programul lor militar nuclear trebuie abandonat? Evident, nu au reușit nici în acest cadru să îi determine să renunțe la intenția lor.

Antonio Fiori este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității din Bolonia, predând disciplinele Politicile și Instituțiile Koreene și ale Asiei Orientale și Relații Internaționale ale Asiei Orientale. A trăit o perioadă lungă de timp în Asia și a fost profesor în vizită (visiting fellow) la United International College of Zhuhai (Republica Populară Chineză), la East-West Centre of Honolulu (SUA) și Kyunjanggak Institute for Korean Studies of Seoul National Universitu (Republica Coreea). Domeniile sale de interes și analiză sunt relațiile inter-coreane și studiul societății civile din Coreea. Ultima sa carte, Asia Orientale, a fost publicată în 2010.

Articolul integral poate fi accesat AICI.

Autor: Alina Mogoș

Sursa: Center for European Policy Evaluation

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul SUA, la Baza Aeriana Câmpia Turzii unde sunt staționate drone MQ-9 Reaper: ”Poporul român nu are prieten mai bun decât Statele Unite”

Published

on

© Forțele Aeriana Române/ Facebook

Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, a declarat, marţi, la Baza 71 Aeriană ”General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, că aceasta este o dovadă a puternicului Parteneriat de securitate existent între SUA şi România.

“Vreau să ştiţi că poporul român nu are prieten mai bun decât Statele Unite. Ceea ce vedeţi astăzi aici este un exemplu esenţial al puternicului Parteneriat de securitate existent între Statele Unite şi România, parteneriat început în urmă cu aproape 20 de ani, atunci când, după ce a ieşit din perioada întunecată a comunismului şi înainte să devină stat membru NATO, România a stat alături de Statele Unite în Irak şi Afganistan, unde am lucrat şi, da, am făcut sacrificii împreună, pentru a-i învinge pe cei care ne-ar răpi libertăţile”, a spus ambasadorul SUA, citat de Agerpres.

El a adăugat că cele două ţări trebuie să rămână împreună și a transmis şi salutul preşedintelui SUA, Donald Trump.

“Trebuie să decidem să rămânem împreună şi să continuăm să construim pe baza puternicei cooperări de care ne bucurăm, pentru a-i împiedica pe alţii să provoace o ruptură între noi, slăbindu-ne astfel pe toţi, ca să îşi poată extinde influenţa malignă şi mai departe. Un alt exemplu al cooperării noastre este baza de aici, de la Câmpia Turzii, care găzduieşte una dintre cele mai bune escadrile de vânătoare ale României. Tot aici este una dintre cele mai bune zone pentru antrenamente de luptă aeriană din Europa. Statele Unite au investit peste 14 milioane de dolari aici în ultimii cinci ani, pentru a ajuta la apărarea României şi a flancului de est al NATO. Câmpia Turzii a găzduit de asemenea mai mulţi Aliaţi NATO, care protejează România ca parte a operaţiunii Atlantic Resolve, care ne permite să răspundem rapid şi să îi asigurăm pe Aliaţii noştri că suntem aici şi suntem pregătiţi să ne apărăm reciproc. (…) Aşa cum a spus preşedintele Trump în 2017,  când s-a aflat alături de preşedintele Iohannis în Rose Garden: ‘Suntem aici pentru a-i sprijini şi apăra pe Aliaţii noştri’. În numele preşedintelui Trump şi al poporului american, vă mulţumesc foarte mult pentru prietenie şi ospitalitate. Doresc să mulţumesc de asemenea tuturor membrilor Forţelor armate americane, române şi ale altor Forţe armate NATO pentru serviciul, profesionalismul şi angajamentul lor faţă de cauza libertăţii. Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă ţină în siguranţă!”, a menţionat diplomatul american.

Citiți și Forțele Aeriene ale SUA au transferat drone militare MQ-9 Reaper la baza de la Câmpia Turzii: ”Misiunea este complet coordonată cu Guvernul României”

Ambasadorul SUA în România a participat, alături de şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, marţi, la Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, la Ziua Distinşilor Vizitatori a exerciţiului româno-american DACIAN REAPER-20.

În perioada ianuarie-martie 2020, Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii este gazda exerciţiului româno-american DACIAN REAPER-20, exerciţiu organizat şi planificat în cursul anului 2019.

Militarii americani fac parte din 52nd Expeditionary Operations Group Detachment 2, unitate care îşi îndeplineşte misiunile de informaţii, supraveghere şi cercetare de pe aeroportul Miroslawiec, Polonia, şi aparţine 52nd Fighter Wing din cadrul Bazei Aeriene Spangdahlem, cu sediul în Germania.

Statele Unite ale Americii colaborează îndeaproape cu România pentru a consolida capacităţile de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

Forțele Aeriene americane în Europa și Africa (USAFE) au anunțat încă de la 22 ianuarie ă vor desfășura în România, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, câteva avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper, tipul de dronă pe care Statele Unite au utilizat-o în operațiunea care a condus la eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani.

”Această misiune, care este așteptată să dureze până la începutul primăverii, a fost complet coordonată cu Guvernul României. A fost concepută astfel încât să promoveze stabilitatea şi securitatea din regiune şi să consolideze relaţiile dintre aliaţii NATO şi alți parteneri europeni”, au precizat Forțele Aeriene ale SUA.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Reuniune privind Iniţiativa celor Trei Mări la München: Ministrul Bogdan Aurescu a salutat anunțul SUA privind investiții de un miliard de dolari în proiectele energetice din regiune

Published

on

© MAE

Corespondență de la München

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a participat sâmbătă, în marja Conferinţei de Securitate de la München, la masa rotundă privind Iniţiativa celor Trei Mări, ocazie cu care a salutat anunţul secretarului de stat Mike Pompeo privind alocarea de către SUA a un miliard de dolari pentru investiţii în proiecte energetice în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări.

Conform unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Aurescu a reiterat, în acest context, angajamentul Guvernului României faţă de principiile definitorii şi de obiectivele Iniţiativei, precum şi rolul activ pe care Bucureştiul îl va juca pe mai departe în dezvoltarea I3M.

“Iniţiativa celor Trei Mări a fost concepută pentru a răspunde nevoilor noastre esenţiale, la nivel regional, şi pentru a contribui la accelerarea dezvoltării regiunii, prin stimularea conectivităţii dintre statele participante. (…). Summitul de la Bucureşti, găzduit cu succes în 2018 de Preşedintele României Klaus Iohannis, a contribuit în mod substanţial la dezvoltarea şi cristalizarea obiectivelor Iniţiativei, iar setul de instrumente validate atunci a fost menit să faciliteze şi să accelereze implementarea proiectelor majore de interconectare din regiune. Astăzi putem spune, în mod cert, că Iniţiativa avansează solid şi începe să producă rezultate”, a declarat, la München, ministrul Bogdan Aurescu.

De asemenea, oficialul român a salutat anunţul făcut sâmbătă de secretarul de stat Mike Pompeo privind alocarea de către SUA a sumei de 1 miliard de dolari pentru investiţii în proiecte energetice în cadrul Iniţiativei celor Trei Mări, ca semnal important pentru interesul şi sprijinul concrete ale SUA pentru Iniţiativă.

Conform sursei citate, în acest context Bogdan Aurescu a amintit deciziile şi rezultatele importante adoptate şi obţinute de Summitul de la Bucureşti (lista de proiecte prioritare de interconectare, prima ediţie a Forumului de Afaceri, lansarea reţelei de camere de comerţ, iniţierea creării Fondului de Investiţii), precum şi paşii înregistraţi în operaţionalizarea Fondului de Investiţii al Iniţiativei, precum şi prioritatea ce trebuie acordată finanţării şi implementării eficiente a proiectelor prioritare de interconectare.

Masa rotundă cu tema “The Three Seas Initiative: Completing Europe in an Era of Great Power Competition” a fost organizată de Atlantic Council of the United States (ACUS), în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen. Printre alţi vorbitori s-au aflat şi Preşedintele Estoniei, Kersti Kaljulaid, şi secretarul american al Energiei, Dan Brouillette.

Citiți și De la München, România salută decizia SUA de finanțare cu un miliard de dolari a proiectelor energetice ale Inițiativei celor Trei Mări

Și prim-ministrul Ludovic Orban a salutat sâmbătă, la München, anunțul făcut de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, referitor la decizia administrației americane de finanțare, cu 1 miliard de dolari, a unor proiecte energetice promovate în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Șeful Guvernului a salutat acest anunț în cursul unei întrevederi cu generalul James Jones, președinte onorific al reputatului think-tank american Atlantic Council și, totodată, președinte al Jones Group International.

Statele Unite vor finanţa proiecte energetice în valoare de un miliard de dolari în ţări din Europa Centrală şi de Est, reunite sub platforma Inițiativei celor Trei Mări pentru a le consolida independenţa energetică în faţa Rusiei, a anunţat sâmbătă, la Conferinţa de Securitate de la München, secretarul de stat american Mike Pompeo.

În semn de susţinere a suveranităţii, prosperităţii şi independenţei energetice a prietenilor noştri europeni (…), SUA intenţionează să acorde finanţări de până la un miliard de dolari ţărilor din Europa Centrală şi de Est membre ale Iniţiativei Celor Trei Mări”, care reuneşte 12 state din Uniunea Europeană, a declarat el.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, reunind cele 12 state membre ale Uniunii Europene aflate între Marea Baltică, Adriatică și Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia și Slovenia. Inițiativa își propune dezvoltarea economică a statelor din regiune, prin stimularea interconectivităţii în trei domenii principale – transport, energie, digital; creșterea convergenței reale între statele membre ale Uniunii Europene, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii și la consolidarea proiectului european; precum și întărirea relației transatlantice, prin stimularea prezenței economice a SUA în regiune.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Conferinţa de Securitate de la München: Miniștrii de externe ai României și Turciei au discutat despre cooperarea la Marea Neagră şi pe flancul estic al NATO

Published

on

© MAE

Corespondență de la München

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a avut sâmbătă, în marja Conferinţei de Securitate de la München, o întrevedere cu omologul de la Ankara, Mevlut Cavuşoglu, ocazie cu care a subliniat că Turcia este un partener important al României în regiune şi a apreciat evoluţia ascendentă a schimburilor comerciale dintre cele două ţări, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, pe agenda discuţiilor au figurat teme legate de relaţia bilaterală şi aspecte de interes de pe agenda regională şi europeană.

“Cei doi miniştri au evidenţiat interesul de a menţine ritmicitatea reuniunilor bilaterale în cadrul Comisiilor de cooperare economică şi comercială existente între România şi Turcia, fiind convenită organizarea în perioada următoare a unei noi sesiuni. Întrevederea a permis şi un schimb de vederi în ceea ce priveşte evoluţiile regionale, cei doi miniştri remarcând utilitatea şi valoarea adăugată a formatului de consultări trilaterale cu Polonia pe teme de securitate şi salutând proxima reuniune care va avea loc la Varşovia, în luna martie 2020. De asemenea, cei doi oficiali au convenit explorarea creării unor noi astfel de formate”, relatează comunicatul menţionat.

În acest context, oficialul român a subliniat şi importanţa cooperării în domeniul securităţii regionale la Marea Neagră şi pe Flancul Estic al NATO.

“Cei doi miniştri au abordat şi aspecte privind cooperarea la nivelul Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), în contextul deţinerii, de către România, a mandatului de Preşedinţie-în-Exerciţiu a Organizaţiei, în primul semestru al acestui an. Totodată, cu ocazia întrevederii, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru continuarea dialogului UE-Turcia, în beneficiul ambelor părţi, cu obiectivul abordării multiplelor provocări comune”, mai punctează sursa citată. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending