Cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri, iar vocea lor este auzită la Bruxelles, este mesajul cu care comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, candidat al formațiunii Pro România la alegerile europene din 26 mai, merge joi la Chișinău, vizită ce are loc în contextul campaniei pentru alegerile europarlamentare.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, Crețu a vorbit despre beneficiile majore pe care le-a adus apropierea Republicii Moldova față de Uniunea Europeană, amintind că un proiect major – construirea conductei de gaze Iași-Ungheni – a fost realizat cu contribuția semnificativă și esențială a prim-miniștrilor României și Republicii Moldova de la acea vreme, Victor Ponta și Iurie Leancă, ambii candidați ai formațiunii Pro România la alegerile din 26 mai.

Calea Europeană: Sunteți în vizită în Republica Moldova, pe care ați vizitat-o oficial în calitate de comisar european. Acum, în calitate de candidat Pro România la alegerile europene, vă aflați la Chișinău pentru a promova valorile europene și apropierea Republicii Moldova și cetățenilor săi de UE. De ce ați considerat că este important pentru dumneavoastră să fiți aici?

Corina Crețu: În mai 2018, acum un an, am efectuat o vizită oficială în calitate de comisar european, când am participat la inaugurarea Orășelului European din Ungheni. Am avut atunci și întâlniri cu partidele politice, dar și cu tinerii despre care trebuie să spun că sunt entuziaști în privința Uniunii Europene. Pe de altă parte, fiecare vizită a mea în Republica Moldova are o mare încărcătură emoțională. Bunicii mei din partea mamei provin din această regiune. De altfel, activitatea mea de până acum a fost legată, într-o formă sau alta, de Republica Moldova. În 2005 am fost observator din partea OSCE pentru alegerile parlamentare din martie 2005, organizate în Republica Moldova. Apoi, în calitate de eurodeputat, am făcut parte din Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova 2007.

Calea Europeană: Ce mesaj le veți transmite cetățenilor Republicii Moldova, o țară care până nu demult era considerată campioana Parteneriatului Estic? Ce beneficii au cetățenii Republicii Moldova din apropierea față de Uniunea Europeană?

Corina Crețu: Mesajul pe care vreau să îl transmit astăzi, de la Chișinău, este acela că cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! Vocea lor este auzită la Bruxelles! Apropierea Uniunii Europene față de Republica Moldova este o certitudine și vă pot da câteva exemple: 66% din exporturile și 50% din importurile Republicii Moldova sunt acum cu țări ale Uniunii Europene; statele Uniunii Europene reprezintă cele mai importante surse de investiții străine în Republica Moldova; Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Republica Moldova, cu o medie de 100 milioane de euro anual. Totodată, din 2015, datorită programului Erasmus, peste 2000 de studenți și cadre didactice din Republica Moldova au beneficiat de experiențe de studiu în universitățile europene. Și acestea sunt doar câteva exemple. Cel mai răsunător rămâne, firește, faptul că începând cu 28 aprilie 2014, cetățenii Republicii Moldova cu pașaport biometric pot călători în spațiul Schengen fără viză. De altfel, în perioada aprilie 2014 – aprilie 2018, mai mult de 1,4 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de regimul fără vize. De aceea, cred că indiferent de tensiunile politice existente într-un moment sau altul, Republica Moldova trebuie să facă eforturi pentru a continua drumul său european.

Calea Europeană: Atât în calitate de comisar european, dar și de candidat pentru un nou mandat în Parlamentul European, ce puteți promite cetățenilor din Republica Moldova? Cum arată prezentul și viitorul cooperării dintre Chișinău și Uniunea Europeană?

Corina Crețu: Uniunea Europeană rămâne fermă în demersul său de consolidare a relației politice cu Republica Moldova. Republica Moldova și Uniunea Europeană beneficiază de relații economice privilegiate, prin intermediul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. De asemenea, asistența financiară oferită de Uniunea Europeană deschide posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membre ale UE și Republica Moldova. Avem un exemplu concret prin cooperarea dintre Republica Moldova și regiunile învecinate de la granița cu România, acolo unde UE a contribuit la construirea conductei de gaze Iași-Ungheni, având ca scop creșterea gradului de securitate energetică. O contribuție esențială la demararea și concretizarea acestor lucrări au avut-o prim-miniștrii României și Republicii Moldova de la momentul respectiv, Victor Ponta, respectiv Iurie Leancă, ambii candidați ai Pro România la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Vreau să amintesc faptul că pentru o cooperare și mai strânsă între Republica Moldova și UE, în februarie 2018 a fost prezentată planificarea asistenței ce va fi acordată pe viitor Republicii Moldova din partea Uniunii Europene, sub forma Cadrului Unic de Sprijin UE – Moldova 2017-2020. Bugetul acestui cadru este de 384 de milioane de euro axat pe patru domenii de intervenție. Unul este dezvoltarea economică și oportunitățile de piață, inclusiv creșterea economică durabilă și incluzivă, protecția socială și sănătatea, cu o anvelopă financiară de până la 121,8 milioane de euro. Un al doilea domeniu este legat de consolidarea instituțiilor și buna guvernare, inclusiv statul de drept și securitatea, cu o finanțare de până la 69,6 milioane de euro. Cel de-al treilea este axat pe conectivitate, eficiență energetică, mediu și schimbări climatice, cu o alocare de până la 87 de milioane de euro. Al patrulea domeniu vizează mobilitatea și contactele interumane, inclusiv sprijinul pentru obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor și educația, formarea și cercetarea, cu o anvelopă de 28,4 milioane de euro. Această asistență se va centra pe livrarea de rezultate tangibile pentru cetățeni și trebuie să implice actorii principali, societatea civilă și sectorul privat. Asistența va continua să fie condiționată, aceasta fiind monitorizată și evaluată cu regularitate. Exact așa cum spuneam, Uniunea Europeană rămâne ferm angajată obiectivului de consolidare a relației politice cu Republica Moldova.

Calea Europeană: Iar exemplele pot continua dacă ne gândim la Programul Operațional Comun România – Republica Moldova, la implicarea Republicii Moldova în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, forum a cărei președinție este asigurată în prezent de către România.

Corina Crețu: Dacă îmi permiteți, așa cum vă spuneam, asistența financiară oferită de Uniunea Europeană deschide posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membre ale UE și Republica Moldova. Ați menționat Programul Operațional Comun România – Republica Moldova. Da, în perioada 2014-2020, Uniunea Europeană finanțează acest program prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate. Programul se adresează zonei aflate la frontiera dintre România (Botoșani, Iași, Vaslui, Galați) şi Republica Moldova, şi va contribui la atingerea obiectivului general al Instrumentului European de Vecinătate: evoluția către o regiune de prosperitate şi bună vecinătate, realizată prin acțiuni de cooperare transfrontalieră în beneficiul statelor membre şi nemembre ale UE care se învecinează. Bugetul programului transfrontalier este de 81 milioane de euro pentru proiecte intre Republica Moldova si Romania. Proiectele vizează: sprijin pentru educație, cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare, promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric, îmbunătățirea accesibilității în regiuni, dezvoltarea transportului şi a rețelelor şi sistemelor comune de transport, provocări comune în domeniul siguranței şi securității.

Și acesta nu este unicul program de finanțare și cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova. Mai avem Programul Operaţional comun “Bazinul Mării Negre” 2014 – 2020 cu un buget total de 49 de milioane de euro ce are ca obiectiv îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor din regiunile din Bazinul Mării Negre prin creştere sustenabilă şi protecţia în comun a mediului.

V-ați referit și la Strategia Dunării. Trebuie să spun: Strategia Dunării este, în acest sens, o șansă pentru Republica Moldova, care stă pe picior de egalitate cu alte 13 state, atât membre ale UE, cât și din afara UE. Republica Moldova este lider, împreună cu Austria, pe obiectivul numărul 9 al acestei strategii: investiția în oameni și dezvoltarea de abilități.

Calea Europeană: Discutăm despre foarte multe proiecte, despre bani europeni pentru programe strategice de cooperare, însă cum simt cetățenii că apropierea față de Uniunea Europeană le face viața mai bună?

Corina Crețu: Proiectele și programele strategice menționate sunt cadrul larg, însă sprijinul și asistența pe care UE le oferă în vederea dezvoltării Republicii Moldova sunt cuantificate și prin exemple cât mai aproape de cetățean. Să vă dau câteva cifre și date. De pildă, centura ocolitoare a Ungheniului a beneficiat de o finanțare de 8,6 milioane de euro din partea Uniunii Europene. Un număr de 200.000 de cetățeni au beneficiat de efectele pozitive ale proiectelor care țin de apă-canal. În municipiile Nisporeni, Vărzărești și Grozești au fost construite infrastructuri noi de alimentare cu apă potabilă. În consecință, aproximativ 15.700 de persoane beneficiază de apă potabilă sigură și care corespunde standardelor. În mai mult de 225 de școli, grădinițe, centre comunitare și sătești au fost instalate sisteme de încălzire pe bază de biomasă, astfel încălzirea a devenit mai bună și mai ieftină. 47 dintre aceste situri au fost echipate, de asemenea, cu sisteme de apă caldă încălzite pe baza de energie regenerabilă. Au fost înființate 35 de noi întreprinderi în domeniul biomasei și au fost create peste 400 de noi locuri de muncă în comunități în acest domeniu. Nu în ultimul rând, aceste evoluții au diversificat sursele de alimentare cu energie ale țării. Au fost înființate 10 incubatoare de afaceri în zonele Leova, Ștefan Vodă, Rezina, Singerei, Cosnita, Cedir Lunga, Nisporeni, Cimișlia, Cahul și Călărași. În anii 2015-2017, peste 900 de studenți și cadre didactice din Republica Moldova au beneficiat de mobilitatea Erasmus + pentru a studia și a preda în Uniunea Europeană. Au fost finanțate 11 proiecte de consolidare a capacităților care implică universități. Republica Moldova a fost, de asemenea, prima țară din Parteneriatul Estic care a fost asociată programului Orizont 2020, prin intermediul căruia UE susține cercetarea și inovarea în vederea încurajării integrării în spațiul european de cercetare. Sunt proiecte concrete, care demonstrează faptul că Uniunea Europeană nu este ceva abstract, ci este o realitate cât se poate de palpabilă, spre care și Republica Moldova tinde.

Calea Europeană: Cu o paletă atât de largă de proiecte și cazuri concrete, vedem o implicare a Uniunii Europene în a livra bunăstare în Republica Moldova care ne duce cu gândul la faptul că potențialul acestei relații este încă neexplorat în integralitatea sa. Ca o concluzie, ce urmează pentru relația dintre UE și Republica Moldova?

Corina Crețu: Închei spunând că locul Republicii Moldova este, cu certitudine, în marea familie europeană. Prin efortul administrației și prin implicarea cetățenilor, sunt sigură că viitorul va confirma acest lucru!