Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

INTERVIU Corina Crețu, comisar european și candidat PRO România la alegerile europene, mesaj de la Chișinău: Cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! Vocea lor este auzită la Bruxelles!

Published

on

©️ Corina Crețu/ Facebook (În imagine: Corina Crețu, comisar european pentru politică regională, și Iurie Leancă, viceprim-ministru pentru integrare europeană, Guvernul Republicii Moldova - mai 2018)

Cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri, iar vocea lor este auzită la Bruxelles, este mesajul cu care comisarul european pentru politică regională Corina Crețu, candidat al formațiunii Pro România la alegerile europene din 26 mai, merge joi la Chișinău, vizită ce are loc în contextul campaniei pentru alegerile europarlamentare.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, Crețu a vorbit despre beneficiile majore pe care le-a adus apropierea Republicii Moldova față de Uniunea Europeană, amintind că un proiect major – construirea conductei de gaze Iași-Ungheni – a fost realizat cu contribuția semnificativă și esențială a prim-miniștrilor României și Republicii Moldova de la acea vreme, Victor Ponta și Iurie Leancă, ambii candidați ai formațiunii Pro România la alegerile din 26 mai.

Calea Europeană: Sunteți în vizită în Republica Moldova, pe care ați vizitat-o oficial în calitate de comisar european. Acum, în calitate de candidat Pro România la alegerile europene, vă aflați la Chișinău pentru a promova valorile europene și apropierea Republicii Moldova și cetățenilor săi de UE. De ce ați considerat că este important pentru dumneavoastră să fiți aici?

Corina Crețu: În mai 2018, acum un an, am efectuat o vizită oficială în calitate de comisar european, când am participat la inaugurarea Orășelului European din Ungheni. Am avut atunci și întâlniri cu partidele politice, dar și cu tinerii despre care trebuie să spun că sunt entuziaști în privința Uniunii Europene. Pe de altă parte, fiecare vizită a mea în Republica Moldova are o mare încărcătură emoțională. Bunicii mei din partea mamei provin din această regiune. De altfel, activitatea mea de până acum a fost legată, într-o formă sau alta, de Republica Moldova. În 2005 am fost observator din partea OSCE pentru alegerile parlamentare din martie 2005, organizate în Republica Moldova. Apoi, în calitate de eurodeputat, am făcut parte din Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova 2007.

Calea Europeană: Ce mesaj le veți transmite cetățenilor Republicii Moldova, o țară care până nu demult era considerată campioana Parteneriatului Estic? Ce beneficii au cetățenii Republicii Moldova din apropierea față de Uniunea Europeană?

Corina Crețu: Mesajul pe care vreau să îl transmit astăzi, de la Chișinău, este acela că cetățenii Republicii Moldova nu sunt singuri! Vocea lor este auzită la Bruxelles! Apropierea Uniunii Europene față de Republica Moldova este o certitudine și vă pot da câteva exemple: 66% din exporturile și 50% din importurile Republicii Moldova sunt acum cu țări ale Uniunii Europene; statele Uniunii Europene reprezintă cele mai importante surse de investiții străine în Republica Moldova; Uniunea Europeană este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Republica Moldova, cu o medie de 100 milioane de euro anual. Totodată, din 2015, datorită programului Erasmus, peste 2000 de studenți și cadre didactice din Republica Moldova au beneficiat de experiențe de studiu în universitățile europene. Și acestea sunt doar câteva exemple. Cel mai răsunător rămâne, firește, faptul că începând cu 28 aprilie 2014, cetățenii Republicii Moldova cu pașaport biometric pot călători în spațiul Schengen fără viză. De altfel, în perioada aprilie 2014 – aprilie 2018, mai mult de 1,4 milioane de cetățeni moldoveni au beneficiat de regimul fără vize. De aceea, cred că indiferent de tensiunile politice existente într-un moment sau altul, Republica Moldova trebuie să facă eforturi pentru a continua drumul său european.

Calea Europeană: Atât în calitate de comisar european, dar și de candidat pentru un nou mandat în Parlamentul European, ce puteți promite cetățenilor din Republica Moldova? Cum arată prezentul și viitorul cooperării dintre Chișinău și Uniunea Europeană?

Corina Crețu: Uniunea Europeană rămâne fermă în demersul său de consolidare a relației politice cu Republica Moldova. Republica Moldova și Uniunea Europeană beneficiază de relații economice privilegiate, prin intermediul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. De asemenea, asistența financiară oferită de Uniunea Europeană deschide posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membre ale UE și Republica Moldova. Avem un exemplu concret prin cooperarea dintre Republica Moldova și regiunile învecinate de la granița cu România, acolo unde UE a contribuit la construirea conductei de gaze Iași-Ungheni, având ca scop creșterea gradului de securitate energetică. O contribuție esențială la demararea și concretizarea acestor lucrări au avut-o prim-miniștrii României și Republicii Moldova de la momentul respectiv, Victor Ponta, respectiv Iurie Leancă, ambii candidați ai Pro România la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Vreau să amintesc faptul că pentru o cooperare și mai strânsă între Republica Moldova și UE, în februarie 2018 a fost prezentată planificarea asistenței ce va fi acordată pe viitor Republicii Moldova din partea Uniunii Europene, sub forma Cadrului Unic de Sprijin UE – Moldova 2017-2020. Bugetul acestui cadru este de 384 de milioane de euro axat pe patru domenii de intervenție. Unul este dezvoltarea economică și oportunitățile de piață, inclusiv creșterea economică durabilă și incluzivă, protecția socială și sănătatea, cu o anvelopă financiară de până la 121,8 milioane de euro. Un al doilea domeniu este legat de consolidarea instituțiilor și buna guvernare, inclusiv statul de drept și securitatea, cu o finanțare de până la 69,6 milioane de euro. Cel de-al treilea este axat pe conectivitate, eficiență energetică, mediu și schimbări climatice, cu o alocare de până la 87 de milioane de euro. Al patrulea domeniu vizează mobilitatea și contactele interumane, inclusiv sprijinul pentru obiectivele de referință privind liberalizarea vizelor și educația, formarea și cercetarea, cu o anvelopă de 28,4 milioane de euro. Această asistență se va centra pe livrarea de rezultate tangibile pentru cetățeni și trebuie să implice actorii principali, societatea civilă și sectorul privat. Asistența va continua să fie condiționată, aceasta fiind monitorizată și evaluată cu regularitate. Exact așa cum spuneam, Uniunea Europeană rămâne ferm angajată obiectivului de consolidare a relației politice cu Republica Moldova.

Calea Europeană: Iar exemplele pot continua dacă ne gândim la Programul Operațional Comun România – Republica Moldova, la implicarea Republicii Moldova în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, forum a cărei președinție este asigurată în prezent de către România.

Corina Crețu: Dacă îmi permiteți, așa cum vă spuneam, asistența financiară oferită de Uniunea Europeană deschide posibilitatea unei cooperări mai strânse între statele membre ale UE și Republica Moldova. Ați menționat Programul Operațional Comun România – Republica Moldova. Da, în perioada 2014-2020, Uniunea Europeană finanțează acest program prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate. Programul se adresează zonei aflate la frontiera dintre România (Botoșani, Iași, Vaslui, Galați) şi Republica Moldova, şi va contribui la atingerea obiectivului general al Instrumentului European de Vecinătate: evoluția către o regiune de prosperitate şi bună vecinătate, realizată prin acțiuni de cooperare transfrontalieră în beneficiul statelor membre şi nemembre ale UE care se învecinează. Bugetul programului transfrontalier este de 81 milioane de euro pentru proiecte intre Republica Moldova si Romania. Proiectele vizează: sprijin pentru educație, cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare, promovarea culturii locale și protejarea patrimoniului istoric, îmbunătățirea accesibilității în regiuni, dezvoltarea transportului şi a rețelelor şi sistemelor comune de transport, provocări comune în domeniul siguranței şi securității.

Și acesta nu este unicul program de finanțare și cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova. Mai avem Programul Operaţional comun “Bazinul Mării Negre” 2014 – 2020 cu un buget total de 49 de milioane de euro ce are ca obiectiv îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor din regiunile din Bazinul Mării Negre prin creştere sustenabilă şi protecţia în comun a mediului.

V-ați referit și la Strategia Dunării. Trebuie să spun: Strategia Dunării este, în acest sens, o șansă pentru Republica Moldova, care stă pe picior de egalitate cu alte 13 state, atât membre ale UE, cât și din afara UE. Republica Moldova este lider, împreună cu Austria, pe obiectivul numărul 9 al acestei strategii: investiția în oameni și dezvoltarea de abilități.

Calea Europeană: Discutăm despre foarte multe proiecte, despre bani europeni pentru programe strategice de cooperare, însă cum simt cetățenii că apropierea față de Uniunea Europeană le face viața mai bună?

Corina Crețu: Proiectele și programele strategice menționate sunt cadrul larg, însă sprijinul și asistența pe care UE le oferă în vederea dezvoltării Republicii Moldova sunt cuantificate și prin exemple cât mai aproape de cetățean. Să vă dau câteva cifre și date. De pildă, centura ocolitoare a Ungheniului a beneficiat de o finanțare de 8,6 milioane de euro din partea Uniunii Europene. Un număr de 200.000 de cetățeni au beneficiat de efectele pozitive ale proiectelor care țin de apă-canal. În municipiile Nisporeni, Vărzărești și Grozești au fost construite infrastructuri noi de alimentare cu apă potabilă. În consecință, aproximativ 15.700 de persoane beneficiază de apă potabilă sigură și care corespunde standardelor. În mai mult de 225 de școli, grădinițe, centre comunitare și sătești au fost instalate sisteme de încălzire pe bază de biomasă, astfel încălzirea a devenit mai bună și mai ieftină. 47 dintre aceste situri au fost echipate, de asemenea, cu sisteme de apă caldă încălzite pe baza de energie regenerabilă. Au fost înființate 35 de noi întreprinderi în domeniul biomasei și au fost create peste 400 de noi locuri de muncă în comunități în acest domeniu. Nu în ultimul rând, aceste evoluții au diversificat sursele de alimentare cu energie ale țării. Au fost înființate 10 incubatoare de afaceri în zonele Leova, Ștefan Vodă, Rezina, Singerei, Cosnita, Cedir Lunga, Nisporeni, Cimișlia, Cahul și Călărași. În anii 2015-2017, peste 900 de studenți și cadre didactice din Republica Moldova au beneficiat de mobilitatea Erasmus + pentru a studia și a preda în Uniunea Europeană. Au fost finanțate 11 proiecte de consolidare a capacităților care implică universități. Republica Moldova a fost, de asemenea, prima țară din Parteneriatul Estic care a fost asociată programului Orizont 2020, prin intermediul căruia UE susține cercetarea și inovarea în vederea încurajării integrării în spațiul european de cercetare. Sunt proiecte concrete, care demonstrează faptul că Uniunea Europeană nu este ceva abstract, ci este o realitate cât se poate de palpabilă, spre care și Republica Moldova tinde.

Calea Europeană: Cu o paletă atât de largă de proiecte și cazuri concrete, vedem o implicare a Uniunii Europene în a livra bunăstare în Republica Moldova care ne duce cu gândul la faptul că potențialul acestei relații este încă neexplorat în integralitatea sa. Ca o concluzie, ce urmează pentru relația dintre UE și Republica Moldova?

Corina Crețu: Închei spunând că locul Republicii Moldova este, cu certitudine, în marea familie europeană. Prin efortul administrației și prin implicarea cetățenilor, sunt sigură că viitorul va confirma acest lucru!

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Partidul lui Emmanuel Macron, ALDE și Alianța USR PLUS au decis: Grupul lor din Parlamentul European a fost denumit Renew Europe

Published

on

©️ Dacian Cioloș/ Facebook

Partidul președintelui francez Emmanuel Macron și liberalii europeni au ales denumirea pentru noul lor grup în Parlamentul European, al treilea cel mai puternic din hemiciclu și din care face parte și Alianța 2020 USR PLUS, numele noii grupări politice fiind Renew Europe.

Grupul reunește membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), ai partidului La République En Marche, ai Alianței 2020 USR PLUS și alții.

”Am decis, astăzi, ca numele noului grup din Parlamentul European pe care l-am fondat alături de partenerii noștri din ALDE  și En Marche să fie Renew Europe (Reînnoim Europa). Numele grupului reflectă exact intențiile noastre: vrem să construim o Europă modernă, mai puternică, mai aproape de cetățeni. Deviza noastră este: Hotărâți să construim împreună o Europă liberă și echitabilă”, a scris Dacian Cioloș, președintele PLUS și viitor eurodeputat din partea Alianței 2020 USR PLUS.

Potrivit Politico Europe, partidul lui Macron a dorit cu insistență să evite cuvântul “liberal”, care este adesea folosit negativ în Franța ca o reprezentare a ultra-capitalismului.

“Grupul ALDE din Parlamentul European a fost redenumit Renew Europe”, a scris pe Twitter Chris Davies, membru al liberalilor și democraților din Marea Britanie.

Renew Europe a fost printre cele patru nume luate în calcul, alături de The Europeans, Europe Forward și ceva care implică cuvântul “Europa”.

Grupul are un număr total provizoriu de 110 de locuri în noul Parlament – cu 41 mai mult decât vechiul grup ALDE, în mare parte datorită partidului lui Macron, a liberal-democraților din Regatul Unit și a Alianței USR PLUS din România.

Delegația franceză este cea mai mare din noul grup. În cadrul noului grup format în Parlamentul European delegația Alianței 2020 USR PLUS, cu opt eurodeputați, va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii, iar după retragerea Regatului Unit din UE va deveni a doua cea mai importantă forță politică din grupul Renew Europe.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Uniunea Salvați România a validat afilierea la grupul ALDE – Renaissance – USR PLUS din Parlamentul European, unde Alianța 2020 va fi a treia cea mai mare delegație

Published

on

© Guy Verhofstadt/ Facebook

Comitetul Politic al Uniunii Salvați România, reunit sâmbătă la Brăila, a validat afilierea europeană la grupul ALDE+Renaissance+USR PLUS din Parlamentul European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia de validare a afilierii europene a întrunit 84 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și trei abțineri.

„Avem o datorie uriașă față de cei peste 2 milioane de români care au votat Alianța 2020 USR PLUS la alegerile din 26 mai și care au făcut din Alianță un jucător pe scena politică la egalitate cu PSD și PNL. Îi vom reprezenta pe români cu fruntea sus în Europa și vom încerca să reparăm tot răul pe care l-au făcut PSD și ALDE în ultimii doi ani și jumătate în ceea ce privește imaginea și credibilitatea României. Europarlamentarii Alianței 2020 USR PLUS vor demonstra că locul României este în Europa și că Europa poate însemna o sursă de progres și de prosperitate pentru toți românii”, a declarat Dan Barna, președintele USR.

În cadrul noului grup format în Parlamentul European, al cărui nume definitiv va fi stabilit în curând, delegația Alianței 2020 USR PLUS va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii.

Citiți și
Au fost publicate rezultatele finale la europarlamentare: PNL – 10 mandate, PSD – 8+1, Alianța USR PLUS – 8 mandate. Toți eurodeputații români, așteptați să facă parte din cele mai puternice 3 grupuri politice din Parlamentul European
Cine sunt cei 32 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European

Alianța 2020 USR PLUS a dobândit opt mandate în Parlamentul European în urma alegerilor europene pentru legislatura 2019-2024, obținând un scor de 22,4%, cu 0,1% mai puțin decât PSD.

Potrivit listei Alianței, cei opt eurodeputați din partea USR PLUS vor fi: Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș Pîslaru, Clotilde Armand, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță, Vlad Botoș și Ramona Strugariu.

Grupul ALDE + Renaissance + USR PLUS va avea 106 mandate în noul Parlament European, fiind al treilea cel mai mare grup politic din noul hemiciclu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending