Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

INTERVIU. Cristian Bușoi, europarlamentar PNL, PPE: Manfred Weber este un om pragmatic, echilibrat și care are deja o bună experiență în leadership-ul european

Published

on

Europarlamentarul PNL, PPE Cristian Bușoi a abordat într-un interviu pentru Calea Europeană numeroase problematici importante atât pe agenda europeană, dar și românească.

Deputatul european a acordat interviul în Helsinki, în marja Congresului PPE care are loc astăzi și mâine pentru ca partidul să își aleagă candidatul pentru succedarea lui Jean-Claude Juncker la șefia Comisiei Europene. Cei doi contracandidați sunt Manfred Weber și Alexandre Stubb.

Foto: Cristian Busoi/ Facebook

Despre diferența de administrație dintre capitalele României și Finlandei: 

“Sigur că sunt diferențe între București și Helsinki, primul fiind foarte poluat în care nu există o viziune administrativă în care lucrurile se întâmplă într-un haos de nedescris. Helsinki este, totuși, o capitală organizată, care a rezolvat probleme cu care alte capitale europene încă se confruntă. Evident că există și un alt spirit și o altă responsabilitate a celor care conduc destinele unui oraș.”

Despre viziunea candidatului PPE pe care PNL îl susține pentru funcția de președinte al Comisiei Europene:

“Manfred Weber are o viziune despre viitorul UE, o viziune a unei uniuni puternice, care să funcționeze mai eficient, a unei pragmatice. Manfred Weber este un om pragmatic, un om echilibrat, un om care are deja o bună experiență în leadership-ul european. Este un om din tânăra generație, totuși. Discursul său inspiră și încredere, și forță și siguranță.”

Despre forța economică a Uniunii Europene:

“UE nu este astăzi într-o perioadă rea din punct de vedere economic. Sigur că sunt anumite probleme care trebuie rezolvate. A fost criza Greciei. Acum Italia este cea care îngrijorează foarte tare zona euro și UE în ansamblul său, dar altfel pot spune că UE este într-o situație mai bună decât alte părți ale lumii. Majoritatea statelor europene sunt stabile și au o mică creștere economică. În ceea ce privește România, aici sunt nenumărtate opinii ale oamenilor care se pricep la economie că această creștere este una înșelătoare. Ea se bazează pe creșteri de salarii care sunt nesustenabile pe termen mediu și lung. prin urmare se bazează pe consum, pe o anumită încălzire a zonei imobiliare, construcții, cumpărare de apartamente. Într-o mai mică măsură un lucru mai pozitiv este pe creșterea unor exporturi.”

Despre România și creșterea economică întregistrată:

“Problema României este că, din păcate, nu construiește pentru viitor. Consumă astăzi o situație ca îi pare favorabilă, dar în momentul în care ar apărea o criză internațională sau europeană sau sprijinul s-ar reduce, în care costurile de creditare vor fi mai mari, această creștere bazată pe consum și creșteri salariale în sistemul public, fără o creștere a competitivității și fără investiții publice, nu are cum să reziste. De aici apare îngrijorarea economiștilor europeni și români când se uită la România. “

Despre intrarea României în Schengen și blocajele repetate la care a fost supusă:

“Problema Schengen este una încă netranșată în UE. În ceea ce-l privește pe Manfred Weber, eu vă asigur că a fost mereu un susținător al intrării României în Schengen, cel puțin cu granițele aeriene și navale. Acest lucru s-a văzut în toate rezoluțiile votate de Parlamentul European. Problema este în Consiliu și acolo este un joc interes comercial al Olandei care blochează din cauza interesului lor strict comercial și economic. În ceea ce privește leadership-ul din Parlamentul European și Manfred Weber, eu vă spun că până acum nu au existat chestiuni contradictorii. Acest lucru era deja convenit, dar granițele terestre nu sunt mai puțin pregătite astăzi decât unele țări care sunt de mult timp în Schengen, și vedeți fluxul mare de migranți care vin prin Grecia, care vin prin Spania, sudul Italiei. E adevărat că nu avem granițe maritime foarte mari. Dar în ceea ce privește apărarea granițelor România este pregătită din punct de vedere tehnic, are echipamente de ultimă generație. Până la urmă ar fi important să facem acest prim pas dacă se va decide din punct de vedere politic. Dar iată că nici acest prim pas nu suntem lăsați să îl facem pentru că sunt alte interese.”

Despre disputa dintre Guvernul României și Comisia Europeană privind nefolosirea fondurilor europene pentru construirea spitalelor regionale:

“Ieșirea din impas este una singură: Guvernul să reușească în 12-lea ceas să trimită documentația pentru a nu pierde banii europeni. Aici Corina Crețu are totală dreptate când spune că avem bani pentru construcția de spitale, 150 de milioane de euro, dar am putea obține mai mult dacă am cere mai mult. Are dreptate când spune că avem tot sprijinul Comisiei Europene, că nu există costuri pentru partea de pregătire a proiectelor, ele sunt preluate de BEI, nerambursabile, 600.000 de euro pentru anumite chestiuni tehnice, iar SF-ul nu costă cum pretinde guvernul și celelalte documente pot fi plătite din aceste fonduri.”

Cristian Bușoi

Europarlamentarul Cristian Bușoi, după întâlnirea lui Klaus Iohannis cu Donald Trump: Președintele României a reușit să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE

Published

on

Klaus Iohannis a reușit în acești cinci ani de mandat să țină România acolo unde îi este locul, ca parteneră a marilor democrații consolidate, reușind să țină țara în clubul democrațiilor selecte, într-un parteneriat foarte strâns cu SUA și UE, a menționat europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) într-o postare pe pagina sa de Facebook, în urma vizitei pe care președintele României a întreprins-o la Washington, unde s-a întâlnit cu liderul american Donald Trump, fiind cea de-a doua vizită a șeful statului român în SUA în mai puțin de doi ani, lucru ce reprezintă o premieră în România.

”A doua întâlnire, în acest mandat, dintre președintele Iohannis și președintele Trump este un semnal puternic de apreciere și încredere față de România și față de Klaus Iohannis. Vizita de ieri a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la Casa Albă precum și semnarea Declarației Comune a celor doi președinți dovedesc faptul că relațiile dintre SUA și România au evoluat pozitiv, ajungând acum la cel mai înalt nivel”, a precizat eurodeputatul român.

Cristian Bușoi a subliniat că ”cea mai bună garanție de securitate nu poate fi oferită de altcineva decât de SUA”, exprimându-și speranța ca ”relațiile economice să evolueze din ce în ce mai mult, ca investițiile americane să pătrundă în număr cât mai mare pe teritoriul României”.

”Țara noastră a ajuns în acest moment la cel mai înalt nivel de siguranță din istorie, fiind în alianța Nord Atlantică și având un parteneriat strategic cu SUA”, a completat europarlamentarul român.

”Putem afirma că succesul președintelui este succesul tuturor românilor care în toți acești ani au stat alături de șeful statului în lupta pentru păstrarea țării pe direcția pro-vest, pentru apărarea angajamentelor pe care ni le-am luat față de partenerii externi, fie că vorbim de cei americani, fie că vorbim de cei europeni”, a mai spus eurodeputatul Cristian Bușoi.

Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat la 20 august a doua vizită de lucru la Washignton, unde a avut o întrevedere în Biroul Oval al Casei Albe cu liderul american Donald Trump, după ce în luna iunie a anului 2017 șeful statului român a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump după ce a preluat, în ianuarie 2017, mandatul de președinte al Statelor Unite.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI. 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Impactul globalizării asupra ocupării forței de muncă în Uniunea Europeană. Parlamentul European: Contruirea unei Europe sociale rămâne o prioritate

Published

on

© European Commission

Globalizarea creează locuri de muncă, dar poate duce și la pierderea acestora. Printre prioritățile UE se numără gestionarea globalizării în așa fel încât Uniunea să profite de aceasta cât mai mult, dar și construirea unei Europe sociale, care să ajute lucrătorii care își pierd locul de muncă să se reintegreze pe piața muncii.

Într-un articol economic al Parlamentului European este explicat faptul că locurile de muncă din Europa sunt create cu ajutorul globalizării. 

Numărul de locuri de muncă susținute direct sau indirect de exporturile UE este în creștere. Acesta a crescut de la 21,7 milioane în 2000 la 36 de milioane în 2017. Fiecare miliard de euro provenit din exporturile UE susține în medie 13.000 de locuri de muncă.

Totodată, globalizarea are și un efect negativ asupra ocupării forței de muncă, și anume concurența între companii: ”Globalizarea creează mai multă concurență între companii, lucru care poate duce la închiderea companiilor, transferul acestora către alte țări și pierderea locurilor de muncă”, se mai arată în mesajul Parlamentului European.

Cele mai vulnerabile sectoare UE sunt cele caracterizare de locuri de muncă necalificată, precum sectorul textilelor, al încălțămintei, al prelucrării pielii și metalelor de bază și industria de prelucrare. Aceasta din urmă este cea mai expusă la transferul către alte țări, datorită concurenței provenite din regiunile cu salarii mici.

Deși transferul către alte regiuni reprezintă un element central al dezbaterii privind globalizarea, datele arată că valoarea pierderilor de locuri de muncă provocate de acesta este în continuă scădere.

Tendințele se schimbă și acum acest transfer are loc mai mult în țările est-europene decât în statele membre vestice. Țările de destinație sunt în Africa de Nord și Asia.

În timp ce rezultatele generale ale liberalizării comerțului internațional sunt pozitive, unele sectoare sunt afectate grav, iar durata perioadei de ajustare necesare lucrătorilor pentru relocarea în alte sectoare poate submina beneficiile inițiale.

Pentru a reduce impactul negativ al globalizării și pentru a reduce șomajul, UE a creat Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) în 2006. Scopul acestuia este de a oferi susținere muncitorilor disponibilizați din cauza globalizării.

Acest fond de solidaritate de urgență cofinanțează până la 60% din politicile din domeniul ocupării forței de muncă pentru reangajarea lucrătorilor sau crearea de afaceri. Proiectele finanțate de FEG implică educație și formare profesională, consultanță în carieră, ajutor în căutarea unui loc de muncă, îndrumare și crearea de afaceri.

În 2009, fondul a fost extins pentru a acoperi pierderile de locuri de muncă rezultate în urma unor modificări structurale majore declanșate de criza economică și financiară. Fondul poate fi utilizat când peste 500 de lucrători au fost concediați de o singură companie și furnizorii acesteia sau când un număr mare de lucrători își pierd locul de muncă într-un anumit sector dintr-una sau mai multe regiuni învecinate.

Din 2007, FEG a cheltuit 630 de milioane de euro pentru a ajuta aproximativ 150.000 de lucrători concediați și 3.369 de tineri.

De exemplu, din acest fond s-au cheltuit 3,35 milioane de euro pentru a ajuta foștii angajați ai centrelor de telefonie în Italia6,4 milioane de euro pentru lucrătorii disponibilizați de supermarketuri în Grecia și 2,6 milioane de euro pentru 821 de lucrători disponibilizați de Nokia în Finlanda.

Parlamentul European a solicitat o reformă pentru îmbunătățirea FEG în ianuarie 2019.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Angajații Parlamentului European se plâng de creșterea prețurilor la cantina instituției. Prețurile unor feluri de mâncare au fost majorate cu 25% sau mai mult

Published

on

Angajații Parlamentului European sunt furioși din cauza creșterii prețurilor din cantina instituției europene, despre care aceștia spun că au lăsat cel mai democratic organism al Uniunii Europene cu cel mai puțin democratic meniu, informează Politico Europe, citat de Adevărul.ro.

Creșterile, operate în ultimele zile, în perioada în care europarlamentarii și staff-ul Parlamentului European se află în vacanță sau își continuă activitatea în afara Bruxelles-ului, au dus la majorarea prețurile unor mâncăruri cu 25% şi chiar mai mult şi au determinat uniunile de angajaţi să formuleze o plângere oficială.

O garnitură de cartofi prăjiţi, care înainte costa 2 euro, potrivit angajaţilor, acum costă 2,50 de euro, o creştere de 25%, în timp ce preţul supei zilei a crescut de la 80 de eurocenţi la 1 euro, tot cu 25%. 

Creşterile includ TVA-ul belgian, care înainte nu era inclus, precum şi măriri de preţuri care au coincis cu noi contracte încheiate cu furnizorin privaţi, care au intrat în vigoare pe 5 august.

O purtătoare de cuvânt a Parlamentului European a declarat că schimbările, inclusiv noul TVA din Bruxelles și planul de a încheia noi contracte cu noi furnizori, le-au fost comunicate europarlamentarilor și personalului atât înainte, cât și după licitația care a avut loc în luna decembrie a anului trecut.

Angajații Legislativului european s-au plâns că prețurile mari, care coincid cu contractele încheiate cu noii furnizori, nu au fost niciodată anunțate în avans.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending