Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

INTERVIU. Cristian Bușoi, europarlamentar PNL, PPE: Manfred Weber este un om pragmatic, echilibrat și care are deja o bună experiență în leadership-ul european

Published

on

Europarlamentarul PNL, PPE Cristian Bușoi a abordat într-un interviu pentru Calea Europeană numeroase problematici importante atât pe agenda europeană, dar și românească.

Deputatul european a acordat interviul în Helsinki, în marja Congresului PPE care are loc astăzi și mâine pentru ca partidul să își aleagă candidatul pentru succedarea lui Jean-Claude Juncker la șefia Comisiei Europene. Cei doi contracandidați sunt Manfred Weber și Alexandre Stubb.

Foto: Cristian Busoi/ Facebook

Despre diferența de administrație dintre capitalele României și Finlandei: 

“Sigur că sunt diferențe între București și Helsinki, primul fiind foarte poluat în care nu există o viziune administrativă în care lucrurile se întâmplă într-un haos de nedescris. Helsinki este, totuși, o capitală organizată, care a rezolvat probleme cu care alte capitale europene încă se confruntă. Evident că există și un alt spirit și o altă responsabilitate a celor care conduc destinele unui oraș.”

Despre viziunea candidatului PPE pe care PNL îl susține pentru funcția de președinte al Comisiei Europene:

“Manfred Weber are o viziune despre viitorul UE, o viziune a unei uniuni puternice, care să funcționeze mai eficient, a unei pragmatice. Manfred Weber este un om pragmatic, un om echilibrat, un om care are deja o bună experiență în leadership-ul european. Este un om din tânăra generație, totuși. Discursul său inspiră și încredere, și forță și siguranță.”

Despre forța economică a Uniunii Europene:

“UE nu este astăzi într-o perioadă rea din punct de vedere economic. Sigur că sunt anumite probleme care trebuie rezolvate. A fost criza Greciei. Acum Italia este cea care îngrijorează foarte tare zona euro și UE în ansamblul său, dar altfel pot spune că UE este într-o situație mai bună decât alte părți ale lumii. Majoritatea statelor europene sunt stabile și au o mică creștere economică. În ceea ce privește România, aici sunt nenumărtate opinii ale oamenilor care se pricep la economie că această creștere este una înșelătoare. Ea se bazează pe creșteri de salarii care sunt nesustenabile pe termen mediu și lung. prin urmare se bazează pe consum, pe o anumită încălzire a zonei imobiliare, construcții, cumpărare de apartamente. Într-o mai mică măsură un lucru mai pozitiv este pe creșterea unor exporturi.”

Despre România și creșterea economică întregistrată:

“Problema României este că, din păcate, nu construiește pentru viitor. Consumă astăzi o situație ca îi pare favorabilă, dar în momentul în care ar apărea o criză internațională sau europeană sau sprijinul s-ar reduce, în care costurile de creditare vor fi mai mari, această creștere bazată pe consum și creșteri salariale în sistemul public, fără o creștere a competitivității și fără investiții publice, nu are cum să reziste. De aici apare îngrijorarea economiștilor europeni și români când se uită la România. “

Despre intrarea României în Schengen și blocajele repetate la care a fost supusă:

“Problema Schengen este una încă netranșată în UE. În ceea ce-l privește pe Manfred Weber, eu vă asigur că a fost mereu un susținător al intrării României în Schengen, cel puțin cu granițele aeriene și navale. Acest lucru s-a văzut în toate rezoluțiile votate de Parlamentul European. Problema este în Consiliu și acolo este un joc interes comercial al Olandei care blochează din cauza interesului lor strict comercial și economic. În ceea ce privește leadership-ul din Parlamentul European și Manfred Weber, eu vă spun că până acum nu au existat chestiuni contradictorii. Acest lucru era deja convenit, dar granițele terestre nu sunt mai puțin pregătite astăzi decât unele țări care sunt de mult timp în Schengen, și vedeți fluxul mare de migranți care vin prin Grecia, care vin prin Spania, sudul Italiei. E adevărat că nu avem granițe maritime foarte mari. Dar în ceea ce privește apărarea granițelor România este pregătită din punct de vedere tehnic, are echipamente de ultimă generație. Până la urmă ar fi important să facem acest prim pas dacă se va decide din punct de vedere politic. Dar iată că nici acest prim pas nu suntem lăsați să îl facem pentru că sunt alte interese.”

Despre disputa dintre Guvernul României și Comisia Europeană privind nefolosirea fondurilor europene pentru construirea spitalelor regionale:

“Ieșirea din impas este una singură: Guvernul să reușească în 12-lea ceas să trimită documentația pentru a nu pierde banii europeni. Aici Corina Crețu are totală dreptate când spune că avem bani pentru construcția de spitale, 150 de milioane de euro, dar am putea obține mai mult dacă am cere mai mult. Are dreptate când spune că avem tot sprijinul Comisiei Europene, că nu există costuri pentru partea de pregătire a proiectelor, ele sunt preluate de BEI, nerambursabile, 600.000 de euro pentru anumite chestiuni tehnice, iar SF-ul nu costă cum pretinde guvernul și celelalte documente pot fi plătite din aceste fonduri.”

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2019 – EP/photographer

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei ITRE,  explică ce așteptări are Parlamentul European de la Bugetul UE pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, Cristian Bușoi precizează că bugetul pe termen lung al UE ajută „milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, companii, regiuni și ONG-uri, contribuind, de asemenea, la sănătatea cetățenilor și siguranța alimentelor, drumuri noi și mai bune, căi ferate și aeroporturi, un mediu mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE”.

 

Astfel, pentru bugetul multianual pentru perioada 2021-2027, Parlamentul European dorește să finanțeze adecvat noile inițiative ale UE (de exemeplu, combaterea schimbărilor climatice sau a sărăciei în rândul copiilor), să mențină finanțarea pentru agricultură și susținerea regiunilor mai sărace, precum și să stimuleze programele pentru cercetare, studenți și IMM-urile.

Bugetul UE pe termen lung stabilește limite pentru utilizarea finanțării, nu doar în general, ci și în anumite domenii politice, pe o perioadă de șapte ani. 

Menționăm în acest context că Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii

Parlamentul propune un buget multianual echivalent cu 1,3% din venitul național brut (VNB) al UE, ceea ce se află cu mult peste propunere respinsă a președintelui Charles Michel, care a înaintate liderilor europeni o propunere de finanțare de 1,074% din VNB. Acest proiect cuprindea tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă, două politici tradiționale pe care Parlamentul European le susține puternic și asupra cărora nu dorește să facă concesii. 

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Un proiect european de aproximativ 4 milioane de euro a schimbat fața Palatului Cultural din Arad

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Palatul Cultural a redevenit o bijuterie arhitecturală din patrimoniul Aradului grație unui proiect european de aproximativ 4 milioane de euro, transmite eurodeputatul PNL, Gheorghe Falcă.

Într-o postare pe Facebook, eurodeputatul menționează că acoperișul, fațada principală și sala de spectacole ale Palatului Cultural au fost reabilitate, iar punctul final în acest proiect l-a constituit dezvelirea statuii lui Ludovic Szántay, arhitectul arădean care a proiectat clădirea.

Gheorghe Falcă mai spune că acest moment a fost marcat prin organizarea unui concert special de orgă, care a fost „o investiție de aproximativ 3 milioane de lei din bugetul local, prima investiție de acest tip din România ultimilor 60 de ani”.

Eurodeputatul consideră că reabilitarea Palatului Cuultural este o dovadă a faptului că „Administrația PNL Arad a înțeles nevoia de dezvoltare culturală a unui oraș și importanța investițiilor în acest domeniu”.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu avertizează: Sute de mii de programe europene, în pericol, dacă Bugetul UE 2021-2027 nu este aprobat la timp

Published

on

© Corina Crețu/Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualul eurodeputat Corina Crețu, avertizează asupra riscului de continuitate, de anul viitor, a „sute de mii de programe din întreaga Uniune Europeană” în contextul în care liderii europeni nu au putut ajunge nici la summitul special al Consiliului European, încheiat ieri, la un acord asupra Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat menționează blocajul creat între țările Europei de Vest și cele din Est, care, în opinia sa, este „o situație care riscă să lase răni greu de vindecat” și își exprimă regretul, în calitate de fost membru al Comisiei Juncker, că „propunerea acesteia – care a încercat să acomodeze toate nevoile și ambițiile – nu a fost luată în considerare”.

Totuși, spune aceasta, „e îmbucurător faptul că statele care au nevoie de reducerea decalajelor – cele care fac parte din Grupul “Prietenii coeziunii” (și din care face parte și România, n.r.) – au rămas unite și s-au luptat pentru a convinge că Uniunea Europeană trebuie sa rămână un proiect politic al solidarității, care urmărește reducerea sărăciei și îmbunătățirea vieții oamenilor”.

În ceea ce privește România,  Corina Crețu spune că este „regretabil faptul că nu există o dezbatere serioasă la nivel național în legătură cu șansele reale pe care le are România pentru o dezvoltare robustă cu ajutorul fondurilor europene”, mai precis o dezbatere în care să se reflecte „asupra modului în care puteam beneficia mai mult de oportunitățile pe care le-am avut, astfel încât să înțelegem cu toții ce putem face mai bine pentru viitor”.

„Așa cum adesea se întâmplă în viață, abia când nu mai ai ceva înțelegi cât de mult însemna acel lucru…Riscăm să trăim această tragedie: am avut miliarde de euro la dispoziție pe care nu le-am folosit acolo unde era cea mai mare nevoie de bani, iar viitorul este incert pentru că, foarte probabil, nu vom mai putea conta pe aceste fonduri”, avertizează Corina Crețu. 

Cu toate acestea, eurodeputatul român speră la un compromis în cadrul negocierilor care vor urma, astfel încât să se găsească un răspuns adecvat cerințelor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, acelea de reducere a decalajelor de dezvoltare dintre țări, dar și a disparităților din interiorul acestora.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending