Connect with us

INTERVIURI

Interviu cu Alain Guillou, Vicepreședintele Executiv al Naval Group, furnizor de nave militare pentru cea mai puternică flotă europeană din NATO: Visul nostru este să dezvoltăm împreună cu partenerul nostru român – SNC – Șantier Naval Constanța, o cooperare industrială care să se extindă pe drumul deschis de Dacia, pentru un succes remarcabil

Published

on

Alain Guillou, Vicepreședintele Executiv al Naval Group, a declarat în deschiderea ediției din 2018 a BSDA că dorește să dezvolte împreună cu partenerul român o cooperare industrială pe termen lung: „Sunt foarte bucuros să fiu aici la BSDA. Suntem pe deplin convinși că Naval Group poate oferi Marinei române cele mai eficiente nave de luptă care îndeplinesc cele mai înalte cerințe pentru a face față amenințărilor actuale și viitoare în Marea Neagră. Corvetele noastre Gowind sunt descendentele fregatelor FREMM și BELHARRA, dezvoltate în parteneriat cu Marina franceză. Sunt complet interoperabile și cuprind pe deplin cele mai avansate tehnologii pentru lupta anti-aeriană, anti-submarin și împotriva navelor inamice. Dincolo de nava în sine, visul nostru este să dezvoltăm împreună cu partenerul nostru roman – SNC – Șantier Naval Constanța, o cooperare industrială care să se extindă pe drumul deschis de Dacia, pentru un succes remarcabil”.

Calea Europeană: Sunteți Vicepreședinte Executiv al Naval Group. După cum știm, ați petrecut cea mai mare parte a carierei dumneavoastă în poziții în dimensiuni operaționale legate de managementul schimbărilor sociale, managementul industrial, cooperarea internațională, după o carieră multifuncțională operațională și în administrația centrală. Timp de cinci ani ați condus resursele umane și operarațiunile companiei, fiind unul dintre principalii arhitecți ai competitivității grupului pentru negocierile privind acordul general de performanță cu partenerii sociali și reducerile generale și renegocierile acordurilor privind reducerea timpului de lucru. În paralel, ați efectuat o revizuire completă a sistemelor de date pentru un program maritim major pentru a vă asigura că ați putea obține cele mai înalte standarde pentru industrie. Ați reînnoit dinamica operațiunilor pentru industria de afaceri subacvatice, în special pentru piața de export. Sunteți aici în București, ne îndreptăm spre unul dintre cele mai importante evenimente din domeniu, BSDA. Ce puteți spune despre excelența tehnică a Naval Group și a produselor sale?

Alain Guillou: Naval Group aparține acelui grup restrâns de companii foarte calificate, orientate spre viitor, dar care au și o bogată experiență. Consider că am reușit să supraviețuim pentru că am fost întotdeauna în prima linie a tehnicilor și tehnologiilor navale. În tot acest timp am lucrat cu Marina franceză, care străbate mările în activitățile de descurajare. Noi putem oferi astăzi cele mai performante tehnici și tehnologii navale pentru că investim foarte mult.

Gowind Corvette, Photo Credit: Naval Group

Citiți și: BSDA 2018. Alain Guillou, Vicepreședinte Executiv al Naval Group: România și Franța au o relație îndelungată, iar compania Naval Group ar fi foarte încântată să scrie o nouă pagină a acestei cooperări speciale

Calea Europeană: Unele dintre capacitățile speciale ale corvetei Gowind este aceea a sistemului anti-submarin. Ce puteți spune mai multe despre aceste capabilități și despre celelalte capabilități pe care le are Gowind?

Alain Guillou: Trebuie să subliniem că nava noastră este descendenta fregatelor franceze și este capabilă să lupte împotriva oricărui tip de amenințare: poate lansa rachete, poate lupta împotriva avioanelor și împotriva submarinelor, împotriva torpilelelor și așa mai departe. Pentru a avea capacitatea globală de a face față tuturor tipurilor de amenințări, trebuie să fii într-un parteneriat foarte strâns cu Marina franceză. Nu poți înțelege cum va funcționa sau cum arăta câmpul de luptă al viitorului dacă nu ai un parteneriat strâns cu o marină de prim rang din cadrul NATO. Noi avem un parteneriat strâns cu Marina franceză, lucrăm împreună în fiecare zi, avem un angajament puternic și putem să înțelegem mai bine care vor fi amenințările viitorului pentru a dezvolta tehnologii pe măsură. Pentru a lupta eficient împotriva amenințării reprezentate de submarine, trebuie să cunoști foarte bine tehnicile și tehnologiile legate de submarine și torpile. De asemenea, pentru a lupta împotriva amenințărilor de la suprafață, trebuie să cunoști foarte bine tehnologiile legate de navele de suprafață. Când vorbim despre tehnologii  sau despre lupta subacvatică, vorbim despre sisteme complete. Capacitatea unui echipament merge mână în mână cu discreția lui. Pentru că producem sisteme de management al luptei, asigurăm lanțul complet pentru înțelegerea mediului de luptă. Avem cel mai mare respect pentru competitorii noștri, dar ceilalți trei competitori construiesc  nave și după aceea cumpără sistemele de management al luptei de la alte companii. Astfel, nu au cum să furnizeze același nivel de expertiză ca Naval Group.

Foto: Calea Europeană

Calea Europeană: Oferiți cea mai bună expertiză deoarece lucrați cu Marina națională, oferiți soluții pentru aceasta, iar Marina franceză are cea mai importantă flotă din Europa din cadrul membrilor NATO.

Alain Guillou: Pentru a putea confrunta amenințări globale, trebuie să ai o perpectivă globală și un sistem integrat. Designul lui Gowind provine din designul FREMM care cuprinde toate capabilitățile fregatelor de primă clasă. Fregatele noastre sunt primele digitalizate și sunt capabile să facă față și amenințărilor cibernetice. Gowind mostenește capabilitățile care cuprind aceleasi tip de armament, la nivel subacvatic, dar și pentru lupta anti-aeriană. Corveta Gowind este o navă de război integrată.

Calea Europeană: Este bine de știut pentru că noi în România avem Marea Neagră, fiind în partea estică a UE și NATO. Care ar putea fi relevanța concretă a Gowind în Marea Neagră?

Alain Guillou: În primul rând, țara ar fi capabilă să facă față amenințărilor subacvatice și nu ar avea nevoie de nave mari, ci de capabilități complete, de luptă anti-aeriană, anti-submarin, care să facă față unui atac terorist sau unui atac cibernetic. Săptămâna trecută a avut loc în România exercițiul NATO Sea Shield 2018. O astfel de corvetă ar însemna deopotrivă capabilități navale în Marea Neagră și integrare în flota NATO.

Calea Europeană: Este bine de știut că luați în considerare și amenințarea cibernetică, deoarece aceasta crește continuu.

Alain Guillou: Vrem să ne asigurăm că ne putem proteja echipamentul și că avem back-up-uri. Și aici avem o perspectivă globală, pentru că noi considerăm amenințarea cibernetice drept una dintre principalele provocări ale următorilor zece ani.

Calea Europeană: Puteți să ne spuneți mai multe despre dimensiunea importanței și experiența îndelungată a Naval Group?

Foto: Calea Europeană

Alain Guillou: Întotdeauna am investit în competențe pe termen lung. Suntem mereu dornici să ne împărtășim experiența și cunoștințele, așa cum am făcut acum douăzeci sau treizeci de ani. Avem cooperare cu șantierele navale, colaborăm cu diferite companii, investim mai mult în noile tehnologii. Dacă am reușit să supraviețuim pentru atâția ani și să fim în prima linie a tehnologiilor, se datorează faptului că am investit întotdeauna în resursele umane.

Calea Europeană: Puteți menționa câteva exemple de țări unde ați dezvoltat deja proiecte?

Alain Guillou:  Egipt, Malaezia, Singapore, India, Brazilia, Emiratele Arabe Unite.

Calea Europeană: Deci aveți o prezență internațională, nu numai europeană. Ați menționat activitățile de cercetare, dar și dorința de a implica  companiile locale și pentru a dezvolta parteneriate pe termen mediu și lung…

Alain Guillou: În primul rând, am selectat un șantier naval ca partener analizand capabilitățile acestuia. Am decis să încheiem un acord cu SNC – Șantierul Naval Constanța. Suntem cu adevărat încrezători că putem face un transfer de tehnologie, pentru că noi nu furnizăm doar nave, ci construim o relație de parteneriat pe termen lung cu șantierul și vrem să ne asigurăm că șantierul va putea dezvolta o bază pentru el însuși.

Calea Europeană: Între timp, să nu uităm de declarația curajoasă a Comisiei Europene pentru următorul buget care include pentru prima dată un buget imens, unul important, mai mult de 24 de miliarde de euro, pentru apărare, cercetare. Ne apropiem de partea finală a interviului, vorbim despre o propunere privind o mai bună apărare în Marea Neagră, scenariul concret pentru România. Care ar putea fi noile tendințe în tehnologiile de luptă navale și experiența franceză? Știu că este o întrebare dificilă și o problemă foarte caldă, dar sunt sigur că fiecare român se gândește la flotele din Marea Neagră, nu toată lumea este inginer, dar este timpul să ne dăm seama cum ne putem apăra mai bine în astfel de scenarii .

Alain Guillou: Voi spune din nou că este important să putem integra noi tehnologii și pentru aceasta trebuie să gândim întotdeauna în avans, pentru a anticipa situațiile viitorului. Noi nu construim o navă pentru a face față provocărilor de astăzi, ci provocărilor viitorului. Suntem încrezători că putem pregăti noi tehnologii în avans, pentru că avem capacitatea să anticipăm. Dacă întârziem astăzi, vom întârzia mâine și vom pierde. Cred că aceasta este perspectiva corectă asupra apărării.

Ambasadorul Republicii Franceze la București, doamna Michele Ramis, în vizită la Naval Group, la deschiderea BSDA – Foto: Calea Europeană

Calea Europeană: Este o provocare destul de mare pentru a stabili un nivel adecvat de ambiție după o sută de ani de istorie. Acum un secol era vorba despre supraviețuire, nu despre ambiție și avem garanții destul de puternice din partea NATO și UE, trebuie să ne prezentăm în continuare ca parteneri puternici în aceste organizații.

Ambasadorul Republicii Franceze la București, doamna Michele Ramis, în vizită la Naval Group, la deschiderea BSDA Foto – Calea Europeană

Alain Guillou: Cum a început investiția Dacia acum 10 ani? Dacia este acum numărul unu, se răspândește peste tot, mai ales în Franța. Când urmăriți dezvoltarea Dacia Renault, care are cea mai bună perspectivă, imaginați-vă la fel forțele navale. Avem o istorie comună, mulți români vorbesc franceză, avem aceleași rădăcini culturale. Este o chestiune de concurență, dar suntem foarte convinși că România poate fi un partener puternic, unul cheie în cadrul NATO. Suntem pe deplin convinși că suntem alegerea corectă pentru România.

 

Daniel Buda

INTERVIU Daniel Buda (PNL, PPE): Este important ca pe durata Președinției române să cristalizăm direcțiile mari la nivel macrofinanciar, astfel încât statele membre să poată absorbi cât mai rapid fondurile europene alocate în viitorul CFM

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

Este important ca pe durata Președinției române a Consiliului Uniunii Europene să cristalizăm direcțiile mari la nivel macrofinanciar, care sunt liniile pe care le putem stabili, astfel încât statele membre să aibă posibilitatea de a implementa cât mai rapid acest proces de absorbție a fondurilor europene, a declarat eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro n cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European la Strasbourg.
”Mi-aș dori foarte mult ca în perioada acestei Președinții să avem capacitatea de a determina acele state care nu sunt de acord cu creșterea contribuțiilor statelor membre la această anvelopă bugetară la nivelul UE pentru a putea satisface nevoile de care are UE. Printre acesta state aș enumera Austria, Olanda, chiar și Franța. Cred că acesta trebuie să fie un obiectiv substanțial, și anume acela de a convinge aceste state să facă alocări bugetare suplimentare în vederea creșterii bugetului pentru a acoperi toate nevoile pe care UE le are astăzi și aici mă refer la sectorul agricol. Chiar dacă România nu are parte de tăieri bugetare semnificative pe plățile directe, pe politica de coeziune, unde avem creștere de 8%, per ansamblu, avem tăieri în această zonă a PAC și de Coeziune”, a spus Daniel Buda, făcând trimitere la unul dintre dosarele importante pe care România le are de gestionat, și anume viitorul Cadru Financiar Multianului 2021-2027.

 

Acesta și-a exprimat dorința ca ”această Președinție ( n.r. română a Consiliului UE) să fie una de succes pentru că aceasta nu aparține guvernului României și poporului român și îmi doresc să avem reușite pe parcursul acestei Președinții. Sper ca această componentă tehnică care se află la Reprezentanța României la Uniunea Europeană să aibă capacitatea de a gestiona în mod eficient toate dosarele pe care le avem în lucru, peste 200 de dosare”, a mai spus Buda.
Brexit.  România trebuie să fie pregătită pentru a veni în sprijinul cetățenilor români care se află acolo
Făcând trimitere la votul de marți seara din Parlamentul birtanic, în urma căruia acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, convenit de Guvernul May cu negociatorii de la Bruxelles, a fost respins, eurodeputatul a spus că ”România trebuie să fie pregătită pentru a veni în sprijinul cetățenilor români care se află acolo, să fim convinși că Marea Britanie nu îți poate menține buna funcționalitate în diverse domenii precum cel medical, asistență socială, învățământ fără muncitorii din afara Marii Britanii”.
În opinia sa, votul de marți seara ”este un lucru bun pentru că deschide perspectiva rămânerii Marii Britanii în Uniunea Europeană. Sunt aproape convins că avem această variantă de lucru destul de serios de luat în calcul. În mod cert, guvernul Theresa May nu poate să mai rămână în funcție. Vorbim acum de alegeri anticipate unde, proabil, vor fi suprapuse cu un nou referendum în ceea ce privește rămânerea Marii Britanii în UE”.

România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.

În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

.

Continue Reading

Emilian Pavel

INTERVIU Eurodeputatul Emilian Pavel (PSD, S&D): ,,Forțele politice române trebuie să coopereze și să rezolve nedreptățile făcute României privind Schengen”

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

,,Forțele politice române trebuie să coopereze și să rezolve nedreptățile făcute României privind Schengen”, a declarat eurodeputatul Emilian Pavel (PSD, S&D), într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European la Strasbourg.

Mai multe declarații aici:

Președinția română și-a prezentat prioritățiile ieri in plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

,,Premierul Viroica Dăncilă a prezentat un program ambițios, dar care a avut parte și de contre, pe care nu le inteleg, în general nu s-au adus ajustări la programul nostru. Am fost surprins în mod negativ. Fiecare trebuie să coopereze și să rezolve nedreptățile făcute României privind Schengen (mecanismul de verificare și cooperare) sau vizele cu SUA care nu respectă principiul de reciprocitate. Sunt lucruri pe care le putem rezolva, dacă rezolvăm mai întâi disputele interne.”

S-au făcut pași concreți în Parlamentul European pentru intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen, ieri Premierul României a menționat că românii resimt o inechtitate privind aderarea noastră. Este acesta un posibil subiect pe care România ar trebui să îl propună pe agenda Consiliului Justiției și Afacerilor Interne?

,,Categorica da, să nu uităm că am platit până în 2018 sume importante pentru retehnologizarea frontierelor interne si externe. Avem cost suplimnetar și pe partea economică. Dacă Bulgaria nu au avut forța necesară să pună acest siubect în Consiliul JAI, România trebuie sa o facă. O eventuală opunere din partea unor state mebre ar însemna poate un proces la Curtea Europeană de Justiție. Pentru că, un refuz trebuie să vină cu o explicație scrisă și eventual explicația să fie contestată. Lucrurile trebuie discutate și cred că până la sfârșitul președinției rotative a României, trebuie să intrăm în spațiul Schengen pe toate planurile, nu doar pe cel terestru, maritim sau aerian.

Ce trebuie să facă România în timpul acestui mandat? Privind Brexit și cele 242 de dosare legislative?

,,Trebuie să găsim o coeziune politică. Am reușit după referendumul privind Brexit, să ne unim forțele la nivel de 27 state membre și să discutăm sau să negociem în bloc cu Regatul Unit. În cazul politicii migrației nu găsim această cale de mijloc și asta este o mare provocare pentru presedinția noastră. Până acum nu a existat o asumare politică din partea preșdințiilor anterioare pentru dosarele dificile, precum cel al migrației. Avem acum atât de multe dosare legislative, pentru că nu a existat voință politică. Dacă toate forțele politice din România cooperează, ne putem asuma împreună aceste solutii de mijloc, dacă nu, vom pasa proiecte importante viitorelor președinții. Conflictul interior nu trebuie adus pe scena Europei.”

La finalul summitului european din decembrie anul trecut, Klaus Iohannis, împreună cu ceilalți șefi de state și de guverne au cerut viitoarei președinții redactarea unei orientări pentru aducerea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) cât mai aproape de final pentru următoarea președinție. În acest sens, România, indiferent de reprezentare, și-a luat anumite responsabilități. Credeți că acestea pot fi ignorate?

,,Sunt convins că vom reuși prin experții noștri, prin miniștri, reprezentanții guvernului să găsim acele soluții de mijloc, dar avem nevoie și de sprijinul grupurilor politice din Parlamentul European, dar și de acasă. Repet, dacă reușim să ajungem la un compromis, de exemplu pe viitorul CFM, politica de apărare, finanțarea pentru inovare sau viitorul cadru de funcționare a programului Erasmus+, unde sunt negociator, vom avea nevoie de toată susținerea forțelor politice de acasă. Dacă aceasta nu este, nu vom reuși să ne încadrăm în acest program strâns și riscăm să nu fim credibili. La finele lui octombrie 2019 se dorește finalizarea negocierilor privind viitorul CFM, în care intră două politici foarte importante pentru România, Politica Agricolă Comună și de Coeziune. care în propunerile Comisiei Europene au beneficiat de creșteri alocate României.”

Făceați referire la obținerea consensului; ce cale de mijloc poate găsi președinția română pentru un subiect foarte dezbătut în Parlamentul European și asupra căruia se va vota mâine, acela al înghețării plăților din fonduri europene către statele membre care încalcă principiile statului de drept? Asupra acestui subiect ar urma să se pronunțe Consiliul, însă cu siguranță Polonia și Ungaria se vor opune.

”În primul rând, trebuie identificate aceleași mecanise de verificare a respectării statului de drept pentru toată lumea. MCV-ul este, în cazul României, cel mai bun exemplu de discriminare; dacă nu aplicăm aceleași criterii pentru toate statele și doar într-unele vedem abaterile de la drepturile omului sau încalcarea libertății la libera exprimare, atunci acest mecanism devine ineficient. Așa cum am susținut și în Comisia LIBE, nu voi susține niciodată un amendament care se aplică doar Bulgariei și României pentru că sunt de opinie că toți cetățenii și toate statele membre ale UE sunt egale. România se află pe locul 14 într-un top al problemelor legate de corupție, deci mecanisme de monitorizare și combatere a acesteia se pot aplica și altor state. Există un raport anual al Comisiei Europene privind corupția, dar nu este publicat, deoarece în 2014 au existat câteva state membre mai mari care au cerut încetarea acestei practici fiind deranjate de unele concluzii, urmând ca guvernele să fie singurele care primesc aceste documente. Ori acest lucru nu poate fi acceptat. Nu putem arăta cu degetul doar anumite state membre și să punem ștampile de corupți sau sisteme judiciare care nu respectă principiile europene doar pentru că sunt mai noi sau mai mici în UE.”

 

România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.

În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

.

Continue Reading

Ana Claudia Țapardel

INTERVIU Eurodeputatul Claudia Țapardel (PSD, S&D): ,,Numai printr-o muncă de echipă putem obține rezultate care deservesc interesul național”

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

,,Numai printr-o muncă de echipă putem obține rezultate care deservesc interesul național”a declarat eurodeputatul Claudia Țapardel (PSD, S&D), într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European la Strasbourg.

Mai multe declarații aici:

Dumneavoastră, doamna Țapadel, sunteți unul dintre cei mai vocali susținători ai drepturilor românilor din Marea Britanie. Ce înseamnă pentru cetățenii români ceea ce s-a întâmplat aseară în Parlamentul britanic?

,,Momentan nu sunt motive de îngrijorare pentru că aseară a fost doar un vot de respingere a raportului de negociere a Acordului privind retragerea și în aceste condiții va urma o serie de negocieri între reprezentantul Parlamentului European, dl. Verhofstadt, dl. Barnier și reprezentanții Marii Britanii, după care sunt convinsă că se va merge din nou la un vot în parlamentul britanic. În ceea ce privește drepturile muncitorilor români din Marea Britanie, vă asigur că acestea sunt protejate și nu sunt negociabile. Vom susține în continuare că românii care lucrează aici trebuie să se bucure de aceleași drepturi și libertăți de care se bucură toți cetățenii europeni. Să nu uităm de respectarea principiului reciprocității care presupune ca cetățenii români, dar și ceilalți cetățeni ai UE trebuie să beneficieze în Marea Britanie de aceleași drepturi și libertăți de care se bucură cetățenii britanici în Uniune.”

Premierul Viorica Dăncilă a facut ieri apel la coeziune și consens în cadrul discursului de prezentare a priorităților Președinției României la Consiliul UE din plenul Parlamentului European, dar președinția noastră este foarte aproape de o ieșire forțată a Marii Britanii din Uniunii și de ultima plenară a Parlamentului European înainte de alegeri. Ce poate face președinția română în acest timp restrâns și cu ce rămâne Uniunea Europeană după discursul premierului?

,,Cred că Romania va avea posibilitatea de a-și demonstra capacitatea administrativă și forța de a negocia si gestiona afacerile europene, de a-si exercita rolul în construcția europeană în contextul unei situații delicate ce ține de Brexit, de stabilirea viitorului Cadru Financiar Multianual, de organizarea alegerilor pentru Parlamentul European și de stabilirea direcției în care Uniunea se va îndrepta în următorii ani. România și-a asumat cu curaj și cu responsabilitate rolul de a negocia și finaliza cele mai presante dosare pe care le-a urmărit de-a lungul președinției austriece; ne concentrăm pe rezolvarea situației delicate a retagerii Marii Britanii din UE, pe Cadrul Financial Multianual în strânsă legătură cu Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, unde ne menținem poziția referitore la nevoia de a nu afecta în niciun fel fondurile europene atât de importante pentru țările din Europa Centrală și de Est. Asemeni premierului Dăncilă, cred că avem nevoie de mai mult sprijin din partea UE, concretizat în aceste fonduri de coeziune și alte instrumente financiare, dar care trebuie să revină în mod egal tuturor statelor membre dacă ne dorim o Uniune Europeană cu o dezvoltare egală. […] am trăit o perioadă tensionată pornind de la atentatele teroriste, de la decizia de ieșire a Marii Britanii, tendințele populiste care au măcinat unitatea UE, iar premierul a făcut apel la unitate si solidaritate pentru că nu avem nevoie în niciun caz de o Europă pe mai multe viteze și divizată. Mai vreau să adaug un lucru foarte important: Romania deține din punct de vedere geografic o pozitie strategică în UE și își poate asuma rolul de lider regional cu capacitatea de a deveni un factor de echilibru si armonizare a intereselor statelor membre.

Premierul a abordat foarte corect problema aderării României la Spațiul Schengen. Considerați că aceasta poate fi un real câștig al țării noastre pe perioada președinției?

,,Și eu îmi doresc foarte mult ca în anul 2019, dacă vorbim de o Europă egală și corectă, să fie asigurată ridicarea MCV pentru România și Bulgaria și să avem un Spațiu Schengen consolidat în care cele două state să fie integrate pe deplin. România îndeplinește de mai bine de 7 ani aceste standarde după cum reiese din declarațiile oficiale și rapoartele Comisiei Europene si ale Palamentului European. Mai este, însă, nevoie de o decizie care se ia la nivelul Consiliului European și aici ar fi necesar ajutorul domnului președinte în calitate de participant la aceste reuniuni. Numai printr-o muncă de echipă putem obține rezultate care deservesc interesul național.

România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.

În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

.

Continue Reading

Trending