Connect with us

INTERVIURI

Interviu cu Alain Guillou, Vicepreședintele Executiv al Naval Group, furnizor de nave militare pentru cea mai puternică flotă europeană din NATO: Visul nostru este să dezvoltăm împreună cu partenerul nostru român – SNC – Șantier Naval Constanța, o cooperare industrială care să se extindă pe drumul deschis de Dacia, pentru un succes remarcabil

Published

on

Alain Guillou, Vicepreședintele Executiv al Naval Group, a declarat în deschiderea ediției din 2018 a BSDA că dorește să dezvolte împreună cu partenerul român o cooperare industrială pe termen lung: „Sunt foarte bucuros să fiu aici la BSDA. Suntem pe deplin convinși că Naval Group poate oferi Marinei române cele mai eficiente nave de luptă care îndeplinesc cele mai înalte cerințe pentru a face față amenințărilor actuale și viitoare în Marea Neagră. Corvetele noastre Gowind sunt descendentele fregatelor FREMM și BELHARRA, dezvoltate în parteneriat cu Marina franceză. Sunt complet interoperabile și cuprind pe deplin cele mai avansate tehnologii pentru lupta anti-aeriană, anti-submarin și împotriva navelor inamice. Dincolo de nava în sine, visul nostru este să dezvoltăm împreună cu partenerul nostru roman – SNC – Șantier Naval Constanța, o cooperare industrială care să se extindă pe drumul deschis de Dacia, pentru un succes remarcabil”.

Calea Europeană: Sunteți Vicepreședinte Executiv al Naval Group. După cum știm, ați petrecut cea mai mare parte a carierei dumneavoastă în poziții în dimensiuni operaționale legate de managementul schimbărilor sociale, managementul industrial, cooperarea internațională, după o carieră multifuncțională operațională și în administrația centrală. Timp de cinci ani ați condus resursele umane și operarațiunile companiei, fiind unul dintre principalii arhitecți ai competitivității grupului pentru negocierile privind acordul general de performanță cu partenerii sociali și reducerile generale și renegocierile acordurilor privind reducerea timpului de lucru. În paralel, ați efectuat o revizuire completă a sistemelor de date pentru un program maritim major pentru a vă asigura că ați putea obține cele mai înalte standarde pentru industrie. Ați reînnoit dinamica operațiunilor pentru industria de afaceri subacvatice, în special pentru piața de export. Sunteți aici în București, ne îndreptăm spre unul dintre cele mai importante evenimente din domeniu, BSDA. Ce puteți spune despre excelența tehnică a Naval Group și a produselor sale?

Alain Guillou: Naval Group aparține acelui grup restrâns de companii foarte calificate, orientate spre viitor, dar care au și o bogată experiență. Consider că am reușit să supraviețuim pentru că am fost întotdeauna în prima linie a tehnicilor și tehnologiilor navale. În tot acest timp am lucrat cu Marina franceză, care străbate mările în activitățile de descurajare. Noi putem oferi astăzi cele mai performante tehnici și tehnologii navale pentru că investim foarte mult.

Gowind Corvette, Photo Credit: Naval Group

Citiți și: BSDA 2018. Alain Guillou, Vicepreședinte Executiv al Naval Group: România și Franța au o relație îndelungată, iar compania Naval Group ar fi foarte încântată să scrie o nouă pagină a acestei cooperări speciale

Calea Europeană: Unele dintre capacitățile speciale ale corvetei Gowind este aceea a sistemului anti-submarin. Ce puteți spune mai multe despre aceste capabilități și despre celelalte capabilități pe care le are Gowind?

Alain Guillou: Trebuie să subliniem că nava noastră este descendenta fregatelor franceze și este capabilă să lupte împotriva oricărui tip de amenințare: poate lansa rachete, poate lupta împotriva avioanelor și împotriva submarinelor, împotriva torpilelelor și așa mai departe. Pentru a avea capacitatea globală de a face față tuturor tipurilor de amenințări, trebuie să fii într-un parteneriat foarte strâns cu Marina franceză. Nu poți înțelege cum va funcționa sau cum arăta câmpul de luptă al viitorului dacă nu ai un parteneriat strâns cu o marină de prim rang din cadrul NATO. Noi avem un parteneriat strâns cu Marina franceză, lucrăm împreună în fiecare zi, avem un angajament puternic și putem să înțelegem mai bine care vor fi amenințările viitorului pentru a dezvolta tehnologii pe măsură. Pentru a lupta eficient împotriva amenințării reprezentate de submarine, trebuie să cunoști foarte bine tehnicile și tehnologiile legate de submarine și torpile. De asemenea, pentru a lupta împotriva amenințărilor de la suprafață, trebuie să cunoști foarte bine tehnologiile legate de navele de suprafață. Când vorbim despre tehnologii  sau despre lupta subacvatică, vorbim despre sisteme complete. Capacitatea unui echipament merge mână în mână cu discreția lui. Pentru că producem sisteme de management al luptei, asigurăm lanțul complet pentru înțelegerea mediului de luptă. Avem cel mai mare respect pentru competitorii noștri, dar ceilalți trei competitori construiesc  nave și după aceea cumpără sistemele de management al luptei de la alte companii. Astfel, nu au cum să furnizeze același nivel de expertiză ca Naval Group.

Foto: Calea Europeană

Calea Europeană: Oferiți cea mai bună expertiză deoarece lucrați cu Marina națională, oferiți soluții pentru aceasta, iar Marina franceză are cea mai importantă flotă din Europa din cadrul membrilor NATO.

Alain Guillou: Pentru a putea confrunta amenințări globale, trebuie să ai o perpectivă globală și un sistem integrat. Designul lui Gowind provine din designul FREMM care cuprinde toate capabilitățile fregatelor de primă clasă. Fregatele noastre sunt primele digitalizate și sunt capabile să facă față și amenințărilor cibernetice. Gowind mostenește capabilitățile care cuprind aceleasi tip de armament, la nivel subacvatic, dar și pentru lupta anti-aeriană. Corveta Gowind este o navă de război integrată.

Calea Europeană: Este bine de știut pentru că noi în România avem Marea Neagră, fiind în partea estică a UE și NATO. Care ar putea fi relevanța concretă a Gowind în Marea Neagră?

Alain Guillou: În primul rând, țara ar fi capabilă să facă față amenințărilor subacvatice și nu ar avea nevoie de nave mari, ci de capabilități complete, de luptă anti-aeriană, anti-submarin, care să facă față unui atac terorist sau unui atac cibernetic. Săptămâna trecută a avut loc în România exercițiul NATO Sea Shield 2018. O astfel de corvetă ar însemna deopotrivă capabilități navale în Marea Neagră și integrare în flota NATO.

Calea Europeană: Este bine de știut că luați în considerare și amenințarea cibernetică, deoarece aceasta crește continuu.

Alain Guillou: Vrem să ne asigurăm că ne putem proteja echipamentul și că avem back-up-uri. Și aici avem o perspectivă globală, pentru că noi considerăm amenințarea cibernetice drept una dintre principalele provocări ale următorilor zece ani.

Calea Europeană: Puteți să ne spuneți mai multe despre dimensiunea importanței și experiența îndelungată a Naval Group?

Foto: Calea Europeană

Alain Guillou: Întotdeauna am investit în competențe pe termen lung. Suntem mereu dornici să ne împărtășim experiența și cunoștințele, așa cum am făcut acum douăzeci sau treizeci de ani. Avem cooperare cu șantierele navale, colaborăm cu diferite companii, investim mai mult în noile tehnologii. Dacă am reușit să supraviețuim pentru atâția ani și să fim în prima linie a tehnologiilor, se datorează faptului că am investit întotdeauna în resursele umane.

Calea Europeană: Puteți menționa câteva exemple de țări unde ați dezvoltat deja proiecte?

Alain Guillou:  Egipt, Malaezia, Singapore, India, Brazilia, Emiratele Arabe Unite.

Calea Europeană: Deci aveți o prezență internațională, nu numai europeană. Ați menționat activitățile de cercetare, dar și dorința de a implica  companiile locale și pentru a dezvolta parteneriate pe termen mediu și lung…

Alain Guillou: În primul rând, am selectat un șantier naval ca partener analizand capabilitățile acestuia. Am decis să încheiem un acord cu SNC – Șantierul Naval Constanța. Suntem cu adevărat încrezători că putem face un transfer de tehnologie, pentru că noi nu furnizăm doar nave, ci construim o relație de parteneriat pe termen lung cu șantierul și vrem să ne asigurăm că șantierul va putea dezvolta o bază pentru el însuși.

Calea Europeană: Între timp, să nu uităm de declarația curajoasă a Comisiei Europene pentru următorul buget care include pentru prima dată un buget imens, unul important, mai mult de 24 de miliarde de euro, pentru apărare, cercetare. Ne apropiem de partea finală a interviului, vorbim despre o propunere privind o mai bună apărare în Marea Neagră, scenariul concret pentru România. Care ar putea fi noile tendințe în tehnologiile de luptă navale și experiența franceză? Știu că este o întrebare dificilă și o problemă foarte caldă, dar sunt sigur că fiecare român se gândește la flotele din Marea Neagră, nu toată lumea este inginer, dar este timpul să ne dăm seama cum ne putem apăra mai bine în astfel de scenarii .

Alain Guillou: Voi spune din nou că este important să putem integra noi tehnologii și pentru aceasta trebuie să gândim întotdeauna în avans, pentru a anticipa situațiile viitorului. Noi nu construim o navă pentru a face față provocărilor de astăzi, ci provocărilor viitorului. Suntem încrezători că putem pregăti noi tehnologii în avans, pentru că avem capacitatea să anticipăm. Dacă întârziem astăzi, vom întârzia mâine și vom pierde. Cred că aceasta este perspectiva corectă asupra apărării.

Ambasadorul Republicii Franceze la București, doamna Michele Ramis, în vizită la Naval Group, la deschiderea BSDA – Foto: Calea Europeană

Calea Europeană: Este o provocare destul de mare pentru a stabili un nivel adecvat de ambiție după o sută de ani de istorie. Acum un secol era vorba despre supraviețuire, nu despre ambiție și avem garanții destul de puternice din partea NATO și UE, trebuie să ne prezentăm în continuare ca parteneri puternici în aceste organizații.

Ambasadorul Republicii Franceze la București, doamna Michele Ramis, în vizită la Naval Group, la deschiderea BSDA Foto – Calea Europeană

Alain Guillou: Cum a început investiția Dacia acum 10 ani? Dacia este acum numărul unu, se răspândește peste tot, mai ales în Franța. Când urmăriți dezvoltarea Dacia Renault, care are cea mai bună perspectivă, imaginați-vă la fel forțele navale. Avem o istorie comună, mulți români vorbesc franceză, avem aceleași rădăcini culturale. Este o chestiune de concurență, dar suntem foarte convinși că România poate fi un partener puternic, unul cheie în cadrul NATO. Suntem pe deplin convinși că suntem alegerea corectă pentru România.

 

 

 

INTERVIURI

Președintele Parlamentului European, despre aderarea României la Schengen: “Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Parlamentului European a afirmat luni că este în interesul tuturor statelor membre și al instituțiilor UE ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue și ca toată Europa să poată beneficia de spațiul de liberă circulație.

“Cred că este interesul tuturor că acest proces să continue. După cum știți, sunt diferiți pași care trebuie îndepliniți și diferite evaluări care trebuie făcute constant. Desigur, sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European”, a spus David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

“Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli, răspunzând astfel unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Parlamentul European a solicitat statelor membre și Consiliului Uniunii Europene să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen, într-o rezoluție adoptată la 19 iunie, cu o largă majoritate de 520 voturi pentru, 86 împotrivă și 59 abțineri și care se referă la restabilirea rapidă și completă a liberei circulații transfrontaliere în urma crizei COVID-19.

Eurodeputații solicită, de asemenea, Consiliului și statelor membre să își intensifice eforturile în ceea ce privește integrarea spațiului Schengen și să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România și Croația în spațiul Schengen“, se arată în comunicatul remis CaleaEuropeană.ro.

Cât privește admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen, apelul Parlamentului European reprezintă un mesaj politic ce se înscrie în linia declaraţiei comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a propus recent ca România, Bulgaria şi Croaţia să adere la Schengen, ca “măsură de actualizare şi consolidare a acestui spaţiu”.

Parlamentul European a dat undă verde încă din 2011 pentru aderarea Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, poziție reafimată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european.

În ceea ce privește Croația, cel mai tânăr membru al Uniunii Europene, aceasta a primit undă verde din partea Comisiei Europene în luna octombrie a anului 2019 pentru aderarea la spațiul Schengen.

Decizia finală pentru aderarea deplină a unui stat membru la spaţiul Schengen necesită un vot în unanimitate al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Președintele Parlamentului European David Sassoli: Vom copleși cu datorii viitoarele generații. Dacă răspunsul UE nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Măsurile ce urmează a fi decise de statele membre și instituțiile UE pentru redresarea economică post-pandemie a Europei vor copleși cu datorii viitoarele generații, a avertizat luni președintele Parlamentului European, David Sassoli, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro și alte cinci publicații din Franța, Germania, Irlanda, Italia și Spania.

Șeful co-legislativului european a solicitat statelor membre să asculte și să ia în considerare poziția exprimată de Parlamentul European, subliniind că “dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor“.

“Toată lumea depune eforturile sale maxime pentru a ajunge la un acord. Nu cred că avea sens să discutăm dacă nu aveam încredere unul în celălalt, că putem face acest lucru și cu putem ajunge la un rezultat bun. Însă, nimic nu poate fi luat de la sine. Cu siguranță, am încredere că vom ajunge la un rezultat pozitiv în cadrul acestui proces pentru că este în interesul tuturor. În mod special, dacă solicitările Parlamentului sunt ascultate, atunci cred că lucrurile ar fi mai ușoare”, a spus Sassoli, în interviul acordat pentru Konbini.com (Franța), T-online.de (Germania), TheJournal.ie (Irlanda), Open.online (Italia), CaleaEuropeană.ro (România) și HuffingtonPost.es (Spania).

Citiți și Parlamentul European se reunește în plen: Angela Merkel vine în hemiciclul democrației europene pentru a prezenta prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE

Președintele Parlamentului European urmează să poarte miercuri discuții cu cancelarul german Angela Merkel, în contextul în care aceasta prezintă în plenul de la Bruxelles prioritățile președinției Germaniei la Consiliul UE. De asemenea, Sassoli va participa la prima rundă de negocieri inter-instituționale alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, și cancelarul Angela Merkel în calitate de reprezentant al președinției rotative a Consiliului UE.

El a mai spus că este neclar cât timp vor dura aceste negocieri, mai ales în condițiile în care Comisia Europeană, Germania și Franța fac presiuni pentru un acord rapid asupra planului gigantic de 1.850 de miliarde de euro. Cu toate acestea, David Sassoli a spus că va reitera poziția Parlamentului European.

“Nu putem merge cu spatele, nu putem pune la îndoială sumele stabilite de planul Comisiei, trebuie să avem un calendar adecvat care să includă data exactă când resursele proprii vor intra în vigoare. Cu privire la CFM, vrem să discutăm câteva linii bugetare cu care nu suntem mulțumiți și mă refer la liniile bugetare privind cultura, Erasmus și cercetarea. Nu putem tăia bani în ce-i privește pe tineri, dacă vrem ca tinerii să fie viitorul Europei (…) Cu toții trebuie să facem un efort comun. Trebuie să spunem celorlalte instituții că noi vom copleși cu datorii viitoarele generații, fie că vorbim de împrumuturi sau de subvenții, asta se va întâmpla (…) Dacă răspunsul Uniunii Europene și al statelor membre nu va fi suficient, atunci vom pune în pericol viitorul tinerilor (…) Dacă vom intra în datorii, dar nu oferim nimic care să construiască un viitor pentru generațiile tinere, atunci vom fura resurse de la generațiile tinere“, a avertizat președintele PE.

“Nu este suficient să ajungă la un acord în Consiliu pe instrumentul de redresare și pe bugetul multianual. Trebuie să vină în Parlament cu ele. Cred că este o idee bună să asculte Parlamentul. Cu cât ascultă mai mult Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să ajungă să ajungă la soluții. Cred că urmează săptămâni intense înaintea noastră. Vom lucra din greu și cred că Comisia a arătat că are abilități bune de ascultare. Ei vor să activeze articolul 324 din Tratat. Acest lucru transmite un semnal bun, de a începe dezbateri între instituții care să conducă la un rezultat bun. Cu cât vor asculta mai mult ce spune Parlamentul, cu atât va fi mai ușor să găsim soluții“, a completat el.

Înaintea prezentării de către Germania a priorităților sale la cârma UE, David Sassoli a apreciat că ambițiile președinției semestriale germane sunt în deplin acord cu solicitările Parlamentului European. 

“Avem nevoie de o Europă care relansează toate economiile statelor membre și avem nevoie ca cetățenii să fie într-o poziție în care să poată ieși din această situație teribilă”, a afirmat acesta.

Pe de altă parte, David Sassoli a făcut un apel către președinția germană și către instituțiile UE să reducă diferențele dintre Nord și Sud.

“Am spus de multe ori că Europa va fi mai unită atunci când va reduce diferențele dintre Nord și Sud. (…) Dacă președinția germană și instituțiile UE acționează către această viziune, cred că vom putea spune că am atins obiectivele pe care ni le-am asumat la începutul lunii martie, când toată lumea a înțeles că fie Uniunea Europeană va fi întărită, fie se va prăbuși. Trebuie să continuăm să ne consolidăm Uniunea. În termeni practici, asta înseamnă să dăm Uniunii Europene noi instrumente. Putem aborda provocări globale numai dacă dăm Uniunii Europene noi puteri. De aceea, un proces de care nu am uitat și care va fi relansat de o manieră mai intensă este Conferința privind Viitorul Europei”, a mai precizat el.

De asemenea, David Sassoli a subliniat că este nevoie de o Europă mai independentă, mai rezilientă și mai autonomă în fața efectelor crizelor. “Dar pentru a face asta, trebuie să avem punctul nostru de vedere propriu. Trebuie să aducem înapoi în Europa mare parte din producția pe care am delegat-o altora. Pentru a face asta trebuie să reflectăm la cum putem fi un jucător pe scena internațională”, a mai spus el.

Citiți și Președinția Germaniei la Consiliul UE susține aderarea României la Schengen: Prin cancelarul Angela Merkel, am avut deja idei concrete precum intrarea cu aeroporturile

Președintele Parlamentului European a mai subliniat că este în interesul tuturor ca procesul de reformă și de extindere a spațiului Schengen să continue, întrebat fiind de contextul unei posibile aderări a Bulgariei, României și Croației la spațiul de liberă circulație

Sper că toată Europa să poată beneficia de Schengen. Acesta este punctul de vedere al Parlamentului European. (…) Sunt bucuros să văd că președinția germană pune accentul pe înaintarea procesului de aderare. Sper că asta poate ajuta la integrarea mai bună a cetățenilor și a companiilor și să beneficieze de libertatea de mișcare, care este foarte importantă. După cum știți, Parlamentul a fost mereu angajat către acest obiectiv și vedem toate evoluțiile într-o lumină pozitivă“, a mai precizat David Sassoli.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Tudor Ciuhodaru solicită sprijin de la Bruxelles pentru înființarea Companiei Farmaceutice Române ca parte a strategiei UE pentru asigurarea autonomiei producției și aprovizionării cu medicamente

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Singura opțiune sănătoasă pentru a depăși vulnerabilitățile sanitare în contextul unei viitoare crize de magnitudinea celei produse de noul coronavirus este elaborarea unei noi strategii europene privind politicile de sănătate, care să cuprindă standarde comune de calitate privind serviciile medicale și autonomie în asigurarea lanțurilor de aprovizionare cu medicamente, a declarat, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, Conf. univ. dr. Tudor Ciuhodaru, actualmente eurodeputat (PSD, S&D) și medic primar urgențe în cadrul Spitalului Clinic de Urgență ,,Prof. Dr.Nicolae Oblu” din Iași.

Strategie Europeană privind Politicile de Sănătate

Criza coronavirusului a evidențiat neajunsuri importante ale sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană în ceea ce privește capacitatea spitalelor de a gestiona un număr foarte ridicat de cazuri în condiții speciale de siguranță, dotarea cu echipamente necesare atât pentru personalul medical cât și pentru populația expusă riscului de îmbolnăvire comunitară, aprovizionarea cu medicamente sau asigurarea serviciilor medicale pentru bolnavii cronici, precum și dificultăți privind implementarea unui răspuns coordonat la nivel european pentru combaterea pandemiei. 

Abordând chestiunea întreruperilor în aprovizionarea cu medicamente, precum Euthyrox – medicament utilizat în tratarea deficiențelor hormonale tiroidiene, Tudor Ciuhodaru vorbit despre soluțiile posibile atât pentru evitarea unor situații asemănătoare în cazul unui al doilea val de COVID-19 în următoarele șase luni, precum și pentru întărirea rezilienței sistemelor de sănătate la nivelul Uniunii Europene și ameliorarea sănătății populației. Astfel, bazându-se pe experiența sa practică în domeniul medical, eurodeputatul social-democrat a intervenit pe lângă Comisia Europeană cu cinci solicitări urgente, care privesc atât România cât și Uniunea Europeană:

(1) Introducerea unui Program Unitar European de Sănătate, care să se bazeze pe un standard european de calitate în sănătate, pe care Tudor Ciuhodaru l-a propus deja în Parlamentul European. Acesta presupune (după modelul NATO ce prevede alocare a 2% pentru apărare) alocarea minim a 6% din PIB pentru sănătate la nivelul fiecărui stat, Uniunea venind cu sume suplimentare în zonele/domeniile cu vulnerabilități (prin programe de tip REACT-EU).

Vreau să fim tratați la Iași, București, Timișoara, Alba Iulia, Oradea la fel ca la Bruxelles”, spune eurodeputatul român. 

(2) Înființarea CFR (Companiei Farmaceutice Române) care trebuie să includă cel puțin o fabrică de vaccinuri și de materiale sanitare. Antibiotice Iași poate deveni o parte importantă în această construcție menită să asigure tot ce e necesar într-un context geopolitic și epidemiologic delicat. Tudor Ciuhodaru consideră că redeschiderea Institutului Cantacuzino trebuie să devină o prioritate și la nivel european și să beneficieze de finanțare corespunzătoare.

Soluția mea legislativă a fost adoptată deja în Parlamentul României (după ce a fost depusă de 7 ori!) dar e momentul să accelerăm și la nivel euopean redeschiderea acestui obiectiv strategic nu doar pentru România (în contextul epidemiilor de gripă, coronavirus și rujeolă). O strategie a Comisiei Europene în domeniul farmaceutic va fi realizată până la sfârșiul acestui an, iar 10 milioane de euro sunt accesibili și pentru acest demers”, informează acesta.

(3) Alocarea fondurilor necesare Spitalelor Regionale de Urgență.

Iașul este primul oraș din Româna care va beneficia de un Spital Regional. Comisia Europeană a primit deja cererea de finanțare. Proiectul meu de suflet, atât de necesar, merge mai departe”, precizeză medicul de la Iași. 

(4) Un plan unic de combatere a cancerului la nivel european care se referă la prevenție, tratament, sprijin al pacienților oncologici dar și la cercetarea acestei patologii. În acest sens, Tudor Ciuhodaru menționează că s-a reușit deja elaborarea unui cod european de prevenție a cancerului, care include 12 moduri prin care puteți reduce riscul acestei boli.

(5) Eliminarea dublului standard la alimente și sancționarea dură a celor ce încalcă normele privind siguranța alimentară (pesticide, antibiotice, perturbatori endocrini). Se dezvoltă o nouă strategie privind siguranța alimentară, aplicabilă din 2021, pentru a proteja atât consumatorii cât și mediul.

Tratament autorizat pentru infecția cu COVID-19

În ceea ce privește utilizarea unui tratament eficace împotriva infecției cu COVID-19, eurodeputatul PSD a fost întrebat despre stadiului procesului de emitere a autorizației de către Agenția Europeană a Medicamentului pentru comercializarea pe piața internă a Remdesivir, medicament care a avut rezultate pozitive în tratatea pacienților cu coronavirus din SUA.  În acest sens, Tudor Ciuhodaru a declarat că va avea o nouă întâlnire, pe 22 iunie, cu comisarul european Stella Kyriakides pentru a evalua stadiul acestui proces, menționând, totodată că a solicitat și prezentarea stadiului de dezvoltare a unui nou vaccin.

Până acum nu există un medicament/vaccin aprobat la nivel mondial și, chiar dacă unele par promițătoare am văzut numeroase controverse și erori la nivelul forurilor responsabile de sănătatea noastră. Cele mai optimiste previziuni vorbesc de un an, un an și jumătate pentru obținerea unei astfel de soluții medicale și să nu uităm că sunt multe boli infecțioase pentru care nu avem nici azi vaccin”, a specificat politicianul de la Bruxelles. 

De asemenea, eurodeputatul a precizat că a interpelat Comisia Europeană pentru a lămuri în ce mod vor fi distribuite fondurile de 7,4 mld. de euro strânse în urma teledonului mondial de la începutul lunii mai în vederea finanțării cercetării și dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19, precum și cine va avea acces la ele, în acest caz subliniind importanța ca aceste instrumente medicale să fie disponibile şi pentru ţările sărace, precum şi pentru cele bogate.

Asigurarea serviciilor medicale pentru bolnavii cronici

Aducând în discuție un sondaj realizat de OMS în 155 de țări, în luna mai, care a arătat că în majoritatea acestora furnizarea serviciilor de sănătate pentru diagnosticarea și tratarea hipertensiunii, afecțiunilor cardio- vasculare, a cancerului sau diabetului a fost îngreunată sau chiar întreruptă în contextul pandemiei COVID-19, Tudor Ciuhodaru a mai fost întrebat ce măsuri a luat România pentru a include bolile cronice în planul național de răspuns la coronavirus.

Astfel, Tudor Ciuhodaru a răspuns că a cerut „în repetate rânduri redeschiderea spitalelor pentru astfel de pacienți, zeci dintre acești ajungând la spital și fiind diagnosticați „chiar și cu forme grave ale tuberculozei”. În context, eurodeputatul trage „un nou semnal de alarmă privind erorile și haosul din strategia și aplicarea măsurilor din această pandemie”, care a adus în prim-plan „bolnavi umiliți, cozi pentru rețete și tratamente”. „Politica e una, știința e alta… Nu numai că majoritatea reacțiilor au fost tardive și mai mult pompieristice decât științifice, dar nici acum nu vedem semne de trezire în ceea ce ne privește”, deplânge acesta.

Programul „UE pentru sănătate” și oportunitățile pentru redresare post-pandemie

Încheiând într-o notă mai optimistă, Tudor Ciuhodaru a vorbit despre potențialul Programului „UE pentru sănătate”, finanțat cu 9,4 mld. de euro prin viitorul Cadru Financiar Multianual și Instrumentul Next Generation EU, de a avea o contribuție semnificativă la redresarea post-COVID-19, prin creșterea nivelului de sănătate a populației UE, consolidarea rezistenței sistemelor de sănătate și promovarea inovării în domeniul sănătății. 

E un program ambițios, o adevărată revoluție în sănătatea europeană”, spune eurodeputatul cu referire la potențialul acestuia de a acoperi lacunele din sistemele de sănătate deja cunoscute, precum și pe cele evidențiate de criza COVID-19. Astfel, Tudor Ciuhodaru precizează că susține „asigurarea și la nivel european a gratuității asistenței medicale pentru mamă și copil, accesul la diagnostic precoce și tratament pentru pacienții oncologici și cei cu boli rare, practic asigurarea unui adevărat trepied al sănătății prin programe naționale de sănătate, infrastructură medicală (de la spitale regionale la digitalizare)” și, nu în ultimul rând, prin asigurarea autonomiei producției farmaceutice la nivel european, în care înființarea unei Companii Farmaceutice Române poate avea un rol important. 

În acest sens, Tudor Ciuhodaru propune să așteptăm să vedem ce linii de finanțare se vor deschide sub Programul „UE pentru sănătate” și recomandă, ulterior, investiții în Institutul Cantacuzino care „poate deveni acum un brand de țară, în opinia sa. 


Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru (PSD, S&D), aflat la primul său mandat în Parlamentul European, este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu India, membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Legislativul de la Bruxelles. Specializat în medicina de urgență, Tudor Ciuhodaru activează ca medic primar în cadrul Spitalului Clinic de Urgență ,,Prof. Dr.Nicolae Oblu” din Iași.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending