Connect with us

INTERVIURI

Interviu cu Andrei Roth, fost analist financiar la Microsoft: Valoarea mea cea mai mare în România este că sunt integru şi că oamenii ştiu că se pot baza pe mine.

Published

on

Analistul financiar Andrei Roth – în vârstă de 28 de ani – s-a întors în România după o serie de succese profesionale în Statele Unite care au consemnat şi doi ani petrecuţi la Microsoft. De ce o asemenea decizie surprinzătoare? „Am vrut să profit de multiplele oportunităţi din ţară”, spune, fără ironie, Andrei Roth. Tânărul nu s-a întors totuşi acasă cu mâna goală. A adus cu el cunoştinţele dobândite la Universitatea Berkeley din California, experienţa profesională din Silicon Valley şi multe iniţiative, printre care una legată de promovarea turismului românesc. În ciuda acestora, Andrei crede că cele mai importante calităţi ale sale sunt integritatea şi faptul că oamenii se pot baza pe el. Cititi in continuare interviul acordat pentru Liga Studentilor Romani din Strainatate, cu sprijinul Romaniei Libere.
Care e povestea plecării tale din ţară?

Andrei Roth: Am plecat imediat după terminarea liceului. Ştiam că în România era greu să studiez ceea ce voiam eu: business-ul. Însă în mare, am plecat fiindcă tatăl meu era deja stabilit în America. Recunosc faptul că nu ţineam neapărat să părăsesc ţara. Nici nu am plecat cu bursă, nu am fost unul dintre copiii geniali din România, care au câştigat olimpiade internaţionale.

Dar ai devenit parte a elitei…

A.R.: În America e un sistem de învăţământ care permite oricui să ajungă în elită, deşi nu e uşor. Spre exemplu, eu m-am dus cu diploma de Bacalaureat şi m-am înscris la Foothill College, care este un „community college”. În mare, conceptul acesta presupune un sistem de şcoli publice, unde învăţământul se desfăşoară în contexte accesibile şi este promovat atât învăţământul de elită, cât şi „life long learning-ul”. Oricine se poate înscrie, iar înainte să începi cursurile, eşti evaluat la matematică şi engleză. În ambele cazuri, am avut punctaj maxim.

Deşi nu erai un vorbitor nativ

A.R.: Da, la engleză am ajuns la cel mai înalt nivel de non-nativi, iar la matematică la cel mai înalt nivel posibil. Iar asta în ciuda a ceea ce „îmi spunea” sistemul de învăţământ din România. Eu eram la profilul real, iar profesorul de română ne spunea că nu ştim să ne exprimăm. În mod ironic, ajuns în SUA, engleza a devenit pentru mine un punct forte, am luat premiul pentru cel mai bun vorbitor şi scriitor non-nativ din colegiu. Am descoperit atunci că am talent, primind feedback pozitiv de la profesori de engleză, de literatură, care
m-au încurajat. Scrisul mi-a devenit un atuu, am ajuns să îmi fac şi un blog personal. Am realizat că nu sunt „pe lângă”.

Dar „pe lângă” erau profesorii din ţară care nu te încurajau…

A.R.: Nu…de vină e sistemul de învăţământ, în care elevul notează ce îi este dictat de profesor şi apoi „recită” la examen.

Cum ai ajuns la Berkeley?

A.R.: Am aplicat doar la Berkeley după terminarea colegiului, deşi toţi îmi spuneau că e bine să aplici la mai multe universităţi. Însă eu „mi-am pus toţi sacii în aceeaşi căruţă”. Şi am fost admis.

Care e povestea din spatele dorinţei tale de a intra neapărat la Berkeley?

A.R.: La începutul anilor 2000 obişnuiam să intru pe forumul de la „Caţavencu” şi am dat peste Nic, un student român de la Berkeley. Apoi l-am cunoscut şi pe Ioan, un alt coleg. Ei au fost primele mele contacte de la Berkeley. Obişnuiam să merg la petreceri ale facultăţii înainte să fiu admis şi am cunoscut acolo oameni minunaţi.

Ai ajuns chiar să înfiinţezi prima organizaţie a studenţilor români de la Berkeley.

A.R.: Iniţial, am început să caut studenţi români din cadrul Berkeley pentru a-i reuni într-un mailing list (grup de discuţii pe email n.r.). I-am căutat în listele online ale facultăţii, după terminaţia numelui (în „-escu”) sau după prenume româneşti. Pe alţii i-am găsit prin metoda „din vorbă în vorbă” (Universitatea Berkeley are aproximativ 30.000 studenţi n.r.). Am format o comunitate mică, am început să ne întâlnim regulat, iar apoi am hotărât să o formalizăm. Aşa a luat naştere BORS – Berkeley Organization of Romanian Students.

Dă-mi un exemplu de activitate a „BORS”.

A.R.: Spre exemplu am propus vizionarea filmului Filantropica, la care au participat peste 100 de studenţi şi profesori ai Berkeley; sau festivalul „Spring Fest”, când găteam după reţete româneşti, din care putea gusta cine dorea. Am avut chiar o echipă de fotbal a românilor. Evenimentele româneşti din cămin au fost excepţionale, am avut o „reţetă” de energie şi pozitivism şi un nucleu de oameni incredibili. Iar BORS nu însemna izolarea românilor de ceilalţi, din contră, era vorba de împărtăşirea experienţelor, de pluralism.

Care fost primul tău job?

A.R.: Am lucrat ca operator de turism – voiam să aduc americani în România. M-am asociat cu un domn din Boston, am constatat că avem o viziune comună în ceea ce priveşte potenţialul turistic din România şi am început să lucrăm în 2005.

La ce soluţii de promovare a turismului românesc v-aţi gândit?

A.R.: Un turism de calitate, la nivel cultural. Spre exemplu, tururi private în castelul Bran şi un concert de cameră în acesta, vizite private la muzeul din Sibiu, conduse de directorul de acolo.

Cum ţi se pare că e promovat astăzi turismul?

A.R.: A început să fie promovat mai bine, dar nu există o strategie unitară. E bună ideea de a promova Carpaţii, şi nu doar Predealul şi Mamaia – mai ales că aceste două destinaţii nu sunt competitive la nivel internaţional. Eu însumi obişnuiesc să glumesc că prefer să merg la ski în Austria sau la mare, în Grecia, fiindcă nu am bani de Predeal şi Mamaia. Din păcate, promovarea de care are parte turismul, deşi bună ca idee, apare ca fiind fără fond: nu se fac investiţii în infrastructuri, strategia fiscală nu e armonizată cu turismul. Este evident că turismul nu e o prioritate la nivel naţional, cum se întâmplă în Turcia spre exemplu. Turismul românesc are în continuare o poveste tristă.

Cum ai ajuns să lucrezi la Microsoft TV, în Silicon Valey?

A.R.: Am realizat că afacerea în domeniul turismului nu putea să crească la nivelul la care aspiram. Totodată „am învăţat” că trebuie să mai învăţ. Aşa că am aplicat pentru joburi şi am fost contactat de cei de la Microsoft TV, întâmplare pe care acum o percep ca fiind una dintre acele coincidenţe unde tu ai un aport nesemnificativ, dar care ajunge să te definească. Directorul de la Microsoft, cel care m-a intervievat, terminase aceeaşi universitate şi avea un background asemănător. Deşi nu aveam experienţă în finanţe m-a angajat, mărturisindu-mi mai târziu că a făcut-o fiindcă a realizat că sunt un tip deştept şi modest, care învaţă repede.

Cum de ai renunţat la postul de acolo şi ai revenit în Cluj?

A.R.: Niciodată nu am abandonat ideea de a mă întoarce în România şi am căutat constant oportunitatea. În 2008 am întâlnit câţiva oameni extraordinari de la o companie importantă din Cluj, cu care colaborez şi în prezent. De când m-am întors în ţară, optez din ce în ce mai mult pentru autodeterminism – vreau să lucrez pe cont propriu, pentru a profita de multele oportunităţi pe care le văd în fiecare zi aproape.

Ai avut experienţe neplăcute în mediul de afaceri din România?

A.R.: În România sunt probleme cu moralitatea şi principiile.

Adică?

A.R.: Mai exact, lipsesc. Nu cred că e neapărat vorba de o lipsă a valorilor personale, ci o lipsă de experienţă în ceea ce înseamnă dezvoltarea unui business integru. În România s-au făcut demersuri pe termen scurt şi s-a mers pe principul de „tun”. Am găsit însă şi altfel de oameni, cu care am dorit să lucrez – de asta m-am şi întors în ţară, fără să fie vorba de mari sacrificii.

Crezi că moralitatea scăzută şi mentalitatea de tip „tun” din mediul de afaceri românesc au legătură cu sistemul de învăţământ? Ar fi nevoie de mai multe cursuri de etică?

A.R.: În cazul meu, valorile etice nu vin din cursurile de la Universitate – deşi în State am urmat astfel de cursuri, şi acolo se pune accent pe ele -, ci din familie. Atunci am învăţat ce înseamnă corectitudinea, începând de la a nu da gol cu mingea unui copil care a căzut şi s-a accidentat, până la ţinerea promisiunilor, chiar dacă nu sunt contractuale. Valoarea mea cea mai mare în România este că sunt integru şi că oamenii ştiu că se pot baza pe mine.

Ce mai este motivant în mediul business din România?

A.R.: Aici poţi să aduci ceva nou şi chiar să schimbi lucrurile. În România pot aplica definiţia pentru business de a lua o idee şi a o face relevantă pieţei. Senzaţia mea era că în SUA e mult mai greu sa „inventezi roata”, lururile sunt puse la punct şi funcţionează intr-un sistem stabilizat.

Ce este descurajant la nivelul societăţii româneşti?

A.R.: Cel mai mult m-au deranjat intoleranţa şi bigotismul. De asta m-am şi implicat ca voluntar în diverse organizaţii – vreau să expun oamenii la idei variate: astfel înţelegi cine eşti tu însuţi, cine e celălalt. Mai este nevoie de responsabilizare; nu suntem un popor responsabilizat, ci căutăm ţapi ispăşitori în loc să ne uităm în propria „ogradă”. De aici decurg comportamentele intolerante şi de tipul „teoria conspiraţiei”. Am întâlnit des invocarea teoriei conspiraţiei în mediul business din România. Însă, în realitate, e vorba de teoria incompetenţei. Problematică mai este promovarea incompetenţilor pe poziţii de conducere, în special în administraţie şi la nivel guvernamental. Iar mormanele de gunoaie de pe străzile din România m-au convins să devin ecologist.

Te-ai implica în politică?

A.R.: Îmi doresc aceasta, ca idee şi la nivel de principiu, însă politica românească arată ca o troacă de porci. Şi când îmi amintesc cât de entuziasmat eram în 2004, când speram ca lucrurile să se schimbe în bine… Îi sunam pe toţi cunoscuţii din ţară să meargă la vot. Din păcate, oamenii în care am crezut m-au dezamăgit. Nici nu mai urmăresc emisiunile politice.

Ce surse de informare în domeniul economic foloseşti?

A.R.: The Economist, e „Biblia” în domeniu.

CV Andrei Virgil Roth

2003-2005: studiază Administrarea Afacerilor la University of California, Berkeley

2006-2008: analist financiar la Microsoft TV, Silicon Valley

2008-2009: director de dezvoltare în cadrul unei companii de telecomunicaţii, Bucureşti

2009-2011: director financiar în cadrul unei companii de telecomunicaţii, Cluj

2009-prezent: coordonator proiecte pentru tineri antreprenori, Junior Chamber International, Cluj

Interviu realizat în colaborare cu România Liberă.

COMISIA EUROPEANA

EXCLUSIV INTERVIU Comisarul european Thierry Breton: PNRR nu poate fi renegociat, ci pus în aplicare cât mai repede. Cu un nou guvern, România va fi într-o poziție mai bună să-l implementeze

Published

on

© European Union 2021 - Source : EC Audiovisual

Interviu realizat de Robert Lupițu

Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost adoptat și trebuie pus în aplicare, iar acesta nu poate fi redeschis spre renegociere, a afirmat joi comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul vizitei pe care demnitarul european a efectuat-o la București pentru a discuta cu oficialii români despre situația îngrijorătoare cauzată de pandemie și rata scăzută de vaccinare.

Aflat la București în mijlocul unei crize politice și a unor negocieri pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale, Thierry Breton a arătat că executivul european speră că “România, cu un nou guvern, va fi într-o poziție mai bună să implementeze cât mai repede posibil” planul de 29,2 miliarde de euro aprobat de Comisia Europeană și Consiliul UE.

Până la urmă, este vorba doar de interesul poporului român. Și cu cât România va fi mai puternică, cu atât va fi mai bine pentru România și mai bine pentru Europa“, a subliniat Breton, care s-a întâlnit în România cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul apărării Nicolae Ciucă și cu ministrul sănătății Cseke Atilla.

Pledând pentru “curaj politic” din partea decidenților în a implementa certificatul verde, Thierry Breton a făcut un apel și către cetățenii români să se vaccineze, declarându-se îngrijorat de situația din țara noastră.

“Sunt îngrijorat, ca să vă spun adevărul. Ne aflăm într-o situație dificilă. De aceea, vin aici să ajut, să sprijin. Bineînțeles că este responsabilitatea țării și nu vreau să intervin, dar suntem europeni, suntem prieteni, suntem împreună, ne înțelegem. (…) Știți că vaccinul funcționează. Știți că astăzi avem deja 3 miliarde de locuitori ai planetei noastre care au fost vaccinați și că funcționează. Nu are efecte secundare – Explicați acest lucru părinților voștri, dacă aceștia ezită, explicați-le bunicilor voștri! Pentru că, până la urmă, poate salva vieți și ne poate salva pe noi. (…) Va fi foarte trist să avem oameni care să moară doar pentru că nu au făcut efortul de a merge să se vaccineze. Faceți-o. Este în mâinile voastre“, a spus comisarul european.

El a vorbit și în termeni apreciativi la adresa “forței digitale” a României, salutând faptul că Bucureștiul va găzdui noul Centru de competențe în materie de securitate cibernetică al UE. Acest lucru “demonstrează ceea ce știam, inclusiv înainte de a fi comisar, forța României, cu ingineri fantastici, extrem de buni în domeniul digital, companii foarte bune, inclusiv unicorni“, a subliniat Breton.

Responsabil și pentru componenta Fondului European de Apărare în cadrul portofoliului său de comisar, Thierry Breton a spus, cu privire la proiectele mobilității militare din România, că vrea să se asigure că “vom putea dezvolta împreună nu doar infrastructura potrivită, ci și tehnologia potrivită pentru mâine”.

În final, comisarul european pentru piață internă a semnalat prioritatea îmbunătățirii rezilienței lanțului aprovizionare strategic în contextul unui parteneriat între Comisia Europeană și industrie. El a citat în acest sens criza semiconductorilor, dar și lecțiile învățate din această criză pe partea domeniului sănătății. “Ca să vă spun adevărul, cine ar fi crezut acum 18 luni că Europa va deveni farmacia lumii? Noi am reușit. Am făcut-o pentru cetățenii noștri europeni și pentru lumea întreagă“, a conchis Thierry Breton.

 

CaleaEuropeană.ro: Domnule comisar Breton, vizita dumneavoastră la București este prima de când președintele von der Leyen a dat undă verde Planului național de redresare și reziliență pentru România. Și a făcut acest lucru într-unul dintre cele mai importante spitale în lupta împotriva COVID. Care este evaluarea dumneavoastră după discuțiile de astăzi cu oficialii români despre situația îngrijorătoare în ceea ce privește pandemia?

Thierry Breton: Sunt îngrijorat, ca să vă spun adevărul. Ne aflăm într-o situație dificilă. În primul rând, avem un nou val al acestei pandemii care se apropie. Acesta se numește al cincilea val și vine peste tot, dar, desigur, țările în care există deja o rată bună de vaccinare sunt mult mai bine protejate și oamenii nu merg la spital. Ar putea să se îmbolnăvească, dar nu se duc la spital. Din nefericire, pentru țările care au sub 50% din populație, ca în România, care este vaccinată, atunci vedem un număr în creștere. Și asta este groaznic, pentru că știm că este o boală periculoasă. Și știm, de asemenea, că avem soluția. Iar soluția este vaccinarea. Astăzi, Europa este la peste 72-73% și este adevărat că în România suntem sub 50%. De aceea, vin aici să ajut, să sprijin. Bineînțeles că este responsabilitatea țării și nu vreau să intervin, dar suntem europeni, suntem prieteni, suntem împreună, ne înțelegem. Iar mesajul meu este că vă rog să abordați acest aspect, în special pentru generația tânără. Știți că vaccinul funcționează. Știți că astăzi avem deja 3 miliarde de locuitori ai planetei noastre care au fost vaccinați și că funcționează. Nu are efecte secundare – Explicați acest lucru părinților voștri, dacă aceștia ezită, explicați-le bunicilor voștri! Pentru că, până la urmă, poate salva vieți și ne poate salva pe noi. Așadar, mesajul este foarte simplu. Avem instrumentul, trebuie să accelerăm. Dozele sunt aici, nu ne lipsește vaccinul. Suntem foarte norocoși în Europa. Trimitem peste tot pe planetă pentru că avem mai multe doze decât ne trebuie. Dar trebuie să îl folosim. Va fi foarte trist să avem oameni care să moară doar pentru că nu au făcut efortul de a merge să se vaccineze. Faceți-o! Este în mâinile voastre!

CaleaEuropeană.ro: Deși este a șasea țară din UE ca mărime, România are a doua cea mai mică rată de vaccinare împotriva COVID-19, doar 7 milioane de persoane fiind vaccinate. Unde am greșit și care ar trebui să fie următorii pași pentru a stimula campania de vaccinare, inclusiv combaterea dezinformării?

Thierry Breton: Ei bine, dezinformarea este peste tot. Și știm că dezinformarea se află pe rețele. Adică, alte platforme. Adică, trebuie să educăm tânăra noastră generație, dar și pe toată lumea să spună: “Nu pentru că vedeți o informație, un Instagram sau orice altceva, pe Twitter, nu înseamnă că este adevărat”. Adică, ar trebui să aveți propria voastră judecată. Și astăzi, în domeniul vaccinării, suntem capabili să avem propria noastră judecată, pentru că avem acum 3 miliarde de persoane care au fost vaccinate fără niciun efect secundar, cu excepția faptului că funcționează și nu mai merg la spital. Deci, funcționează. Aceasta este o informație adevărată. Orice altceva este, bineînțeles, fake news și dezinformare. Dar este adevărat peste tot, nu doar în România. Așadar, ce ar trebui să facem? Este un singur lucru de făcut. În primul rând, nu este responsabilitatea mea să spun asta, este responsabilitatea statelor membre. Dar, din nou, sunt aici pentru a vedea dacă putem sprijini, dacă aveți nevoie de mai multe vaccinuri, dacă aveți nevoie de mai multă logistică. Din păcate, știm că, din cauza ratelor sale scăzute de vaccinare, vedem spitalele (n.r. – din România) într-o situație foarte dificilă. Probabil una dintre cele mai tensionate situații din Europa. Așa că trimitem ajutoare pentru a sprijini. Este comun, suntem europeni suntem toți împreună în solidaritate europeană. Dar, desigur, vreau să spun, a fi european înseamnă că trebuie să acționăm ca europeni ajutându-ne unii pe alții. Dar știți, când te duci să te vaccinezi, o faci pentru tine, o faci pentru alții, o faci pentru familia ta, pentru prietenii tăi. O faci și pentru Europa, pentru că suntem europeni. Bineînțeles, atunci când doar 50% din populație este vaccinată și există un val, atunci este un cluster mare, potențial într-o țară mare ca România. Deci asta este o problemă. Deci, faceți-o și pentru Europa, pentru că, în cele din urmă, știm că ceea ce ne salvează împotriva virusului este cu siguranță ca toți europenii să fie vaccinați în același timp.

CaleaEuropeană.ro: În același timp, ați cerut curaj politic pentru dezbaterea parlamentară în curs privind implementarea certificatului digital COVID – vă simțiți asigurat după întâlnirile de astăzi?

Thierry Breton: Ei bine, știți, spun acest lucru în general, cred că este important pentru că știu că uneori, mai ales în această situație foarte specială, trebuie să luăm o decizie dificilă. Bineînțeles, am prefera să nu folosim certificatul digital. Dar știm că trebuie să o facem pentru câteva săptămâni. Avem un certificat digital astăzi în 27 de state membre, un certificat digital european care funcționează atât de bine păstrând în același timp drepturile noastre fundamentale. Vreau să vă ofer o informație: 75 de țări au acceptat certificatul nostru digital. Așadar, nu numai Europa a făcut-o, dar funcționează atât de bine încât, păstrând, bineînțeles, drepturile noastre, suveranitatea, autonomia și identitatea noastră, și alte țări l-au adoptat. Așa că eu cred că da, poate că unii spunem că este puțin împotriva libertății mele, dar fac acest efort pentru câteva săptămâni, pentru că știu că este un instrument care ne va ajuta să fim solidari, să ne asigurăm că ne protejăm, că vom putea continua să trăim, că vom continua să garantăm că nu suntem o cauză de risc și că economia va putea continua să funcționeze. Pentru că, dacă vom intra într-un nou lockdown, nu numai că va fi o tragedie pentru noi ca persoane, dar ar putea fi o tragedie și din punct de vedere economic pentru noi ca și continent.

CaleaEuropeană.ro: Discuțiile dumneavoastră cu oficialii români au avut loc în mijlocul unei crize politice și guvernamentale. Este Comisia Europeană îngrijorată de peisajul general din România? De asemenea, unele dintre ideile apărute în urma negocierilor dintre familiile politice a fost redeschiderea negocierilor PNRR. Care este mesajul Comisiei Europene în această privință?

Thierry Breton: Cred că nu trebuie să ne amestecăm în politica statelor membre. Suntem democrații mari și de aceea Europa este ceea ce este. Este extrem de important. Este adevărat că avem un moment democratic deosebit acum în România. Sperăm că vom avea foarte curând un guvern stabil, un lucru care este extrem de important pentru noi și pentru țară. Este important, de asemenea, inclusiv pentru ceea ce am vorbit, despre campania de vaccinare și pentru toate reformele. Dar știți, planul a fost adoptat.

CaleaEuropeană.ro: Deci, nu se redeschid negocierile PNRR?

Thierry Breton: Nu se redeschid, bineînțeles că nu, dar (n.r. – planul) trebuie să fie aplicat acum foarte repede. Și sperăm că, da, România, cu un nou guvern, va fi într-o poziție mai bună să pună în aplicare acest lucru cât mai repede posibil, pentru că, până la urmă, este vorba doar de interesul poporului român. Și cu cât România va fi mai puternică, cu atât va fi mai bine pentru România și mai bine pentru Europa.

CaleaEuropeană.ro: La nivelul Comisiei Europene, gestionați un portofoliu foarte larg, cu piața unică în frunte, dar cu piloni distincți și clari: Europa digitală, reziliența cibernetică, industria, mobilitatea militară. Ce așteptări aveți de la România în ceea ce privește tranziția digitală și cu găzduirea centrului cibernetic al UE?

Thierry Breton: În primul rând, sunt foarte fericit și mândru că România va găzdui Centrul Cyber al UE, pentru că demonstrează ceea ce știam, inclusiv înainte de a fi comisar, forța României, cu ingineri fantastici, extrem de buni în domeniul digital, companii foarte bune, inclusiv unicorni. Am vizitat unul foarte faimos în această dimineață în București. De aceea suntem foarte bucuroși că România va fi centrul resurselor noastre cibernetice și poate și al apărării. Așa că nu am nicio așteptare. Am o oarecare speranță că vom reuși să consolidăm. Sunt convins că vom putea să o facem, pentru că acesta este un mare punct forte al României. Unii nu știu că România este atât de bună în acest domeniu. Eu știu acest lucru mai ales că în viața mea am fost ministru de finanțe, dar și CEO într-o companie digitală. Și întotdeauna am admirat calitatea inginerilor de aici. Așa că sunt foarte fericit și sunt convins că este începutul unui lucru foarte, foarte mare.

CaleaEuropeană.ro: Iar în ceea ce privește mobilitatea militară, ați discutat acest subiect cu ministrul Apărării, domnul Ciucă. Ce poate face Comisia Europeană pentru a sprijini proiectele de infrastructură ale României, în special pentru regiunea Mării Negre?

Thierry Breton: Știu că este un proiect foarte important. Adică, tot ceea ce este aici face parte din marele plan pentru România. Așa că eu cred că este un lucru bun. Dar, bineînțeles, aceasta este prioritatea României. Iar misiunea mea, în calitate de comisar responsabil cu apărarea în cadrul Comisiei, în special cu Fondul European de Apărare, este, de asemenea, să mă asigur că vom putea dezvolta împreună nu doar infrastructura potrivită, ci și tehnologia potrivită pentru mâine, iar acesta este, de asemenea, un lucru care este, probabil, la fel de important ca și infrastructura.

CaleaEuropeană.ro: Piața unică, industria și lanțul de aprovizionare au fost afectate în timpul acestei crize. De asemenea, urgența medicală – de la echipamente medicale la tratamente și vaccinuri – a demonstrat cât de important este parteneriatul dintre factorii de decizie și industrie pentru reziliența noastră. Ce este pregătită să facă Comisia Europeană pentru a consolida în continuare acest parteneriat în vederea atingerii acestui obiectiv de reziliență?

Thierry Breton: Așa cum știți, în strategiile industriei noastre avem foarte multe lucruri în joc. Dar să spunem că cel mai important lucru pentru mine astăzi, pe care l-am învățat din această criză, care, desigur, nu s-a încheiat, este să îmbunătățim reziliența lanțului nostru de aprovizionare strategic. Iar astăzi avem câteva lanțuri de aprovizionare strategice care ar putea fi puțin în pericol. Desigur, am vorbit despre sănătate, dar acum am fost capabili să facem tot ce este necesar. Ca să vă spun adevărul, cine ar fi crezut acum 18 luni că Europa va deveni farmacia lumii? Noi am reușit. Nu era cazul acum 18 luni. Am făcut-o pentru cetățenii noștri europeni și pentru lumea întreagă. Avem, de asemenea, o problemă a lanțului de aprovizionare în domeniul semiconductorilor. Lucrăm din greu pentru a ne asigura că suntem capabili să relocalizăm unele activități și să fim acoperiți, deci exportator net de cipuri, ceea ce este extrem de important. Avem multe alte domenii în care lucrăm, dar ne străduim să ne asigurăm lanțul de aprovizionare. Aceasta este o lecție pe care am învățat-o din criză și, apropo, nici o singură țară nu poate câștiga în lumea de astăzi. Acesta este motivul pentru care suntem atât de norocoși să fim toți împreună ca europeni.

CaleaEuropeană.ro: Vă mulțumim, domnule comisar Breton, pentru acest interviu.

Thierry Breton: Vă mulțumesc.

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV Interviu de la Aachen. Ambasadorul Germaniei în România: Nu există o alegere mai bună pentru premiul Carol cel Mare decât președintele Iohannis. A susținut un discurs fantastic despre Europa

Published

on

© Calea Europeană

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Noul ambasador al Germaniei la București, Peer Gebauer, a declarat sâmbătă, într-un interviu în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, că nu există o alegere mai bună pentru decernarea Premiului Carol cel Mare decât președintele român Klaus Iohannis, cel care a fost laureat sâmbătă cu prestigiosul premiu care onorează contribuțiile personalităților politice la unitatea Europei.

Este un premiu foarte apreciat, iar faptul că este acordat aici, la Aachen, care este un centru de integrare europeană, este foarte important. Mă bucur foarte mult că un mare lider european, precum președintele Iohannis, a primit astăzi acest premiu. Nu există o alegere mai bună. Dumnealui a ținut un discurs fantastic despre viziunea sa pentru Europa și pentru integrarea europeană“, a spus Gebauer, într-un scurt interviu acordat la Aachen.

Diplomatul german a subliniat că modul în care România a evoluat în ultimii 30 de ani se datorează curajului poporului român și a arătat că țara sa apreciază expertiza României în cadrul procesului de integrare europeană.

Interviul poate fi urmărit mai jos, începând de la minutul 30.

Într-o postare separată publicată pe Facebook, Ambasada Germaniei la București l-a felicitat “călduros” pe președintele Klaus Iohannis pentru premiul „Carol cel Mare”.

Premiul internațional „Carol cel Mare” al orașului Aachen este cel mai vechi și mai cunoscut premiu, conferit anual, începând cu anul 1950, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea Europei și unității europene.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu | Cum va recupera România decalajul de peste jumătate de secol față de Vestul Europei în lupta cu cancerul de col uterin

Published

on

© Print screen Live Video

 

Interviu realizat de Zaim Diana

Într-o Uniune Europeană a sănătății puternică, cancerul devine o prioritate politică, științifică și operațională comună. CaleaEuropeană vă prezintă în interviul realizat cu Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu principalele obstacole din sistemul de sănătate din România, atunci când vine vorba de îmbunătățirea calității vieții în rândul pacienților bolnavi de cancer, dar și la ce soluții lucrează autoritățile pentru ca România să recupereze decalajul față de statele din Vestul Europei.

În ultimul an și jumătate am putut observa cum instituțiile UE, de la Comisia Europeană, la Parlament European, au lucrat împreună, au purtat negocieri dure, doar ca să facă sănătatea și lupta împotriva cancerului priorități politice și financiare pentru următorii ani. 

Cancerul devine un subiect acordat cu responsabilitate și în România

După ani de zile în care cancerul nu a fost o prioritate comună pe agenda autorităților; profesioniștii din sănătate, asociațiile de pacienți, industria și alți parteneri în lupta împotriva cancerului au făcut toate eforturile pentru a aduce în lumină problematica neoplaziilor maligne și în primul rând a pacienților din țara noastră. Trăim un moment bun în care avem în Parlamentul României o Comisie dedicată luptei împotriva cancerului. Avem sprijinul președintelui României pentru a realiza și implementa un Plan Național de combatere a cancerului. Este pentru prima dată când cancerul devine un subiect abordat cu responsabilitate și, sper eu să fie abordat și cu consecvența de care este nevoie pentru a lupta cu el”, a declarat Patriciu-Achimaș Cadariu pentru CaleaEuropeană. 

Recuperarea decalajelor, problematică, dar nu imposibilă

Pacienții bolnavi de cancer din Uniunea Europeană beneficiază de servicii medicale diferite. Motivul principal pentru care pacienții de România nu beneficiază de aceleași servicii medicale de calitate ca pacienții din Vestul Europei, ar fi decalajul pe care nu mai reușeste să îl recupereze țara noastră față de restul statelor membre. Va reuși să recupereze România prin noul Plan național de cancer decalajul față de statele membre? Mai ales în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și tratamentele de specialitate?

Sunt domenii în care ne plasăm în acest moment în situația țărilor din Vestul Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial, de exemplu cancerul de col uterin. Având în vedere că a trecut peste jumătate de secol, acest decalaj nu va fi recuperat peste noapte, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să realizăm pași concreți și rapizi în acest sens. Dispunem cu totul și cu totul de alte tehnologii și abordare. A apărut vaccinul pentru cancerul de col uterin, în combinație cu examinarea citologică (test PAP) și tipizarea HPV. Noile tehnologii, inteligența artificală, ne-ar putea ajuta mult în a recupera acest decalaj în anumite localizări. În ceea ce privește calitatea serviciilor medicale și a tratamentelor este, din nou o chestiune complexă, care pornește cu pregătirea specialiștilor și merge în continuare cu evaluarea serviciilor pacienților. De asemenea, aprobarea de noi tratamente și evident, medicina personalizată care se apropie de noi, ne vor ajuta să mai recuperăm din decalaj”, a mai menționat președintele Grupului din Parlamentul României pentru combaterea cancerului.

Eradicarea cancerului de col uterin, imposibilă fără implementarea unei campanii de vaccinare anti-HPV, care să aibă și succes

Făcând referire și la contextul actual pandemic, de aproape un an de zile se derulează la nivel european o campanie de vaccinare anti-COVID-19. Statisticile arată că România este codașă și la această imunizare în rândul populației. România a eșuat și cu alte patru campanii de vaccinare anti-HPV, reușind astfel să avem cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE. Cum va putea eradica România cancerul e col uterin și în cât timp? Va avea România vreodată o campanie de succes pentru vaccinarea anti-HPV?

„În acest moment, acoperirea populației la risc este undeva de 5%. Chiar dacă ne-am fixa o țintă mare în Planul Național de cancer pentru viitorii 4-5 ani, s-ar putea să nu o putem acoperi. În contextul în care se vorbește foarte mult despre vaccinare, este un moment foarte bun să aducem în discuție vaccinarea anti-HPV. Este esențial să construim o campanie de informare și vaccinare după modelul celor din Europa de Vest, cu o targetare corectă a fiecărui grup țință. Fără o campanie corect făcută și concepută, nu vom avea succes în eradicarea cancerului de col uterin, chiar dacă vom cumpăra suficiente doze de vaccin anti-HPV”, a explicat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu.

Citiți și: România, țara cu cea mai mare rată a mortalității la cancerul de col uterin din UE

Noua cale de urmat a Ministerului Sănătății și prioritățile viitorului ministru

Reamintim faptul că sistemul de sănătate din România se confruntă cu probleme la nivel de guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu depășind cifra de 16. Ce priorități ar trebui să aibă pe agendă viitorul ministru al sănătății? Cum putem garanta un dialog constant cu oficialii europeni pentru implementarea unei Uniuni a Sănătății, dacă România nu are constanță în propria guvernare?

„Fiind parte a unei Uniuni, ar fi ideal ca toți cetățenii UE să beneficieze de servicii asemănătoare de sănătate, dar există probleme și la acest capitol, precum finanțarea. Atunci când finanțarea este de câteva ori mai mică decât statele din Vest, nu putem să ne așteptăm la minuni. Fără o pregătire corectă a personalului, degeaba facem investiții în achiziții de aparatură dacă nu vor fi corect utilizate. Un Pact pe sănătate ar trebui să existe, mai ales o concordanță de idei în lupta împotriva cancerului și să hotărâm varianta care să ne aducă cele mai bune beneficii pentru pacienți și să construim cu consecvență noua cale de urmat a sistemului de sănătate din România”, a conchis Patriciu Achimaș-Cadariu în interviul pentru CaleaEuropeană.

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale indică nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Planul european de combatere a cancerului: Va fi finanțat cu 4 miliarde de euro

Urmăriți și reuniunea de astăzi, 27 septembrie, a Comisiei interparlamentare BECA, unde Parlamentele Naționale din UE au avut un schimb de opinii cu privire la Planul European de Combatere a Cancerului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA11 mins ago

Comisia Europeană propune un nou instrument pentru a contracara utilizarea măsurilor economice coercitive de către țările terțe

U.E.15 mins ago

Emmanuel Macron, ultim omagiu pentru Angela Merkel: Mulțumesc pentru că m-ai învățat multe lucruri și m-ai acceptat ca pe un lider tânăr și furtunos

ROMÂNIA29 mins ago

Directorul SRI: Construirea parteneriatelor strategice rămâne piatra de temelie a proiectului european

CONSILIUL EUROPEAN40 mins ago

Klaus Iohannis îl felicită pe Olaf Scholz, noul cancelar al Germaniei: Aștept să cooperăm în Consiliul European și la nivel bilateral

U.E.1 hour ago

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu noul cancelar german Olaf Scholz pentru o ”Europă suverană și puternică”

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

“Înscăunarea” lui Olaf Scholz în fruntea Germaniei schimbă echilibrul puterii în Consiliul European: Socialiștii, cei mai influenți, în timp ce România devine cel mai mare stat UE condus de un lider PPE

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Casa Albă intenționează să folosească gazoductul Nord Stream 2 ca „pârghie” pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina

SUA2 hours ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

U.E.2 hours ago

Alegeri prezidențiale Franța: Conservatoarea Valérie Pécresse urcă la 20% din intenţiile de vot în primul tur, la mică distanță de Macron

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Marian-Jean Marinescu, responsabilul PE pentru Cerul Unic European, speră că discuțiile pe acest dosar se vor derula mai bine în timpul președinției franceze a Consiliului UE

SUA2 hours ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending